Concluzii bizare despre temperaturile caniculare

Se vorbește despre temperaturile caniculare, despre maximele istorice și toată lumea cade pe spate. Eu cred cu probabilitate de peste 80% că totul este o aiureală, să nu spun o goană după senzațional, căci cu o probabilitate de peste 90% datele folosite sunt nereprezentative și comparabile și punct. 
Să mă explic: pentru a avea medii aritmetice reprezentative în ceea temperaturile este nevoie de:
- proceduri clare,
- aparate de măsură calibrate,
- personal instruit,
- sistem de transmitere,
- program orar fixat,
- locații stabilite,
- teste statistice.
Am mari îndoieli că acum 20 de ani aparatele de măsură au fost calibrate, că punctele unde au fost măsurate temperaturile au fost aceleași ca punctele de azi, că procedurile de măsurare au rămas aceleași. Dacă nu stau așa lucrurile, datele înregistrate acum 20 sau 40 de ani nu sunt omogene cu datele măăsurate azi, deci nu au cum să fie agregate pentru a da medie aritmetică, deci media aritmetică este nereprezentativă, ca si cum am aduna mere cu pere.
Nu este târziu nici acum să fie definite procedurile, să fie calibrate aparatele și să se definească tehnici de corectare a erorilor de măsurare, pentru a face datele din seriile lungi culese de-a lungul anilor, să fie omogene, comparabile și seriile să intre în calculul mediilor aritmetice. Nu este exclus ca rezultatele să nu mai fie pe placul celor care delirează asupra temei încălzirii globale. Să nu uităm că media aritmetică este reprezentativă dacă datele sunt omogene, comparabile și culese după aceeași procedură.

(24 iulie 2024)

Știința culturismului

Am scris de mai mult timp că există o știință a culturismului, lucru care se vede la marile competiții de culturism din întreaga lume, ceea ce înseamnă că epoca empirismuluim în culturism sau culturismul empiric au apus demult. Cine a înțeles, a înțeles și rezultatele se văd, iar cine nu a înțeles, de asemenea, rezultatele cu caracter provincial se văd și ele.

În primu rînd, când se vorbește despre știința culturismului se are în vedere aspectul interdisciplinar, căci industria suplimentelor este de fapt biochimie aplicată, antrenamentele au la bază studii de medicină a mecanicii musculare, iar eficientizarea muncii culturistului are ca fundament echipamentele cibernetizate de la sală, cu rol activ de asistare.

În al doilea rînd, când se vorbește despre știința culturismului, se are în vedere acumularea de experiență care se produce de câteva zeci de ani, concretizată prin culegere de date despre foarte multe aspecte legate de activitatea sportivilor, programele lor, suplimente utilizate, diete, structuri de antrenamente, dar și de măsurătorile ce vizează rezultatele obținute de sportivi vizând greutate și nenumărate circumferințe, toate prin constituirea de serii de timp cât mai complete.

În al treilea rînd, când se vorbește despre știința culturismului, se are în vedere definirea particularităților fiecărui sportiv astfel încât pornind de la un moment de start și de la un set de programe de derulare a antrenamentelor să se ajungă la un anumit stadiu al rezultatelor, astfel încât să se contureze latura deterministă a pregătirii sportivilor și să scadă importanța hazardului în ciclurile de pregătire, mai ales atunci când este vorba de accidente cu efecte ireversibile.

În al patrulea rînd, când se vorbește despre știința culturismului, se are în vedere analiza diferențelor dintre teorie și practică pentru a se face corecțiile care se impun și pentru a se înregistra progrese notabile, demne de utilizarea unor tehnologii moderne de pregătire, fundamentate științific, cu folosirea de modele matematice complexe și a produselor software adecvate. Este de notat că o astfel de abordare impune ca atât antrenorii cât și culturiștii să folosească laptop sau tabletă unde să facă înregistrări și cu o periodicitate bine stabilită să treacă la analiza rezultatelor și la efectuarea de

corecții care să crească eficiența muncii lor.

În al cincilea rînd, când se vorbește despre știința culturismului, se are în vedere îndepărtarea de așa-zisele miracole care fac dintr-un om cu dezvoltare normală un culturist de paradă, pe termen scurt și de neluat în considerare în raport cu exigențele competiționale.

În al șaselea rînd, când se vorbește despre știința culturismului, se are în vedere tratarea distinctă a fiecărui sportiv în parte pornind de la caracteristicile fiecăruia de la momentul To de start, astfel încât folosind știința culturismului să se prognozeze nivelurile caracteristicilor fiecărui sportiv în parte la un moment final Tf, definit ca număr de luni sau număr de săptămâni.

