Fostul meu student și doctorand Mihai DOINEA

Pe Mihai DOINEA l-am cunoscut în vremurile când era student la Secția de Informatică Economică din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. L-am remarcat pentru că era un student care:

- învăța bine,

- scria programe de calitate,

- s-a remarcat la un cerc științific studențesc.

Am lucrat mult împreună și am hotărât că este unul dintre cei cu care voi derula un stagiu doctoral de calitate și așa a și fost.

Am derulat un stagiu doctoral finalizat prin susținerea cu succes, în anul 2011, a tezei de doctorat de 181 pagini, intitulată „Optimizarea securității aplicațiilor informatice distribuite”.

În intervalul 1998 - 2002, Mihai DOINEA a fost elev la Liceul „Grigore MOISIL” din București. 

În intervalul 2002 - 2006, Mihai DOINEA a fost student al Secției de Informatică Economică de la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. 

În intervalul 2006 - 2008, Mihai DOINEA a fost masterand la cursul de Securitate Informatică organizat de Catedra de Informatică Economică. 

În intervalul 2008 - 2011, Mihai DOINEA a fost doctorand la specializarea Informatică Economică din cadrul CSIE. 

În intervalul 2007 - 2013, Mihai DOINEA a fost preparator universitar. 

În intervalul 2013 - 2015, Mihai DOINEA a fost asistent universitar. 

În intervalul 2015 - 2017, Mihai DOINEA a fost lector universitar. 

Din anul 2017, Mihai DOINEA este conferențiar universitar. 

Am lucrat împreună la realizarea lucrărilor referite prin: 

Ion IVAN, Bogdan VINTILĂ, Cristian CIUREA, Mihai DOINEA - Citizen Oriented Informatics Applications Development Cycle, Ekonomika, Statistika, Informatika, MESI, RUSSIA, No. 4, 2009, pp. 139 - 145, ISSN 1994-7844  

Ion IVAN, Bogdan VINTILĂ, Cristian CIUREA, Mihai DOINEA - The Modern Development Cycle of Citizen Oriented Applications, Studies in Informatics and Control, Vol. 18, No. 3, 2009, pp. 263 - 270, ISSN 1220-1766 

Ion IVAN, Mihai DOINEA, Sorin PAVEL, Sorin VINTURIȘ - Security Management in Distributed IT Applications, Economy Informatics Journal, vol. 9, no. 1, 2009, pp. 29 - 38, ISSN 1582-7941 

Ion IVAN, Mihai DOINEA, Dragoș PALAGHIȚĂ - Aspects Concerning the Optimization of Authentication Process for Distributed Applications, Theoretical and Applied Economics, No. 6, 2008, pp. 39 - 56, ISSN 1841 - 8678 

Ion IVAN, Cătălin BOJA, Mihai DOINEA - Determining the optimal length of useful information, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, Vol. 42, No. 1-2, 2008, pp. 23 - 34, ISSN 0424-267X

Îmi face o deosebită plăcere să mă văd cu Mihăiță la o cafea la mall-ul ParkLake, după ce eu termin antrenamentul la sala de la World Class din acel mall.

Am în mână cartea referită prin:

Mihai DOINEA - Optimizarea securității. Teorie și practică, Editura ASE, București, 2015, 258 pag., ISBN: 978-606-34-0028-5.

Cartea are 9 capitole, bibliografie și patru anexe.

Bibliografia de la paginile 223 - 240 conține 118 titluri, la care se adaugă cele 40 de lucrări în care apare numele lui Mihai DOINEA în calitate de unic autor sau coautor. Doar lucrarea lui E.F. CODD, „A Relational Model of Data for Large Shared Data Banks”, este publicată în anul 1970, restul celorlalte titluri au fost publicate după anul 2000 și marea majoritate sunt publicate după anul 2005.

Capitolul 1, de la paginile 7 - 16, intitulat „Introducere”, prezintă obiectivele urmărite de autor, fundamentează necesitatea lucrării și dezvoltă mijloacele folosite pentru atingerea obiectivelor. Sunt prezentate rând pe rând, în rezumat, capitolele lucrării. Sunt enumerate în tabelul 1.1 soluțiile originale obținute de autor în procesul de cercetare științifică pe care l-a derulat în stagiul doctoral, după care fiecare soluție este descrisă și evaluată separat. 

Capitolul 2, de la paginile 17 - 46, intitulat „Aplicații informatice distribuite”, prezintă componentele unui sistem distribuit, figura 2.1 prezintă etapele ciclului de dezvoltare a acestor aplicații, apoi dezvoltă unele aspecte care definesc tipologiile aplicațiilor distribuite. Apreciez caracterul realist al abordării, mai ales prin faptul că Mihai DOINEA pune accent pe definirea grupului de utilizatori, care influențează hotărâtor structura interfeței, dar și celelalte etape ale dezvoltării, implementării și asigurării securității. Calitatea aplicațiilor distribuite este influențată fundamental de structura grupului țintă. La paginile 27 - 29 sunt descrise etapele E1 - E12 ale ciclului de dezvoltare. În figurile 2.7 - 2.10 sunt identificate și grupate caracteristicile de calitate după modelele M1, M2,  ISO 9126 și, respectiv, BFQM. La paginile 34 - 37 sunt oferite detalii privind accesibilitatea, disponibilitatea, utilizabilitatea, fiabilitatea, eficiența, portabilitatea, mentenabilitatea, scalabilitatea, securitatea, acuratețea, completitudinea, caracteristici de calitate abordate de autor în contextul aplicațiilor distribuite. Subcapitolul 2.5 este dedicat metricilor de calitate, iar indicatorii definiți sunt utilizați de autor în măsurarea calității aplicației distribuite pe care a realizat-o.

Capitolul 3 de la paginile 47 - 74, intitulat „Securitatea aplicațiilor distribuite”, trece în revistă conceptele de bază ale securității informatice, opriindu-se asupra securității aplicațiilor distribuite. Dezvoltă hexada parkeriană legată de confidențialitate, posesie, autenticitate, integritate, disponibilitate și utilitate. Identifică o serie de factori endogeni, exogeni sau factori reziduali care influențează securitatea aplicațiilor distribuite. Mi-a plăcut modul în care Mihai DOINEA definește vulnerabilitățile aplicațiilor distribuite, arată factorii care le influențează și identifică modalități de atenuare a efectelor generate de acestea. La paginile 61 - 63 se află definiri ale indicatorului de vulnerabilitate VL și indicatorul asociat costului vulnerabilității VLC. Este propus un model de calcul al profitului net, PN. În subcapitolul 3.5 sunt sistematizate corect căile de creștere a securității, căci autorul a studiat aceste aspecte folosind aplicația distribuită pe care a proiectat-o, realizat-o și implementat-o, timp în care a făcut nenumărate experimente și măsurători.

Capitolul 4, de la paginile 75 - 114, intitulat „Criterii de optimizare a securității”, prezintă elemente de bază ale modului de a construi expresii analitice pentru criteriile de optimizare. Autorul este familiarizat cu multe structuri de expresii analitice și are capacitatea de a le implementa în secvențe de instrucțiuni care să dea caracter operațional oricărui criteriu de optim pe care dorește să-l urmărească. Faptul că urmărește minimizarea costurilor de implementare a securității unei aplicații distribuite i-a permis să deruleze un plan de experimente care să ducă în final la structura de securitate cu stabilitate ridicată la un cost acceptat.

Capitolul 5, de la paginile 115 - 148, intitulat „Modele de optimizare a securității”, prezintă într-o abordare realistă faptul că optimizarea nu este ceea ce se înțelege la Cercetările operaționale, ci pornind de la criterii cum sunt minimizarea costurilor de implementare a securității sau maximizarea efectelor  eficienței sau performanței securității, prezintă modele euristice  de optimizare, modele bazate pe rețele neuronale și modele de optimizare a disponibilității resurselor. Faptul că autorul a construit un sistem realist de ipoteze de lucru și faptul că a dispus de o aplicație distribuită unde a derulat planuri complexe de încercări l-au ajutat să obțină suficiente informații pentru a fundamenta decizii de trecere de la o etapă la alta a procesului iterativ de optimizare.

Capitolul 6, de la paginile 149 - 167, intitulat „Efectele optimizării securității în aplicațiile distribuite”, prezintă trei clase de indicatori care  determină tendințe, variații și aspecte agregate, indicatori pentru care sunt date expresii analitice și pentru care sunt evidențiate existența proprietăților de senzitivitate, necatastroficitate și caracterul compensatoriu. Sunt definite metrici de performanță a componentelor software de securitate și, folosind date culese pe aplicația realizată de autor, se cuantifică efectele procesului de optimizare, știut fiind faptul că algoritmul de optimizare este unul euristic, prin încercări succesive.

Capitolul 7, de la paginile 168 - 186, intitulat „Optimizarea componentelor de securitate”, prezintă acele elemente care fundamentează procesul de optimizare ca proces de îmbunătățire din aproape în aproape, folosind culegerea de date în timpul exploatării dirijate a unei aplicații construite de autor, cu posibilitatea de a introduce secvențe care să evidențieze comportamentul acestei aplicații atunci când este supusă controlat la riscuri definite într-un plan de experimente gândit. Există un model de optimizare la paginile 179 - 180, iar acesta este validat prin analiza calității soluțiilor pe care le oferă prin testări controlate.

