Nu există întâmplare, ci doar ignoranță

Mulți vorbesc despre întâmplare. S-a întâmplat să se producă cutare chestie. Nu este adevărat. Acea chestie a fost planificată să se producă și nu este întâmplare că s-a produs. Tot ceea ce a fost necesar să se facă, s-a făcut și chestia s-a produs. repet, nimic nu este întâmplător. Numai noi ne prefacem că nu înțelegem și dăm vina pe întâmplare, mai ales atuci când avem de-a face cu un lucru care nu ne face plăcere, dar cu care ne confruntăm. Ne place să ne consolăm cui ideea că a fost o întâmplare, că s-a întâmplat pur și simplu.

Orice exemplu vom lua, dacă suntem atenți și dăm dovadă de pun pic de caracter analitic, vom vedea că în acel exemplu, unde numai aparent este vorba despre întâmplare, nimic nu este întâmplător și totul este planificat să se producă exact cum s-a produs, doar pentru că noi am ignorat succesiunea de factori care au deschis drum liber spre latura nefavorabilă a acele acțiuni, pe care nouă, după ce s-a produs, o numim întâmplare neconvenabilă, iar dacă lucrurile luau o întorsătură favorabilă, în loc de cuvântul întâmplare, foloseam cu siguranță cuvântul șansă sau cuvântul noroc.

Nu întâmplarea a făcut să tragem noi un bilet de examen cu un subiect pe care nu l-am cunoscut, ci faptul simplu și cotidian, că nu am studiat foarte bine materia.

Nu întâmplarea a făcut să ni se afume mămăliga pe plită, ci faptul că noi ne-am luat cu alte treburi și am neglijat mămăliga și nu am mai mestecat în ea, iar dacă se fiersese mălaiul, nu am luat tuciul de pe foc.


(24 august 2023)

Blestemele și teoria probabilităților

Cine se apucă să analizeze blestemele din punct de vedere științific, are mai multe modalități de a o face. Eu mă voi ocupa de abordare folosind teoria probabilităților. Dacă pornim de la ideea că a blestema înseamnă a formula o propoziție ce corespunde unei acțiuni.
Lua-te-ar dracul, să te ia!
Fire-ai al dracului, să fii! 
Călca-te-ar trenul, să te calce!
Damblagi-re-ai, să damblagești!
Lovi-te-ar calul gospodăriei!
Dar-ar boala peste tine!

Și multe, chiar foarte multe altele, căci imaginația răului este foarte bogată la om.
Sunt acțiuni A1, A2, A3, ..., An gândite de cel care știe să blesteme și care chiar blestemă. Pentru a simplifica lucrurile, vom presupune că ura celui care blestemă este uniform repartizată, căci un blestem n-ar trebui să fie mai cutremurător decât altul, deși efectele sunt diferite, dar o dată zburată vorba, se înregistrează ca atare și nimic altceva. Deci probabilitatea asociată zicerii este P(Ai) = 1/n, i=1,2,3,..., n.
Persoana căreia îi este adresat blestemul derulează numeroase activități și traversează o multitudine de stări, S1, S2, S3, ...., Sm, iar probabilitatea ca persoana să se afle într-o anumită  stare, în ipoteza echiprobabilității stărilor, este P(Sj) = 1/m, j=1,2,3,...,m. Numerele n și m sunt foarte mari, datorită naturii umane și experienței sociale a ființei umane.
Privit prin prisma teoriei probabilității, acțiunile descrise în mulțimea blestemelor și stările în care se află cel spre care a fost direcționat blestemul sunt evenimente independente și probabilitatea de a se produce acțiunea Ai și Starea Sj, P(Ai Λ Sj) = (1/n)*(1.m). Datorită faptului că n și m sunt numere foarte mari, probabilitatea producerii unui blestem este foarte, foarte mică. Și totuși există situații în care apar coincidențe, ceea ce-i face pe oameni să creadă în blesteme. Este exact ca în cazul jocului de LOTTO, în care extragerea celor 6 numere chiar dacă este un fenomen foarte rar în exista un bilet care să le conține, în momentul în care apare câștigătorul, deja lumea crede în noroc și perseverează în a cumpăra bilete de LOTTO, crezând că norocul îi va surâde fiecăruia. În cazul blestemului se vorbește de ghinion.