În al șaptelea rînd, când se vorbește despre știința culturismului, se are în vedere scrierea de articole și de cărți pe acestă problematică numai după efectuarea unor studii sisntematice și complete. În același timp se are în vedere formarea de specialiști care să ducă la cluburi abordările moderne, eficiente și să-i facă pe sportivi să se circumscrie unor abordări în care teoria se îmbină cu practica, unde elementele cantitative permit determinarea salturilor calitative, salturi care în final duc cu certitudine spre treptele podiumurilor de concurs.

Acum în anul 2017 lumea trebuie să înțeleagă că a trecut de mult epoca entuziasmuluim în care culturismul era un meșteșug, așa cum alchimia era în Evul Mediu, în care fiecare făcea ce credea el de cuviiință și maestrul avea secretele numai de el știute și le împărtășea cum credea el și mai ales cui credea, căci se considera deținătorul formulei de succes.

Acum, cu un culturist lucrează o echipă complexă, în care se află medici, informaticieni, instructori sportivi specializați, nutriționiști, masori și multe alte meserii cărora am fi tentați să nu le acordăm atenție, dar care sunt esențiale. Aici voi mai aminti maestrul de dans, maestrul de mișcare scenică,hair stylist-ul, makeup stylist-ul și de ce nu specialistul care îl pregătește pe culturist să facă față presiunii concursurilor, adică psihologul. Bineînțeles că toate au costuri de neneglizat, dar performanța fără metode și tehnici științifice moderne și fără o susținere financiară adecvată, nu există cu adevărat.

(21 septembrie 2017)

Masurătorile lui Arnold Schwarzenegger

Pe o tăbliță la muzeul din Thal dedicat lui Arnold Schwarzenegger stau scrise:

Și la noi trebuie împământenită această practică. În filosofie se zice că acumulările cantitative, pregătesc marile salturi calitatice. Lucru valabil și în culturism.





(26 august 2016)

Culturism și măsurători

În culturism ca și în toate celelalte sporturi se fac măsurători. Pentru unele sporturi, măsurătorile înseamnă recorduri. În culturism, măsurătorile înseamnă numai posibilitatea de a vedea evoluțiile sportivului în timp.

Se măsoară:

Înălțimea sportivului, dată în centimetri.

Greutatea sportivului, dată în kilograme.

Circumferința brațului, dată în centimetri.

Circumferința antebrațului, dată în centimetri.

Circumferința gâtului, dată în centimetri.

Circumferința pieptului, dată în centimetri.

Circumferința taliei, dată în centimetri.

Circumferința coapsei, dată în centimetri.

Circumferința gambei, dată în centimetri.

Circumferința mâinii stângi, dată în centimetri.

Pentru a se asigura comparabilitatea și corectitudinea măsurătorilor, sunt definite proceduri care trebuie urmate și care arată:

- ce instrument de măsurătoare este folosit;

- cum se folosește instrumentul de măsurat;

- cum se pregătește sportivul pentru a fi măsurat;

- care este momentul optim în care se fac măsurătorile;

- care este poziția părții corpului pentru care se face măsurătoarea;

- cum se face efectiv măsurătoarea;

- cum se ține evidența măsurătorilor;

- la ce intervale de timp se fac măsurătorile.

Procedurile trebuie aplicate corect pentru a se obține valori corecte, care într-adevăr să redea stadiul de pregătire în care se găsește un sportiv.

Prin fixarea defectuasă a instrumentului de măsurat crește numărul de centimetri unde este interesat sportivul să creadă ca a atins un nivel de performanță ridicat, respectiv, scad numărul centimetrilor, acolo unde, crede sportivul că a produs scăderile necesare, cum de exemplu se așteaptă să se întâmple cu circumferința taliei.

Pe internet se găsesc nenumărate locuri unde sunt date desene sugestive care arată cum se fac măsurătorile, iar cărțile complete de culturism prezintă procedurile și chiar explică modalitățile prin care acestea se aplică greșit și ce efecte au erorile de măsurare.

Se consideră că elementul cu variabilitatea cea mai redusă indiferent care este tendința de evoluție a corpului este circumferința mâinii stângi și de aceea se face măsurarea ei. Se vor calcula o serie de rapoarte unde se folisesc la numitor circumferința mâinii stângi și se vor obține numere care permit comparabilitatea dintre sportivi în raport cu un model considerat.