Capitolul 8 de la paginile 187 - 218, intitulat Implementări ale modelelor de optimizare, prezintă mai întâi aplicația informatică distribuită a autorului lucrării de față, după care prezintă modelul de optimizare unicriterială, unde se urmărește minimizarea gradului informațiilor senzitive - DSD, apoi se trece la alt nivel de optimizare, și anume optimizarea bicriterială, unde se urmărește scăderea ratei de atac și scăderea gradului de constrângere a utilizatorilor de a face față riscurilor de securitate. Este important că autorul face analiza dimensională a indicatorului USM (pagina 210), aspect extrem de important în analiza calității oricărei metrici. Este interesant că cercetarea dezvoltă și aspecte ale analizei multicriteriale în zona securității aplicațiilor distribuite, ca procedeu iterativ convergent, ceea ce duce practic la ideea că optimizarea trebuie văzută, în cazul securității aplicațiilor distribuite, ca proces de îmbunătățire a securității, în sensul că  se caută maximizarea protecției resurselor, maximizarea  gradului de credibilitate în aplicație de către utilizatori și maximizarea ratei de respingere a atacurilor. Desigur, autorul lasă loc liber imaginației tuturor celor care doresc să dezvolte șiruri de criterii supuse agregării multicriteriale, totul fiind doar o problemă de creștere a buclelor de îmbunătățire, din aproape în aproape.

Capitolul 9 de la paginile 219 - 220, intitulat Concluzii, prezintă succint munca depusă de autor în procesul de cercetare și pune accent pe caracterul deschis al acestei cercetări, cu noi direcții de urmat, legate de aprofundarea unor aspecte precum metodele utilizate, identificarea de tipare noi comportamentale ale utilizatorilor și dezvoltarea de noi modele de optimizare, unde să-și folosească experiența deja acumulată.

Anexa 1 conține lista de acronime cu descrierile explicite aferente.

Anexa 2 conține lista de variabile dispuse în ordine alfabetică.

Anexa 3 conține lista celor 83 de figuri din carte.

Anexa 4 conține lista celor 40 de tabele propuse de autor în carte.

La paginile 157 și 158 se află cuprinsul lucrării tradus în limba engleză.

(26 septembrie 2026)

Fostul meu student și doctorand, profesorul universitar Cristian TOMA

În intervalul 1986 - 1994, Cristian TOMA a fost elev la Școala Gimnazială nr. 11 din Galați.
În intervalul 1994 - 1998, Cristian TOMA a fost elev la Liceul Dimitrie Cantemir de la Breaza.
În intervalul 1998 - 2003, Cristian TOMA a fost student la Secția Informatică Economică din cadrul Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică din ASE.
În intervalul 2003 - 2005, Cristian TOMA a fost student la masteratul BRIE organizat în colaborare de ASE și Universitatea din Russe, Bulgaria.
În intervalul 2005 -2008, Cristian TOMA a urmat stagiul doctoral în specializarea Informatică Economică de la ASE.
Cristian TOMA a susținut cu succes teza de doctorat la vârsta de 28 de ani în ziua de 21 noiembrie 2008, teză referită prin:
Cristian TOMA - Secure architectures for software distributed platforms, ASE, București, 2008, 275 pag
Fără a greși cumva, spun că pe toată durata stagiului doctoral pe care l-am coordonat, Cristian TOMA s-a dovedit a fi un cercetător științific cu viziune, care se documentează cu mare atenție, care știe să colaboreze și mai ales, dă dovadă de un înalt nivel de eficiență în derularea activităților în care este angrenat.
În anul 2023, Cristian TOMA și-a susținut cu succes teza de abilitare.
Marius POPA, Cristian TOMA, Mihai DOINEA, Cristian AMANCEI, Sergiu CAPISIZU, Andra PARASCHIV – Quantitative Assessment of Distributed Systems Audit, ASE Publishing House, Bucharest, 2011, 272 pp., ISBN 978-606-505-506-3
Ion IVAN, Cristian TOMA - Limbaje de asamblare : ghid pentru elaborarea proiectelor, Editura ASE, București, 2003, 60 pag, ISBN: 973594314X
Ion IVAN, Cristian TOMA – Informatics Security Handbook, ASE Publishing House, Bucharest, 2006, 420 pp., ISBN (10) 973-594-840-0, ISBM (13) 978-973-594-840-5. 
Cristian TOMA – Security in Software Distributed Platforms, ASE Publishing House, Bucharest, 2008, 382 pp., ISBN 978-606-505-125-6.Ion IVAN, Marius POPA, Paul POCATILU (coordonators); Cristian TOMA co-autor intr-un colectiv de 32 autori – Structuri de date, ASE Publishing House, Bucharest, 2008, vol. I Tipologii de structuri de date 768 pp., ISBN 978-606-505-032-7, vol. II Managementul structurilor de date 532 pp., ISBN 978-606-505-033-4, ISBN 978-606-505-031-0
Cristian TOMA a venit în învățământul superior imediat de la absolvire  în anul 2003 și a parcurs toate etapele fiind mai întâi preparator universitar, apoi asistent universitar titular, lector universitar, conferențiar universitar și a ajuns să fie profesor universitar începând cu anul 2009.

El este acum directorul cursului de master Securitatea Informatică din Facultatea CSIE.

(17 septembrie 2026)

Articole publicate în revista ECONOMY INFORMATICS

Ion IVAN, Paul POCATILU, Doru UNGUREANU - Projects Complexity Evaluation, Economy Informatics, Vol.1, Nr. 1, 2001, pag. 84 - 89, ISSN: 1582-7941, EISSN: 2247-8523
Ion IVAN, Paul POCATILU, Anca Andreea IVAN - Control Structure Oriented Software Testing, Economy Informatics, Vol.2, Nr. 1, 2002, pag. 73 - 80, ISSN: 1582-7941, EISSN: 2247-8523

Ion IVAN, Mihai AMITROAIE - Building Tests Fingerprint, Economy Informatics, Vol.3, Nr. 1, 2003, pag. 57 - 62, ISSN: 1582-7941, EISSN: 2247-8523

Ion IVAN, Saha PRIYATOSH, Cristian TOMA - E-commerce Project Management , ECONOMY INFORMATICS, vol. 4, nr. 1, 2004 ,pg. 57 - 62, ISSN 1582-7941, EISSN: 2247-8523

Ion IVAN, Gheorghe NOȘCA, Marius POPA - Building Aspects Knowledge-Based Researches Network Oriented to SMEs, Economy Informatics, Vol.5, Nr. 1-4, 2005, pag. 9 - 14, ISSN: 1582-7941, EISSN: 2247-8523

Ion IVAN, Florentin ȘCHIOPU, Dragoș PALAGHIȚĂ - Certification of Distributed Informatics Applications, Economy Informatics, Vol.7, Nr. 1-4, 2007, pag. 64 - 72, ISSN: 1582-7941, EISSN: 2247-8523, EISSN: 2247-8523

Ion IVAN, Mihai DOINEA, Sorin PAVEL, Sorin VINTURIȘ - Security Management in Distributed IT Applications, ECONOMY INFORMATICS, vol. 9, no. 1-4, 2009, pag. 29 - 38, ISSN 1582-7941, EISSN: 2247-8523  

Ion IVAN, Adrian VIȘOIU, Silvia TRIF, Bogdan VINTILĂ, Dragoș PALAGHIȚA - The Security of the Mobile Citizen Oriented Applications, ECONOMY INFORMATICS, vol. 10, no. 1-4, 2010, pag.22 - 33, ISSN 1582-7941, EISSN: 2247-8523 

Ion IVAN, Sorin-Lucian PAVEL - Quality Metrics System for Very Large Collections, ECONOMY INFORMATICS, vol. 11, no. 1-4, 2011, pag.163 -177,ISSN 1582-7941, EISSN: 2247-8523

Ion IVAN, Cristian CIUREA, Alin ZAMFIROIU, Gheorghe NOȘCA - Characteristics of d-National Wealth in the Knowledge-based Economy ECONOMY INFORMATICS, vol. 13, no. 1-4, 2013, pag. .51 -63, ISSN 1582-7941, EISSN: 2247-8523

Ori mai fi și altele, dar din motive independente de mine, linkurile spre numerele arhivei acestei reviste nu mai sunt accesibile. Este vorba de instabilitatea conținutului digital pe potive de arivism.

 



(10 august 2026) 

Despre cel mai bun

Oamenilor le place să se vorbească despre ei în termeni elogioși. De aceea, de-a lungul anilor au loc ierarhizări, iar cei clasați pe primele locuri se bucură de onoruri și de privilegii. Când vorbim despre persoane și dorim să evidențiem calitățile acestora, de foarte multe ori conchidem că respectivul este cel mai bun sau cel mai performant sau cel mai renumit sau cel mai important și tot așa. 
Pentru a-l identifica pe cel mai bun, trebuie:
- să definim colectivitatea din care-l extragem pe cel mai bun,
- să stabilim criteriul prin care un element al colectivității devine cel mai bun,
- să găsim o modalitate de a face diferențierea, printr-o metodă cantitativă,
- să fie acceptat atât criteriul de ierarhizare, cât și metoda de măsurare,
- să definim o procedură prin care se face diferențierea,
- să asigurăm transparența și obiectivitatea derulării procesului de diferențiere.

