Încurcătura cumulării salariului cu pensia

Toate încurcăturile care apar în economia mioritică se datorează lucrului cu jumătăți de măsură. Când am fost în într-o anumită țară foarte dezvoltată, prin anul 2000 am văzut că acolo lucrurile sunt simple.
Dacă faci peste 3 ani 65 de ani, nu mai ai voie ca profesor să iei doctoranzi și ești obligat, mort-copt, să finalizezi, fără a lăsa lucrurile neterminate.
În ziua când ai făcut 65 de ani, îți iei bocceluța, eticheta de pe ușa biroului, le strângi mâinile colegilor și dispari, fără a mai exista stadii intermediare, așa cum există pe la alții.
Lucrurile sunt clare și stabilite de zeci și zeci de ani, încât fiecare persoană știe să-și planifice viața pentru a nu avea alte căi decât cele scrise la lege, nu ca la noi, că omul speră că va continua să muncească și după 65 de ani la vechiul loc de muncă.
După mine, cumularea pensiei cu salariu este o mare porcărie, iar invocarea lipsei de forță de muncă este o altă mizerie pe care statul o aruncă în ochii oamenilor, pentru a-i umili, tot așa cum un nene-bou, i-a făcut pe pensionari asistați sociali. Ar trebui să existe o lege prin care:
- oamenii care fac 65 de ani să continue să lucreze dacă vor sau să iasă la pensie dacă vor,
- oamenii de peste 65 de ani să nu mai intre în calculele indicatorilor legați de piramida ocupațională,
- oamenii de peste 65 de ani să-și păstreze salariile, fără a mai ocupa funcții administrative,
- oamenii de peste 65 să iasă la pensie când doresc, anunțând în 24 de ore,
- la fiecare 5 ani de la împlinirea vârstei de pensionare, automat, pensia să le crească cu 10%.
În acest fel nu s-ar mai crea animozitățile dintre vârstnici și tineri, legate de ocuparea de posturi și nici n-ar mai exista mirajul cumulului pensiei cu salariu. Numai că pentru o astfel de abordare trebuie acceptată o realitate și legea trebuie să fie clară asemeni cristalului.

(26 august 2026)

Corupția din mediul academic

Ca orice domeniu al vieții economico-sociale românești și mediul academic este măcinat de o corupție aflată în toate formele ei de manifestare, de la corupția mică, trecând prin corupția de nivel mediu și ajungând la marea corupție, întrucât lipsa onoarei este patra de temelie a manifestărilor care antrenează la tot pasul corupția, fără a ocoli nici pe conducători, nici pe profesori, nici pe studenți.

În mediul academic funcționează sistemul pilelor. Este vorba fie de pilele pentru promovarea examenelor, fie de pilele pentru angajarea pe posturi didactice a celor mai puțin merituoși, fie de pilele pentru crearea de posturi didactice și derularea concursurilor pentru ocuparea de posturi în departamente, dar și a altor tipuri de pile care vizează accederea nemeritată la titlurile academice.

Deși există în mediul academic o serie de modalități care dau aspectul corectitudinii derulării proceselor, oamenii sunt cei care desfășoară activitățile și ei sunt cei care deturnează sensul celor mai nobile principii, ducând totul în direcția deciziilor bazate pe subiectivismul dus la extrem. 

Existența unor texte sofisticate în carta universității, în regulamente și în legile care supervizează mediul academic, lasă loc la interpretări și la efectuarea de modificări, în funcție de obiectivele și interesele urmărite la un moment dat, cu efecte directe asupra promovării mediocrității la tot pasul.

Corupția din mediul academic a determinat scoaterea examenului de admitere, definirea unui mod păgubos de constituire a notei de promovare a examenelor și scăderea nivelului exigenței în promovarea cadrelor didactice și în acordarea titlurilor academice, căci ideea de sancțiune este profund diluată.

(30 iunie 2024)