Există măsurători care se fac la cald, adică după un antrenament sau la rece, adică dimineața la o oră după trezire. Ideia de bază este ca în ambele cazuri să fie aplicată aceeași procedură, dar să fie aplicată corect, iar poziția părții măsurate să fie aceeași.

La fel și greutatea corpului, se măsoară între competiții și de regulă este mai mare cu câteva kilograme, dar și în timpul competițeiei. Așa apar cele două niveluri, on season, respectiv, off season la culturiști. La unii culturiști apar măsurătorile în inch și în pound. Un pound este 0,453kg, un inch este 2,54cm, iar un foot este 30,4cm.

Culturistul Phil Heath, actualul Mr. Olympia are înălțimea 5 ft 9 in, adică 5 * 30,4 + 9 * 2,54 = 175cm și greutatea de 250lbs adică 250 * 0,453 = 113,25kg.
Culturismul și măsurătorile merg mâmă în mână fără a deveni o obsesie pentru sportivi, în ideia că sportivul stă să-și contemple în oglindă evoluția oră de oră sau se cântărește zi de zi.

La adresa: http://ionivan.ro/2015-BODYBUILDING/PERFORMANTE.htm este o listă cu măsurătorile găsite de mine în literatură, pe Internet. Trebuie să devină o obișnuință pentru culturiști să facă măsurători mai ales când au venit în concursuri importante.
Numai după un efort susținut cantitatea se transformă în calitate, iar în competiții calitatea face diferența.

(01 august 2016)

Însemnările culturiștilor

Toți culturiștii care se pregătesc pentru competiții lucrează extrem de riguros, pentru că forma maximă trebuie atinsă chiar în ziua concursului, nici ăn ziua precdentă, cu atât mai grav, în ziua următoare trecerii prin fața juriului.
În marile săli de antrenement din California există echipe întregi de medici, nutriționiști, antrenori, biologi și manageri care coordonează programele de antrenament pentru a obține maximizarea performanței.
Se știe cu precizie de ceasornic duratele etapelor ce trebuie parcurse, astfel încât știindu-se ziua de desfășurare a unei competiții să se stabilească din aproape în aproape cînd să înceapă pregătirea.
La noi aceste aspecte sunt studiate individual și numai în rare situații se realizează o pregătire după manual. Numai așa se explică marea diversitate de rezultate la competiții. Neomogenitatea numărului de participanți la categorii, schimbările de categorii și mai ales diferențele foarte mari între competitori arată stadiul la care se află pregătirea concurenților.

Culturismul este un sport foarte costisitor și de aceea puține persoane se încumetă să-l practice și cu atât mai puțini sunt cei care o fac urmărind participările la competișii unde premiile sunt la niveluri simbolice.
Culturiștii profesioniști fac însemnări legate de:
- stadiul performanței;
- conținutul antrenamentelor;
- suplimentele utilizate, intervale și cantități;
- dieta urmată;
- competițiile la care își propun să participe.
Prin performanță se va înțelege:
- nivelul de definire;
- simetria;
- aspectele cantitative decurgând din măsurători;
- structurarea exercițiului și execuția pozițiilot obligatorii de concurs.
Acum pentru că există tablete și computere, toate aceste date se stochează în programe Excel și fotografiile dar și filmele realizate permit efectuarea unei analize exigente.
Analizele comparate sunt esențiale, însă schimbările care apar de la o etapă la alta trebuie să-și găsească reflectare și în programele culturiștilor noștri la sală.
Există sportivi din țara noastră care participă la competiții internaționale importante și care au adus multe medalii aici, prin eforturi excepționale, de cele mai multe ori făcute pe cont propriu.
Există reviste de specialitate publicate cu mari sacrificii de catre niște entuziaști. Este acum momentul de a se trece la un salt calitativ care să însemne:
- cunoașterea experientei acumulate în timp;
- coordonarea în a se obține rezultate deosebite în competiții;
- constituirea de programe la nivel național pentru instruirea sportivilor;
- stimularea muncii la nivel calitativ;
- crearea unui echilibru în ceea ce privește inițiativa particulară și participarea individuală.
Acum mai mult ca oricând culturismul este pe lângă o ramură sportivă, o știință bazată pe cele mai noi cuceriri din genetică, din chimie și din mecanică. Înseamnă ca de acum încolo trebuie o cu totul altă abordare.

(21 februarie 2016)