Dacă dorim să stabilim care este cel mai rapid elev de clasa a XII-a din liceul X, am stabilit colectivitatea, am stabilit criteriul, stabilim locul unde se desfășoară diferențierea, definim proba de alergare, modul de cronometrare și cel mai rapid va fi elevul cu timpul cel mai mic de parcurgere a distanței stabilite. Se asigură transparența, se asigură obiectivitatea și se vor face și filmări pentru a se vedea exact cum au stat lucrurile, astfel încât să nu apară nicio discuție asupra rezultatului, iar rezultatul să fie acceptat de toată lumea. În momentul în care dorim să-l alegem pe cel mai bun element dintr-o colectivitate, noi suntem cei care definim procedura de urmat și ne asumăm condițiile de desfășurare și rezultatul, căci dacă responsabilizăm totul, trebuie să se producă și asumarea atât a succesului, dar mai ales a eșecului.

Aici mă laud că am avut șansa să colaborez cu cei mai buni și așa se explică faptul că toți cei cu care eu am colaborat s-au dovedit persoane de valoare excepțională, care de-a lungul anilor au confirmat că sunt cei mai buni, ceea ce înseamnă că criteriile și procedurile pe acre le-am definit pentru a-i ierarhiza au funcționat și viața a verificat acest lucru.



(11 decembrie 2023)

Ce înseamnă să nu ai echipă...

Se zice că cine se aseamănă se adună. Dacă ești bețiv, în jurul tău vor roi numai bețivi, atât timp cât ei vor primi băutură de la tine. Dacă ești un tip care știe să spună bancuri, în jurul tău vor roi numai oameni care doresc să-ți asculte bancurile, atât timp cât tu nu le vei repeta și vei aduce numai bancuri noi și bune în același timp.

Dacă te pregătești pentru a avea o anumită poziție într-o organizație, este obligatoriu să ai echipă. Estye contra-productiv să-și dorești să fii șef și când te instalezi acolo să mișune în jurul tău tot felul de indivizi și tu să nu ai câțiva oameni de încredere pe care să te bazezi și care să fie suficient de puternici încât să te ajute să-și implementezi managementul tău.

Cine nu are echipă va avea: 

- colaboratori la întâmplare,

- greutăți în a se face înțeles,

- surprize din cauza trădărilor,

- pierdere de timp de adaptare,

- schimbări frecvente ale șefilor,

- mai multe stiluri de management.

Cine are echipă, are oameni pe care-i cunoaște din studenție, de la vechiul loc de muncă, de pe la diferite proiecte, de prin vecini, din activități comune de voluntariat. Dintre aceștia selectează câțiva foarte buni, caractere puternice, profesioniști verificați, oameni cu idei, de acțiune, care știu să soluționeze probleme și cu ei vine la noua structură organizatorică. Dacă nu procedează așa, să nu se mire de toate neajunsurile cu care se va confrunta o lungă perioadă de timp.

Este foarte importantă structura echipei cu care pornești la drum. Pe vremea în care eu am lucrat la proiecte, am avut echipă, formată din tineri pe care i-am verificat în timp și care m-au convins de calitățile lor cu totul remarcabile, astfel încât, dacă porneam o activitate, știam exact cu cine lucrez și mai ales că nu voi avea surprize din partea colaboratorilor și aici vorbesc despre surprizele neplăcute. În echipa mea era oameni care știau programare, oameni de cuvânt, oameni punctuali, oameni cu idei, oameni realiști, oameni care știau să discute, oameni care nu mutau vorba, oameni de acțiune, oameni serioși, oameni cu gândire profundă, oameni modești, oameni onești, oameni respectuoși, buni colegi, oameni eficienți și mai ales, oameni de un realism deosebit în autoevaluare.

Am observat că multe persoane nu au procedat așa și în loc să aibă o echipă, au avut o adunătură, iar proiectele lor au avut mult de suferit. Eu nu cred în prietenie, în oameni de încredere, când cei ce-și zic prieteni sau oameni de încredere apar din senin și sunt oameni pe care nu i-am cunoscut atunci când muncesc, când trebuie să rezolv probleme grele, ci apar în momente de conjunctură și fac paradă de disponibilitatea lor pentru lucruri neesențiale și mai ales pentru a soluționa probleme de conjunctură, nu probleme concrete legate de etapele de derulare ale unui proiect.

Când nu ai echipă făcută de tine, te apuci să improvizezi cu ceea ce pică și echipa se construiește la întâmplare, cu oameni inegali valoric, cu niveluri de profesionalism oarecare, în special oameni mânați de interese în a-și rezolva probleme personale folosindu-se de tine ca șef și aproape spre deloc devotați ție ca șef, muncii  pe poziția pe cere tu i-ai instalat și mai ales slujirii ideilor tale ca stil de conducere ca șef.


(13 iulie 2023)

Eu și cărțile mele

Fiind în mediul academic, vrând-nevrând, pentru a evolua, a trebuit să scriu cărți. Ideea de bază a fost ca eu să lucrez în echipă. Acest lucru l-am simțit pentru că atunci când sunt mai multe capete, lucrul ce rezultă este cu mult mai bun decât lucrează unul singur și riscul de a nu finaliza scade mult mai mult dacă se lucrează într-o echipă bine alcătuită.

Dumnezeu a vrut ca eu să am noroc să întâlnesc oameni remarcabili și să lucrez în echipă cu ei. Am învățat multe de la acești oameni, dar cel mai important am învățat ce înseamnă munca de calitate și ce înseamnă exigența față de ceea ce scriu, căci scrisul rămâne și dacă apare ceva în neregulă, nici o mie de ape nu mă mai spală. Am scris cărți alături de Romică ADAM, Cristian AMANCEI, Constantin APOSTOL, Alexandru BALOG, Cătălin BOJA, Sergiu CAPISIZU, Cristian CIUREA, Sergiu COMAN, Gheorghe NOȘCA, Paul POCATILU, Marius POPA, Valer ROȘCA, Ion Gh. ROȘCA, Laurențiu TEODORESCU, Cristian TOMA, Daniel VERNIȘ, Adrian VIȘOIU, Alin ZAMFIROIU, dar și de alții.

Sunt mândru de mine, că tot ceea ce mi-am propus, am realizat.

Am vrut să scriu o carte despre o chestiune care am sesizat-o folosind rutine, am scris și publicat careta Programarea standard în anul 1981.

Am vrut să scriem o carte despre cariera de programator, am scris și publicat în 2017 cartea despre cariera de programator.

Am vrut să scriu o carte cu foarte mulți coautori din domeniul structurilor de date, așa cum era tratatul de economie politică în două volume publicat înainte de 1989, am reușit ca împreună cu colegi din țară să facem acest lucru, recompensat cu premiul Tudor TĂNĂSESCU al Academiei Române pe anul 2008.

Am vrut să scriem o carte despre bazele de modele, această carte a apărut în anul 2005.

Am vrut să scriem o carte despre clonarea informatică, această carte s-a publicat în anul 2003.

Am vrut să scriem o carte despre compresia de date, cartea de compresia de date a apărut în 1998.

Am vrut să scriem cărți despre limbajele de asamblare, am făcut acest lucru pe parcursul mai multor ani și am publicat în 1977, 1997, 2002 și 2003.

Să mă mai laud și cu faptul că împreună cu cei cu care am scris aceste cărți, am realizat acea atmosferă de lucru, de încredere și de respect, absolut necesară bunului mers al lucrurilor, căci respectul este esențial, iar încrederea este cheia succesului în derularea unui proces care nu are la bază elemente de profit, căci toată lumea știe că publicarea unei cărți nu aduce profit, mai ales când e vorba de cărți științifice.

(13 mai 2023)

Eu și doctoranzii mei

După ce am devenit profesor universitar mi-am depus dosarul pentru a deveni conducător de doctorat, calitate pe care am obținut-o în 1994. Având această calitate eu am procedat cu mare atenție și anume, eu mi-am ales doctoranzii și nu doctoranzii m-au ales pe mine. Eu am ales studenții din programul de licență, al coordonat lucrările lor de licență și în acest fel mi-am dat seama de calitățile lor. Când au realizat lucrarea de licență, studenții cu care am lucrat au învățat:
- să facă o bibliografie foarte bună,
- să elaboreze un text logic și coerent,
- să nu plagieze,

- să nu folosească verbul a putea,

- să muncească din greu,

- să deruleze un proces de cercetare,

- să fie exigenți cu ei înșiși,

- să  obțină și să verifice soluții originale.