(17 noiembrie 2021)

Astra Zeneca și big data

Se știe că cele trei vaccinuri utilizate în Europa au fost testate pe mii, zeci de mii de cazuri. Incidentele legate de vaccinul Astra Zeneca au continuat să nască incertitudini în rândul oamenilor pentru că acum se folosesc instrumente vechi de analiză, deși există bine pus la punct bonceptul de big data.

Acum există baze de date ale populațiilor din fiecare țară din Europa cu suficient de multe date care să permită efectuarea de studii detaliate. Dacă există aceste posibilități, trebuie trecut urgent de la statistica clasică, la statistica modernă, în care informații despre colectivitățile complete sunt aaccesibile și doar trebuie accesate. 

Dacă avem o bază de date cu populația unei țări și cunoaștem:

- numărul N al persoanelor care se vaccinează într-o perioadă dată,

- caracteristicile subcolectivității care se vaccinează,

- numărul persoanelor din subcolectivitate,

construim K eșantioane din populația țării formate din câte N elemente și le analizăm să vedem ce se întâmplă cu aceste eșantioane din punct de vedere al comportamentului fiecărui element din eșantion. Vor rezulta nenumărate comportamente, care vor fi consemnate cantitativ, stări febrile, tromboze, decese, infarcturi și tot așa. Va exista un tabel cu un număr de coloane egal cu K și cu N linii, iar în interior se vor găsi coduri cu starea fiecărui element. Interpretarea codurilor va duce la concluzia că cele K eșantioane fie au comportament similar, fie se comportă diferit. 

În același mod se construiește coloana K+1 corespunzătoare celor N elemente care au fost vaccinate și tot așa se vor înregistra codurile. Se va face și aici analiza. Se vor face comparații cu ceea ce a rezultat din cele K eșantioane. Fie se va concluziona că vaccinul nu induce schimbări, fie se va concluziona că este o legătură între vaccin și anumite manifestări, dacă acele manifestări nu se regăsesc în cele K eșantioane.

Dacă exista un astfel de studiu folosind big data, evident, decizia legată de Astra Zeneca în țările EU ar fi fost fundamentată instantaneu și nu ar mai fi bâjbâit nimeni așa cum se întâmplă acum.

Este adevărat că lumea nu este obișnuită să opereze cu eșantioane de peste 30.000 de componente sau chiar de peste un milion de componente, dar calculatoarele, produsele software și bazele de date de mari dimensiuni nu sunt făcute să socotim pe degete sau cu bețișoare ca la clasa a I-a, ci pentru a lucra cu zeci sau sute de mii de componente în eșantion. dacă nu ne-am obișnuit cu așa ceva, ghinion!

(16 martie 2021)

Ziceri celebre dâmbovițene

Marile spirite rămân în istori atât prin fapte, cât și prin zicerile lor faimoase. Și pe Dâmbovița există mai ales ziceri de duh, care s-au întipărit în mițile noastre, din varii motive. În continuare voi enumera unele dintre astfel de ziceri, pe cale le consider definitorii pentru cei care le-au scos pe gură pentru prima dată.
Ion Iliescu: măi, animalule!
Gelu Voican Voiculescu: Eu ma situez intre metafizica si clitoris.
Adrian Năstase: Cineva a sugerat să vină să-mi numere găinile.
                             Eu i-am sugerat să vină să-mi numere ouăle
Traian Băsescu: iarna nu-i ca vara!
Bogdan Chireac: cu toată dragostea o spun.
Mircea Badea: traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul.
Elena Băsescu: poți să ai și eșecuri, poți să ai și succesuri.
Emil Boc: o universitate are trei alternative.
Klaus Iohannis: ghinion.
Mulți dintre contemporanii noștri au ziceri memorabile dintre acre unele sunt de reținut. Peste ani le vom folosi amintindu-ne cu nostalgie că le-am auzit chiar la prima mână din gura celor care sunt recunoscuți ca autori ale lor.

(19 martie 2016)