Eu am coordonat tezele de doctorat ale unor tineri precum Cristian AMANCEI, Paula APREUTESEI, Romulus ARHIRE, Cătălin BOJA, Sergiu CAPISIZU, Cristian CIUREA, Sergiu COMAN, Liviu COTFAS, Marian CRISTESCU, Cristian DIACONU, Mihai DESPA, Carmen DOGARU, Mihai DOINEA, Eugen DUMITRAȘCU, Nicolae ENESCU, Gabriel GARAIS, Eduard HERȚELIU, Clotaire INGAUTA, Traian IONESCU, Daniel MILODIN, Gheorghe NOȘCA, Gheorghe OGRINJA, Dragoș PALAGHIȚA, Sorin PAVEL, Otilia PÎRLOG, Paul POCATILU, Marius POPA, Iulian RĂDULESCU, Andrei SANDU, Leonard SĂCUIU, Cătălin SBORA, Alexandru SMEUREANU,  Cătălin TĂNASIE, Laurențiu TEODORESCU, Cristian TOMA, Cosmin TOMOZEI, Marius VETRICI, Daniel VERNIȘ, Bogdan VINTILĂ, Adian VIȘOIU, Alin ZAMFIROIU.

Mă mândresc cu modul în care am colaborat cu acești tineri extrem de performanți, care au realizat teze de doctorat foarte interesante și care prin modul în care au evoluat au demonstrat că sunt oameni valoroși, profesioniști desăvârșiți. Și eu, dar și eu am lăsat loc de bună ziua și ne auzim și acum după mulți ani de la terminarea colaborării noastre cu mare plăcere la telefon sau dacă ne vedem, avem aceeași plăcere ca în vremurile de demult când discutam despre tezele de doctorat, destins, constructiv, colegial.


(12 mai 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Mihai AMITROAIE

În vremurile de demult, când facultatea era facultate și cartea era carte, am avut un student cu numele Mihai AMITROAIE, cu care am realizat câteva lucruri interesante pentru că el era:
- un student foarte bun,
- un programator foarte bun,
- un caracter special.
Când vorbeai ceva cu Mihai AMITROAIE, acel ceva așa rămânea și dacă stabileai un termen, la acel termen Mihai venea cu livrabilul pe care îl stabiliserăm de comun acord, exact așa cum trebuia să fie, fără a mai fi nevoie să facem ajustări.
Am realizat câteva materiale în afara lucrării de liență, materiale referite prin:
Ion IVAN, Paul POCATILU, Mihai AMITROAIE, Metrici ale societăţii informaţionale, revista Informatica Economică, vol. 5, nr. 4, 2001,  pg. 33 - 40
Ion IVAN, Paul POCATILU, Mihai AMITROAIE, Ierarhizarea în Societatea Informaţională, revista Informatica Economică, vol. 6, nr. 2, 2002, pg. 93 - 99
Ion IVAN, Mihai AMITROAIE – “Building Fingerprint for Text”, ECONOMY INFORMATICS, vol. 3, nr. 1, 2003 (in curs de aparitie)
Ion IVAN, Paul POCATILU, Sergiu CAPISIZU, Marta Cristina SUCIU, Cătălin HUIDUMAC, Laurențiu TEODORESCU, Doru CAZAN, George OGRINJA, Lucacs BREDA, Sergiu COMAN, Cristian TOMA, Mihai AMITROAIE - Fluxuri si algoritmi pentru automatizarea procesului de testare software orientat obiect, Cercetări finanțate prin granturi CNCSIS, Editura ASE, 2001, pg. 104-117
Ion IVAN, Mihai AMITROAIE, George VAICĂR - XML Data Structure and Object Representation Model, Bucuresti Universitatea Romano-Americana, Workshop Information Systems & Operations Management, 1-2 March 2004, Editura Universitara, pg.291 - 300.

După terminarea facultății, Mihai a plecat să lucreze în industrie, cum se spune. Sunt sigur că el a evouat foarte frumos pentru că era un adevărat talent și pentru că avea toate elementele de a deveni la locul de muncă un om de bază.

(28 februarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Alexandru LEAU

Alexandru LEAU a fost unul dintre studenții Secției de Informatică Economică de la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, pe care i-am condus la lucrarea de licență. El era un programator foarte bun și a avut ambiția să dezvolte o aplicație informatică pe care să o testeze ăn mediul reali, adică să fie operațională într-o întreprindere.

Am urmărit realizarea acestui obiectiv și într-adevăr Alex avea o aplicație care se rula și din laboratoarele ASE dacă dispuneam de un calculator legat la Internet. M-a impresionat tenacitatea lui Alex de a fi conectat 100% la cerințele reale ale producției. El a înțeles problema în toată complexitatea ei și dispunea de acces la baza de date a companiei, ceea ce nu este puțin lucru. Numai cel care are încredere într-un programator îi dă posibilitatea să acceseze baza sa de date, căci dacă cel ce face așa ceva intervine neautorizat și modifică o serie de câmpuri, distruge totul, ceea ec este foarte grav pentru orice sistem informatic. În cazul lui Alexandru LEAU, cei din compania cu baza de date și-au dat seama că au în față un programator serios și au colaborat excelent.

Cu Alexandru LEAU am elaborat și un material referit prin:

Ion IVAN, Paul POCATILU, Cristian TOMA, Alexandru LEAU - e3 -commerce: e-commerce, mobile application Aplicaţia e3com, Revista Informatica Economică, nr. 3 (19), 2001, pag. 16 - 23

El este coautor alături de alții 15, la lucrarea referită prin

Ion IVAN, Paul POCATILU, Doru CAZAN -coordonatori - Practica dezvoltarii software in plimbaje de asamblare, Editura Economica, Bucureşti, 2002, pg. 560, ISBN 973-590-652-X

Cred că în viitorul apropiat voi relua legătura cu fostul meu student, căci aș vrea să știu cum a evoluat în cariera sa de informatician, în cei 20 de ani de la terminarea facultății.

(26 februarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Iulian LUCACI

Iulian LUCACI a fost unul dintre studenții cu care am colaborat de-a lungul perioadei în care el a urmat un curs de master de Securitate Informatică la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, iar eu am predat cursul de Etică profesională.
Una dintre temele de la acest curs era elaborarea unui cod de etică de către fiecare student, pentru meseria pe care o exercită la locul de muncă, dând astfel posibilitatea studenților de a fi creativi, de a ieși din șabloanele cu care de regulă sunt obișnuiți.
Analizând propunerile studenților, am văzut că una dintre soluții este excelentă, bine structurată, documentată și cu suficient de multe detalii. Am convenit cu autorul acestei soluții, studentul ulian LUCACI,  să trecem la nivelul următor.  Așa s-a născut capitolul de carte referit prin:
Ion IVAN, Iulian LUCACI - Informatics Ethic Codes ,INFORMATICS SECURITY, Editura ASE, Bucuresti, Ion IVAN, Ctristian TOMA - coordinators, 2006, pp. 195 -217, ISBN (10) 973-594-840-0, ISBM (13) 978-973-594-840-5.
Cu acest prilej am avut posibilitatea să cunosc un tânăr care a lucrat temeinic, s-a documentat foarte bine și a reușit să dezvolte o problematică extrem de importantă pentru cei de lucrează în domeniul informaticii, dar și pentru cei care utilizează aplicațiile informatice, pentru că oricât software care să protejeze aplicațiile informatice din mediul online vom avea, marile probleme apar la gestionarea parolelor, a accesului la bazele de date și la lucrul cu calculatorul în general, pentru că așa cum rezultă din acest capitol, pericolele privesc la tot pasul în cazul în care oamenii lucrează fără respectarea unui minim de reguli etice, iar prejudiciile aduse sunt incomensurabile de cele mai multe ori.

De mulți ani eu sunt prieten cu Iulian LUCACI, care este informatician cu performanțe speciale, dar și cu preocupări deosebite în afara meseriei sale.

(19 februarie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Vlad BOLOVĂNEANU

Vlad BOLOVĂNEANU a fost studentul meu în anul universitar  2018 -2019 la un curs de master de Securitate Informatică și s-a remarcat prin abordări extrem de interesante la problematica de care ne ocupam acolo. Am observat dorința lui de a formaliza, de a construi demonstrații riguroase. Am observat că are preocupări într-o direcție de cercetare extrem de interesantă și mai ales, de mare perspectivă, în contextul lucrului cu masive imense de date, de ordinul trilioanelor de înregistrări, din care extragerea de componente omogene, trebuie făcută prin constituirea de eșantioane aleatoare.
Aând am discutat cu el, a dorit să înceapă un stagiu doctoral cu tentă de matematică, dar el fiind absolvent de Informatică Economică, lucrurile se văd altfel. Din aproape în aproape a fost ferm în a-și alege un conducător dedoctorat matematician la bază, care lucrează în zona metodelor cantitative. Vlad BOLOVĂNEANU a făcut o pauză de un an, ca un om care vrea să facă ceva temeinic și după un an de la terminarea masterului, a dat admitere la doctorat și a început un stagiu doctoral exact cu profesorul cu care a dorit să facă acest lucru. 
M-a impresionat la Vlad BOLOVĂNEANU faptul că și-a definit un obiectiv și nu a făcut niciun rabat în a-l atinge, așa cum fac mulți, care cedează din prima, la apariția unei mici abateri din exterior. El a stabilit ce vrea să facă. El a stabilit cu cine vrea să facă. El a stabilit când să facă. Și-a făcut un plan de muncă pe care l-a respectat pas cu pas și până acum a reușit. Voi urmări parcursul lui pe toată durata stagiului doctoral și sunt sigur că el nu se va abate niciun milimetru de la drumul trasat.


(17 februarie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Victor PATRICIU

L-am cunoscut pe profesorul Victor PATRICIU acum foarte mulți ani în urmă, când eram la o conferință științifică organizată la Institutul Politehnic din București. El era tânăr asistent universitar la Academia Tehnică Militară.
Victor PATRICIU este absolvent al Institutului Politehnic din Timișoara, Facultatea de Automatică și Calculatoare, șef al promoției 1975. 

În anul 1993 a susținut teza de doctorat intitulată Security of Distributed Systems and Computer Networks; A Software Toolkit for Generating Cryptographic Services for Networks and Distributed Systems, la Facultatea de Automatică și Calculatoare intitulată , obținând titlul de doctor în calculatoare și tehnologia informaței, la vârsta de 42 de ani. Am avut onoarea să particip la acest eveniment și m-am bucurat să văd atmosfera cu totul specială în care comisia i-a acordat titlul științific cu calificativul magna cum laudae.

În intervalul 1975 - 1979, Victor PATRICIU, a lucrat la Ministerul Apărării în domeniul informaticii.

În inervalul 1979 - 1985, Victor PATRICIU a fost asistent universitar.

În intervalul 1985 - 1990, Victor PATRICIU a fost șef de lucrări.

În intervalul 1990 - 1995, Victor PATRICIU a fost conferențiar universitar.

Din anul 1995, Victor PATRICIU este profesor universitar.

Victor PATRICIU împreună cu mulți dintre colegii lui au organizat nenumărate conferințe științifice la Academia Tehnică Militară pe teme de securitate informatică, denumite COMP-Sec, unde am mers și eu împreună cu colegi și am prezentat comunicări, din care redau aici una dintre ele:

Ion IVAN, Alexandru BALOG, Romulus ARHIRE, Zenovic GHERASIM - Corelația dintre calitatea software-ului si protecția in utilizare, Conferința COMP-Sec 1994 in domeniul Securității calculatoarelor si rețelelor de calculatoare, Academia Tehnică Militară, București, 23 Iunie 1994.

Victor PATRICIU este autorul unor lucrări de mare răsunet pentru literatura de informatică din țara noastră, din care enumer: Securitatea si protectia informatiei in sistemele electronice de calcul, realizată împreună cu Ion ANGHELOIU, Eugen GYORFI și publicată la Editura Militară în anul 1986,  Securitatea informatica in UNIX si Internet, publicată în anul 1998 la Editura Tehnică,  Semnaturi electronice si securitate informatica : aspecte criptografice, tehnice, juridice si de standardizare, realizată împreună cu Monica ENE PIETROȘANU, Ion BICA și Justin PRIESCU , publicată la Editura Bic All în anul 2006,  Securitatea comerțului electronic, realizată împreună cu Monica ENE PIETROȘANU, Ion BICA, Călin VĂDUVA și publicată în Editura Bic All în anul 2001, dar și multe altele.

M-a impresionat la Victor PATRICIU capacitatea de cuprindere a unui domeniu extrem de sensibil cum este securitatea informatică, modul în care a reușit să elaboreze lucrări originale, pe care specialiștii din producție să le folosească în soluționarea problemelor lor. 

Profesorul Victor PATRICIU a participat la o serie de cursuri la masterul BRIE de la Giurgiu, la masterul de Securitate Informatică ținut în facultatea de Cibernetică Statistică și Informatică Economică, mastere pe care le-am coordonat. El are contribuții majore cu o serie de capitole în cartea  Informatics Security Handbook, apărută în Editura ASE în anul 2009, cu ISBN 9786065052468. Voi remarca aici și contribuția excepțională a profesorului Victor PATRICIU cu articolul Security Metrics for Enterprise Information Systems din jurnalul științific JAQM - Journal of Applied Quantitative Methods, No. 2, Vol. 1, articol referit la Departamentul Apărării al USA. 

Am fost extrem de bucuros și onorat să fie prezent profesorul Victor PATRICIU în comisii de susținere a tezelor de doctorat ale unor tineri pe care eu i-am coordonat din punct de vedere științific și am primit cu deosebit interes punctele de vedere ale sale exprimate în referatele întocmite și prezentare în ședințele publice de susținere a tezelor de doctorat de la sala 2416.

(14 februarie 2023)

Cei care mi-au fost studenți...

Eu mi-am târât hoitul prin ASE pe poziție de cadru didactic din septembrie 1971, până în iulie 2012. În acest interval de timp de 41 de ani, sunt câțiva absolvenți care au în carnetele lor de note semnătura mea sau măcar am lucrat cu ei pe la seminarii, pe când eram asistent universitar și îmi face plăcere să le amintesc numele, mai ales că am fost colegi de meserie, deci:

Cătălin BOJA

Cristian CIUREA

Adrian COSTEA

Mihai DOINEA

Constantin DUGULEANĂ

Liliana DUGULEANĂ

Bogdan GHILIC-MICU

Virginia MĂRĂCINE

Constantin MITRUȚ

Marius POPA

Gheorghe RUXANDA

Mihai SACALĂ

Marian STOICA

Cristian TOMA

Anda VELICANU

Vergil VOINEAGU

Gabriel ZAMFIR
Este posibil să mai fie i alții, dar acum în minte mi-au venit doar aceștia, dar dacă-mi voi aminti și alte nume, îmi va face plăcere să le includ în această listă.

(01 februarie 2023) 

1.000 de oameni care m-au impresionat: Cosmin TOMOZEI

Cosmin TOMOZEI mi-a fost student. Am realizat un stagiu doctorat și el a finalizat cu susținerea unei teze de doctorat de 328 pagini intitulată Reingineria aplicațiilor distribuite, în anul 2012. Colaborarea cu tânărul Cosmin TOMOZEI a fost una extrem de interesantă. El era asistent universitar la Universitatea de stat din Bacău și avea un anumit stil de muncă. Acel stil de muncă trebuia schimbat, căci la doctorat lucrurile decurg cu totul altfel, în sensul că totul se bazează pe cercetare științifică, unde ai o problemă, cauți soluții originale, finalizezi, verifici soluția și numai după ce te-ai convins că lucrurile sunt bune, mergi mai departe. Cosmin TOMOZEI trebuia să deprindă acest mod de lucru, căci soluțiile oricât de bune sunt ele, dacă nu sunt complete și dacă nu sunt verificate, nu au valoare. Am reușit să depășim neconcordanțele dintre ceea ce ceream eu și ceea ce învățase el despre ciclul de cercetare științifică și când locomotiva a fost pusă pe șine totul a decurs perfect.

Eu am niște chichițe și una dintre acestea, este să nu discut cu părinții studenților sau doctoranzilor. Sun alergic. Studentul sau doctorandul sunt persoane mature care trebuie să evolueze singure și nu trebuie părinții să se țină după ei pe la examene sau cu alte ocazii. Nu știu cât de comod i-a fost doctorandului mei Cosmin TOMOZEI când am refuzat o întâlnire cu cineva din familia lui în timpul stagiului doctoral. Eu nu sunt totuși un sălbatic și după susținerea tezei de doctorat sau a lucrării de licență, am cerut celui cu care lucrase, doctorand sau student, să-mi dea la telefon pe unul dintre părinți, prilej cu care îi felicitam pentru reușita fiului lor.

Cu Cosmin TOMOZEI ne auzim la telefon din când în când și probabil când voi ajunge în Bacău, îi voi da un telefon să ne vedem la o cafea și să discutăm depsre vremurile frumoase de altădată.

(26 ianuarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Cristian TOMA

Rar mi s-a întâmplat să găsesc oameni cărora să începi să le enunți o problemă și să obții soluția problei instantaneu. Un astfel de om este Cristian TOMA.

L-am cunoscut pe Cristian TOMA când era student în anul al II-lea de facultate la Secția de Informatică Economică din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ale cărei cursuri le-a urmat în perioada 1998 -2003. Am remarcat la Cristian TOMA capacitatea de a înțelege esența programării și m-a impresionat profunzimea cu care aborda aspectele legate de programarea în limbaj de asamblare. Încet-încet m-am lămurit că drumul lui era spre securitatea informatică și mai ales spre algoritmii de criptare.

El a participat la o sesiune științifică pe când era în ultimul an de facultate și a impresionat pe colegii mei. Când cineva i-a propus să meargă preparator la colectivul lor, deja discutasem eu cu Cristian TOMA și a venit preparator universitar imediat ce a terminat facultatea și a susținut lucrarea de licență, pe care i-am coordonat-o, unde a fost strălucitor.

În intervalul 2003 - 2005, Cristian TOMA a urmat cursurile de master și acolo tot eu am fost cel care i-a coordonat lucrarea de disertație.

În intervalul 2005 - 2008, Cristian TOMA a urmat stagiul doctoral pe care l-a finalizat cu succes, susținând teza de doctorat de 275 pagini intitulată Secure architectures for software distributed platforms și susținută în fața unei comisii formată din profesorii Victor PATRICIU de la Academia Militară Tehnică, Valentin CRISTEA de la Univesitatea Politehnica, Nicolae TOMAI de la Universitatea BABEȘ-BOLYAI, Ion IVAN - conducător științific, Ion SMEUREANU - președinte.

Împreună cu Cristian TOMA am coordonat realizarea în anul 2009 a lucrării intitulată Informatics security handbook de 663 pagini, destinată studenților care urmează cursul de masterat de Securitate Informatică, lucrare publicată în Editura ASE din București.

Colaborarea cu Cristian TOMA este extrem de fructuoasă căci el este un om care știe foarte bine problema din sfera sa de interes și are soluții la problemele pe care primește să le rezolve. Am apreciat la el că atunci când pune ceva, acel ceva așa rămâne și nu a existat vreo dată în care el să ceară o amânare. Ceea ce nu convine multor oameni este faptul că ei nu suportă să fie contraziși, deoarece ei merg pe ideea regulamentului , conform căruia  la punctul unu, au dreptate, la punctul al doilea, ei au întotdeauna dreptate. la punctul al treilea, când nu au dreptate, se aplică ori punctul unu, ori punctul al doilea din regulament, de la caz la caz. Eu am apreciat ca atunci când nu am dreptate, să se vină cu argumente și accept orice variantă. Mulți nu fac așa. Au mai fost și alte aspecte, dar pe mine m-a interesat omul, nu haina lui, căci eu am avut nevoie de om care să rezolve probleme, nu de un cuier cu haine frumoase.

Cristian TOMA este un om pe care îl definesc prin cinci cuvinte: caracter, profunzime, cuvânt, rigoare, eficiență. Cine vrea să facă treabă având soluții la nivelul anului 2023 în domeniul securității informatice, la Cristian TOMA trebuie să apeleze.

Cristian TOMA a gestionat lucrările SECIT - Security for Information Technology and Communications conferință care reunește pe cei mai buni specialiști din domeniu. Lucrările au fost publicate inclusiv, în edituri prestigioase. Până în anul 2012 eu am fost directorul cursului de master sde Securitate Informatică. Acum, Cristian TOMA coordonează acest curs și a reușit să realizeze lucruri deosebite, căci recunoașterea sa este demonstrată de solicitarea ca el să țină cursuri și în afara ASE. Sunt foarte mândru de mine că am identificat un tânăr deosebit de valoros în persoana lui Cristian TOMA și am reușit să-l conving să aleagă o carieră academică, unde sunt sigur că va strălucii întotdeauna.

(18 ianuarie 2023)

Complet și corect

Când cineva dorește să realizeze un anume demers, trebuie să se asigure că face lucrurile complete și corecte. Voi da un exemplu, cu articolele pe care le-am publicat de-a lungul anilor în revista Informatica Economică a catedrei de Informatică Economică din cadrul Academiei de Studii Economice. M-am ajutat de faptul că revista Informatica Economică este în totalitate digitalizată și deci am avut baza reală completă și corectă de pornire, deci rolul meu a fost numai de a lua număr de număr cele aproape 100 de numere ale revistei și de a vedea unde apare numele meu. De acolo lucrurile sunt simple căci construirea bibliografiei nu este dificilă întrucât trebuie luate din acele numere:
- numele autorilor,
- titlul articolelor,
- paginile unde se află articolele,
- numerele și volumele,
- anul apariției,

- codul DOI (digital object identifier).

Ion IVAN, Daniel VERNIS, Elena ZERFUS - Utilizarea fractalilor in compresia de date, Informatica Economica, vol. 1, nr. 4, 1997, pg. 19 - 23

Ion IVAN, Felix SIMION, Emilia STANCIU, Alexandra KARADIMOU - Metrici ale re-ingineriei software, Informatica Economică, vol. 1, nr. 3, 1997, pg. 27 - 34

Ion IVAN, Constanta BODEA, Daniel VERNIS - Utilizarea rețelelor neuronale în compresia de date, Informatica Economică, vol. 1, nr. 3, 1997, 40 - 45

Ion IVAN, Daniel VERNIS, Petrisor OPREA - Metrici pentru compresia fisierelor, Informatica economica, vol1, nr. 2, 1997, pg. 100 - 104

Ion IVAN, Daniel VERNIŞ - Compresia de date in retele ATM, Informatica Economica, vol. 2, nr. 2, 1998, pag. 84 - 87

Constanta BODEA, Ion IVAN, Anton CRETU - Simulator pentru reţele neuronale Hopfield, Informatica Economica, vol. 1, nr. 2, 1997, pag. 62 – 66

Ion IVAN - Designul limbajelor de asamblare, Informatica Economica, vol. 1, nr. 1, 1997, pg. 37 – 43

Ion IVAN, Daniel VERNIS - Algoritm pentru compresia fisierelor PHBO, Informatica Economica Vol. 2,No. 4, 1998, pag. 17 - 21

Ion IVAN, Cristian CODREANU - Optimizarea programelor Assembler, Informatica Economică, vol. 2, nr. 2, 1998, pag. 26 - 37

Ion IVAN, Daniel VERNIS - Algoritmul de compresie DCT , Informatica Economica Vol. 2,No. 1, 1998, pag. 7 - 12

Ion IVAN, Laurentiu TEODORESCU - Managementul calității software, Revista Informatica Economica, nr. 12/1999, pag. 37 -42

.Ion IVAN, Alexandra KARADIMOU, Adrian LICURICEANU, Gheorghe LUPU - Metrici de complexitate software bazate pe dependentele instrucțiunilor, Revista Informatica Economica, nr. 11, 1999, pag. 11 -19

Ion IVAN, Paul POCATILU - Testarea software orientat obiect, Revista Informatica Economica, nr. 9/1999, pag. 93 - 98

Ion IVAN, Doru CAZAN, Paul POCATILU - Evaluarea performanței sistemelor informatice, Revista Informatica Economica, nr. 3 (15), 2000, pag. 57 - 60

Ion IVAN, Paul POCATILU, Sergiu CAPISIZU - Certificarea în informatica aplicată, Revista Informatica Economica, nr.2 (14), 2000, pag. 90 - 96

Ion IVAN, Paul POCATILU, Mihai AMITROAIE - Metrici ale societatii informationale, Informatica Economica Vol. 5,No. 4, 2001, pg. 33 - 41

 Ion IVAN, Paul POCATILU, Cristian TOMA, Alexandru LEAU - e3 -commerce: e-commerce, mobile application Aplicația e3com, Revista Informatica Economica, nr. 3 (19), 2001, pag. 16 - 23

Ion IVAN, Paul POCATILU,  Doru CAZAN - Certificarea bazelor de date utilizate în aplicațiile Internet, Revista Informatica Economica, nr. 2 (18), 2001, pag. 71 074

Ion IVAN, Paul POCATILU, Doru CAZAN - Programarea aplicaţiilor win32 in limbaj de asamblare, Informatica economică, vol. 5, nr. 1, 2001, pag. 133 - 140

Ion IVAN, Paul POCATILU, Mihai AMITROAIE - Metrici ale societatii informationale, Informatica Economica Vol. 5,No. 4, 2001, pg. 33 - 41

Ion IVAN, Paul POCATILU, Mihai AMITROAIE - Ierarhizarea în Societatea Informationala, Informatica Economica Vol. 6,No. 2, 2002, pg. 93 - 99

Ion IVAN, Marius POPA - Aspecte juridice ale clonării informatice, Revista Informatica Economica, nr. 1(25), 2003, pag. 46 - 50

Ion IVAN, Niculae CONSTANTIN - Cadru conceptual privind coeziunea produselor program, Revista Informatica Economica, nr. 2(26), 2003, pag. 82 -88

Ion IVAN, Marius POPA, Adrian POCOVNICU - Software pentru evaluarea amprentei textului utilizând numere pseudoaleatoare, Revista Informatica Economica, nr. 3(27), 2003, pag. 77 080

Ion IVAN, Cristian TOMA - Aplicații informatice orientate spre utilizatorii finali, Revista Informatica Economica, nr. 4(28), 2003, pag. 20 - 24

Ion IVAN, Cristian TOMA, Adrian VIȘOIU - Particularități ale securității bazelor de modele economice distribuite, Revista Informatica Economica, nr. 1(29), 2004, pag. 125 - 129

Ion IVAN,  Cătălin BOJA - Empirical Software Optimization, Revista Informatica Economică nr.2(34), 2005, pag. 43 - 5-

Ion IVAN - 40 de ani de învăţământ superior de informatică economică în România, Revista Informatica Economică nr.2(34), 2005, pag. 5 - 8

Ion IVAN, Cătălin BOJA, Cosmin TOMOZEI  - Turn-Key Software Programs, Revista Informatica Economică, nr. 3(35), 2005, pag. 96 - 103

Ion IVAN, Cătălin BOJA - Bicriterial Optimization of Software, Revista Informatica Economică nr. 1 (37), 2006, pag. 17 - 24

Felix FURTUNĂ, Ion IVAN,  Marian DÂRDALĂ - Aggregation Algorithms in Heterogeneous Tables, Revista Informatica Economică nr. 1 (37), 2006, pag. 40 - 45

Ion IVAN, Cristian Valeriu TOMA - Secure Distributed Databases Using Cryptography, Revista Informatica Economică, nr.3(39), 2006, pag. 25 - 29

Ion IVAN, Daniel MILODIN, Marius POPA - Operation on Text Entities, Informatica Economică, nr. 1 (41), 2007, pag. 14 - 20 

Ion IVAN, Luckacs BREDA - Informatics Security Metrics Comparative Analysis, Revista Informatica Economică, nr. 4 (44), 2007, pag. 107 - 110

Ion IVAN, Eugen DUMITRAŞCU - Stable Structures for Distributed Applications, Revista Informatica Economică nr. 1(45), 2008, pag. 81 - 95

Ion IVAN, Eugen DUMITRAŞCU, Daniel MILODIN, Dragoş PALAGHIŢĂ - Optimum Criteria for Developing Defined Structures, Revista Informatica Economică nr.2(46), 2008, pag. 43 - 54

Ion IVAN Radu BUCEA-MANEA-ŢONIŞ - Open Source Business Solutions, Revista Informatica Economică nr.3(47), 2008, pag. 70 - 73

Ion IVAN, Cristian CIUREA - Validation of Metrics for Collaborative Systems, Revista Informatica Economică, nr. 4(48), 2008, pag. 83 - 86

Ion IVAN, Cristian CIUREA - Using Very Large Volume Data Sets for Collaborative Systems Study, Informatica Economică vol. 13, no. 1, 2009, pag. 29 - 37

Ion IVAN , Andrei SANDU , Daniel MILODIN , Cosmin LUGOJI - Orthogonally Based Digital Content Management Applicable to Projects-bases, Informatica Economică vol. 13, no. 3, 2009, pag. 140 - 152

Ion IVAN, Daniel MILODIN - The Audit of the Application’s Management of the Structured Entities Orthogonality, Informatica Economică vol. 14, no. 1, 2010, pag. 145 - 151

Ion IVAN, Leonard SĂCUIU, Daniel MILODIN, Mihai GEORGESCU - The Development of Citizen Oriented Informatics, Informatica Economică vol. 14, no. 4, 2010, pag.183 -  195

Ion IVAN, Bogdan VINTILA - Testing the Application for Analyzing Structured Entities, Informatica Economică vol. 15, no. 1, 2011, pag. 114 - 128

Ion IVAN, Cristian CIUREA, Sorin PAVEL - Collaborative Systems – Finite State Machines, Informatica Economică vol. 15, no. 2, 2011, pag. 165 - 174

Ion IVAN, Alin ZAMFIROIU - Quality Analysis of Mobile Applications, Informatica Economică, vol. 15, no. 3, 2011, pag. 136 - 152

Ion IVAN, Cristian CIUREA, Mihai DOINEA - Collaborative Virtual Organizations in Knowledge-based Economy, Informatica Economică vol. 16, no. 1, 2012, pag. 143 - 154

Ion IVAN, Cristian CIUREA, Mihai DOINEA, Arthur AVRAMIEA - Collaborative Management of Risks and Complexity in Banking Systems, Informatica Economică vol. 16, no. 2, 2012, pag. 128 - 141, 

Ion IVAN , Cristian CIUREA , Bogdan VINTILĂ , Gheorghe NOȘCA - Particularities of Verification Processes for Distributed Informatics Applications, Informatica Economică vol. 17, no. 1, 2013,  pag. 113 - 130, DOI: 10.12948/issn14531305/17.1.2013.10

Ion IVAN, Catalin Alexandru TĂNASIE - Increasing Distributed IT&C Application Security, Informatica Economică vol. 17, no. 2, 2013, pag. 157 - 172, DOI: 10.12948/issn14531305/17.2.2013.13

Ion IVAN , Daniel MILODIN , Sergiu CAPISIZU - Aspects of Orthogonality in the Development of the National Digital Wealth (NDW), Informatica Economică vol. 18, no. 1, 2014, pag. 92 - 101, DOI: 10.12948/issn14531305/18.1.2014.08

Ion IVAN , Claudiu BRÂNDAȘ , Alin ZAMFIROIU - Audit Validation Using Ontologies, Informatica Economică vol. 19, no. 2, 2015, pag. 25 -33, DOI: 10.12948/issn14531305/19.2.2015.03

Ion IVAN, Narcis-Cosmin LUCA, Mihai Liviu DESPA, Eduard BUDACU - Maintenance-Ready Web Application Development, Informatica Economică vol. 20, no. 3, 2016, pag. 28 - 36, DOI: 10.12948/issn14531305/20.3.2016.03

Ion IVAN, Mihai Liviu DESPA - Estimating Maintenance Cost for Web Applications, Informatica Economică vol. 20, no. 4, 2016, pag. 34 - 43, DOI: 10.12948/issn14531305/20.4.2016.04

Pentru ca o bibliografie să fie corectă și completă, trebuie organizată munca în așa fel încât extragerea de informații să se facă după un șablon unanim acceptat și să aibe loc un proces de verificare multiplu, pentru ca tot ce este inclus în bibliografie să coincidă perfect cu ceea ce se află pe teren. Bibliografia nu se face din bibliografii, ci direct ținând în mână cartea sau revista, pentru că exactitatea se obține numai și numai din preluarea riguroasă a informațiilor de la sursă și nu prin abordări mijlocite, unde erorile sunt posibile și chiar realizabile, știut fiind faptul că de la sursa primară până la o bibliografie la mâna a III-a apar multe surse perturbatoare și este suficientă o eroare sistematică pentru a produce dezastrul calitativ.

(07 decembrie 2021

Carte cu autograf de la Marius POPA

Când Marius POPA mi-a oferit cartea Quantitative Assessment of Distributed Systems Audit mi-am datr seama că el este un cercetător adevărat și că știe să coordoneze o echipă formată din personalități puternice, care ele însele au rezultate remarcabile. Din cei șase autori, cinci mi-au fost doctoranzi, ceea ce mă face să consider că ei confirmă prin tot ceea ce fac că sunt foarte valoroși. Autorii lucrării sunt Marius POPA, Cristian TOMA, Mihai DOINEA, Cristian AMANCEI, Sergiu CAPISIZU, Andra PARASCHIV.

(29 august 2017)

Mecanismele lui Mucifer

Îi zic Mucifer, nu Gucifer, pentru că nu merită altceva. Un om care-și riscă familia anapoda, nici bărbat nu este, nici creier nu are, adică este un nimic, un nimic care trebuie explicat prin mecanismele sale interioare.

În lumea aceasta mare și foarte pestriță există tot felul de oameni, care mai de care mai speciali, care mai de care mai banali, care mai de care de luat în seamă, care mai de care de compătimit pentru cine sunt, pentru ce au făcut și mai ales, pentru câte trag din mizeriile făcute altora.

Există oameni care înmulțesc corect două numere cu câte 4 cifre fiecare.

Există oameni care extrag rădăcină pătrată din numere cu cel mult 6 cifre.

Există oameni care adună în minte șiruri de numere, fiecare având cel mult 5 cifre.

Există oameni care caredacă le spui o frază, ei o rostesc dandaratelea.

Există oameni care desenează lucruri diferite simultan cu ambele mâini.

Există oameni care rezolvă instantaneu un Ruby Cub sau chiar două.

Există oameni care construiesc pe lama unui cuțit o piramidă de 12 pahare cu picior.

Există oameni care rezolvă din prima careuri SUDOKU.

Există oameni care  au o dexteritate extraordonară de a rezolva jocuri pe computer.

Există oameni care mișcă lucruri cu puterea minții.

Există oameni care brodează față-verso perfect.

Există oameni care care văd în software cu mult mai departe decât văd toți ceilalți.

Cred că Marcel Lazăr LEHEL, cel care și-a zis Gucifer a fost un om cu abilități speciale native în a vedea cu tiotul altfel anumite aplicații software, ceea ce i-a permis accesarea cu ușurință a unor baze de date. El a fost acela care a reușit să facă tot felul de conexiuni, astfel încât a atins obiectivul propus, acela de a accesa conturi de e-mail, de a le schimba parolele, considerându-se proprietarul lor, după aceea.

Micifer a avut mecanismele proprii de a dezvolta activitatea sa în mod eficient, el văzând în resursele software cu totul altceva decât vedem noi muritorii de rând. El este șofer. Nu are facultăți și sunt sigur că în liceu nu a fost un elev de geniu, așa cum sunt mulți tineri care își găsesc adevăratele vocații în cu totul alte direcții în cu mult timp după ce au terminat liceul, acel cimitir, așa cum îl numea poetul George BACOVIA și căruia eu îi dau perfectă dreptate.

Dacă este s-o luăm la bani mărunți, oricine este pasionat de software și dorește să aprofundeze tehnicile de hacker-iat are tot ce trebuie să fie eficient, pentru că totul este la vedere. Documentațiile descriu la nivel de șiruri de baiți exact toate structurile implementate de peste tot. Vrea cineva să știe totul despre sistemele de gestiune a fișierelor, găsește totul în documentații. În documentații se găsesc structurile la nivel de bauți a etichetelor, se găsesc funcții și coduri pe biți, dar și instrucțiuni, proceduri și macrouri pentru accesare, inițializare, modificare și ștergere a câmpurilor. Adică acolo se află totul despre respectivul subiect. Cine vrea să facă orice, cu orice fișier de oriunde, citind documentația, bineînțeles că fără prea multă osteneală o va face cu succes. Parolele sunt niște câmpuri stocate în baze de date. În textele lămuritoare se spune că dacă vrei să dai o parolă, aceasta are cel puțin X caractere, dar nu mai mult de Y caractere, precizându-se o serie de restricții. Cu cât acele restricții sunt mai dure, cu atât câmpul de parolă va fi descoperit mai repede. Oricine știe puțină programare, identifică rapid câmpul de parole dintre câmpurile din articol care:

- au lungime Y baiți;

- au conținut structurat;

- au alcătuire aleatoare;

- respectă rfegulile impuse;

- utilizează subsetul de caractere cerut.

În mediul virtual, nu există lucruri de nepătruns și oricine își dezvoltă ca pasiune să ajungă într-un punct, indiferent de nivelul indicelui său de IQ, în proporție de peste 90% au rată de succes, pentru că totul se rezumă la a:

- ține minte multe lucruri extrem de exacte;

- face legături între pozițiile câmurilor, conținut și semnificație;

- realiza operații banale cu conținutul (comparații, extrageri, modificări);

- folosi din aproape în aproape rezultate intermediare;

- progresa la nivel de detalii pe verticală;

- persevera prin extinderea a ceea ce numește succes.

În opinia mea, Marcel Lazăr LEHEL este tipul care a avut timp și s-a concentrat în a cunoaște caracteristicile de detaliu tehnic a unor produse software și a folosi tot felul de detalii la nivel de poziții pe baiți și lungimi de câmpuri, astfel încât să acceseze orice elemente dintr-o bază de date și aici mă refer la baza de date a conturilor din aplicaia de poștă electronică. Cine este pasionat, va găsi în documentații exact locul unde este dată poziția structurii articolelor. Să nu uităm că acele câmpuri care sunt de tip șir de caractere au o lungime suficient de mare. Conținutul lor este aliniat la stânga, iar ceea ce nu se completează de utilizator este completat cu blancuri. Caracterul blanc are reprezentarea hexazecimală HTML   iar în ASCII, reprezentarea hexazecimală a spațiului este 20. Se știe că delimitatorul de terminare a șirurilor de caractere  în limbajul C++ este \0. Lumea crede că cei ce construiesc viruși sunt niște mici genii. Lumea crede că cei ce sparg conturi de e-mail sau care umblă cu mâinile până la coate cunt de o creativitate excepțională. Nu este adevărat. Pentru a face așa ceva trebuie un IQ undeva între 50 - 70. Cei cu acest indice peste 70 au alte preocupări inteligente, nu se bazează nici pe rețineri de cifre și nici pe operații elementare distructive parțial prin asigurarea reversibilității. De aceea eu nu am niciun respect pentru acești primitivi de doi bani, care pozează exact în ceea ce nu sunt, pentru că un IQ sub 70 nu este în niciun caz al unui tip genial. O dovedește faptul că cei ce fac astfel de mișcări sunt cei săraci cu duhul, dar și săraci la pungă și se gândesc în limitările lor severe să scoată și ei un ban sau o celebritate prin ceva. Unii fac grozăvii, cum a fost cel ce a atentat la viața papei IOAN PAUL al II-lea sau cel care a atentat la viața lui J.F. KENNEDY. 

Spun acest lucru, pentru că am studiat despre virușii informatici și am văzut că nu trebuie ha știință de carte pentru a face dintr-un conținut digital T un conținut T' prin virusare, ca printr-un produs software numit de devirusare, conținutul T' să devină T'', care să nu difere de T decât prin niște chestii nesemnificative. Mai greu este să se construiască un produs software de devirusare de către altcineva care nu a construit virusul, dar care este deștept și știe principiile după care se construiesc virușii, reușind să identifice ce transformări s-au făcut în T pentru a ajunge la T' și să facă ei produsul de devirusare ceva mai general care să facă revnirea la un T'' foarte apropiat de T, pornind de la un conținut virusat T'.

I-am detestat din toată ființa mea pe cei ce fac viruși pentru că mi-au inundat computerul, deși eu, vai sufletul meu nu lucrez nici cu conturi bancare, nici nu am aplicații după care să scot bani, ci sunt un amărât de individ care fac și eu ba una, ba alta cu niște nenorocite de fișiere, să văd cum se activează niște chestii normale, ca orice individ ieșit la pensie, care nu vrea să-i adoarmă creierul și să-i moară neuronii, căci BĂSESCU m-a numit în răutatea sa ancestrală, asistat social, fie-i spurcat numele. Pe cei din zona criminalității informatice i-am detestat, nu pentru că i-am invidiat că ar avea oarece performanțe, ci pentru că niște primitivi cu IQ sub nivelul mării s-au dus exact acolo unde nu le fierbe oala, oală care se adresează numai celor cu IQ foarte bun, oale cu bucate gustoase și bănoase.

Nu vreau să mă laud, dar vreo zece ani am fost directorul masterului de Securitate Informatică din ASE, unde au predat marii profesori Victor PATRICIU, Ioan BICA, Valentin CRISTEA, Nicolae TOMAI, Mihaela MUNTEAN, Adrian ATANASIU, curs al cărui handbook a apărut chiar în primii ani de la debutul său, care se identifică prin Ion IVAN, Cristian TOMA – Informatics Security Handbook, ASE Publishing House, Bucharest, 2006, 420 pp., ISBN (10) 973-594-840-0, ISBM (13) 978-973-594-840-5 și care este de consultat în mediul virtual.

Cred că am ajuns la câteva concluzii privind perfect cybersecurity systems - PCS, dar lumea nu este preocupată de așa ceva, ci exact de latura spectaculoasă a violării acestui spațiu virtual, pe pricipiul, violează-mă că-mi place la nebunie. Dacă ar fi altfel, cu siguranță că în mediul virtual lucrurile ar sta cu totul altfel, pentru că nici nu este greu și nici nu este scump. Numai în țările foarte sărace apar vracii, remedii universale, bioenergoterapeuții, vizionarii, practicante ale magiei albe, miracolele zilnice, semnele cerești, minunile nedemonstrabile, atoatecunoscătorii ambulanți, magicienii artificiali, hackerii primitivi și tot ceea ce presupune ignoranță, apucături dosnice și incultură la greu.

(10 iulie 2017)

CSIE'50 - SECIT 2016

În anul 2016, la Editura Springer a apărut volumul INNOVATIVE SECURITY SOLUTIONS INFORMATION TECHNOLOGY and COMMUNICATIONS, 9th International Conference, SECIT 2016, Bucharest, Romania, June 9-10, 2016, Revised Selected Papers, Ion BICA and Reza REYHANITABAR - editors. Volumul se identifică cu ISBN 0302-943, ISSN 1611-3349 (electronic) și cu ISBN 978-3-319-47237-9, respectiv, cu ISBN 978-3-319-47238-6 (eBook) Comitetul de program include specialiști din domeniul securității informatice, dintre care din Academia de Studii Economice sunt profesorii Cătălin BOJA și Cristian TOMA, amândoi finalizând for teze de doctorat strălucitoare. Volumul de 285 de pagini include 20 de comunicări valoroase de la conferință, selectate cu multă exigență, știută fiind exigența editurii Springer din Cham, Elveția. Comunicările sunt organizate pe două secțiuni:

- Cryptographic Algorthms and Protocols

- Security Technologies for IT&C.

Din România au prezentat comunicări mai mulți specialiști dintre care Laurențiu ȚIPLEA, Sorin IFTENE, George TEȘELEANU, Ana-Maria NICA, Mihai BĂRBULESCU, Adrian STRATULAT, Vlad TRAISTĂ-POPESCU, Emil SIMION, Bogdan IANCU, Cristian SANDU, Cezar PLEȘCA, Mihai TOGAN, Cristian LUPAȘCU, Alexandru PĂTRAȘCU, Ștefan POPA, Andrei MARGHESCU, Paul SVASTA, Ana-Maria GHIMEȘ, Victort Valeriu PATRICIU, Sabina Georgiana RADU, Cristian POP, Ioana Cristina PANAIT, Emil SIMION, Alexandru SÎRBU, Adelina VIDOVICI, Dan LUȚAȘ, Adrian COLEȘA, Andrei LUȚAȘ, Sandor LUKACS. Au existat 4 prezentări în ședință plenară.

Se observă nivelul ridicat al participărilor internaționale și din modul în care este alcătuit comitetul de program, format din specialiști ai unor universități și companii din Belgia, Franța, România, Italia, USA, Japonia, China, Polonia, Australia, Germania, Spania și Slovenia.

Din Facultatea de Cibernetică Economică se regăsesc Cătălin BOJA și Cristian TOMA.
(27 mai 2017)