A ce miroase un prost?

Musai trebuie săp ne obișnuim să ne dăm seama despre persoana pe care o avem în față, cu mult înainte de a deschide gura. Este important, căci în funcție de modul în care o caracterizăm înainte de a o cunoaște, avem posibilitatea să ne poziționăm corect și să avem reacțiile potrivite, pentru a nu avea dezamăgiri, nefericiri și mai ales, speranțe năruite.
Mirosul este cel care ne pune în gardă și pe care noi trebuie să ni-l exersăm astfel încât să reușim să stabilim exact cu cine stăm de vorbă, pentru a nu o da în bară, pentru a nu fi induși în eroare și pentru a nu pierde bani, timp, sentimente și mai ales, pentru a nu risipi energii atât de necesare altor scopuri.

Prostul are un miros aparte. El miroase a gunoi de grajd stătut, oricât s-ar da cu deodorante, cu ape de toaletă, cu spray-uri ori cât ar sta în preajma plantelor frumos mirositoare. Va trebui mai întâi noi să mergem pe la grajduri stătute, necurățate cu săptămânile, pentru a prelua în nările noastre mirosul pe care trebuie să-l memorăm pentru a-l identifica imediat când este cazul și pentru a lua atitudinea potrivită.

Eu nu știu cum am ajuns la această concluzie a identificării indivizilor după miros, dar la mine știu că funcționează și dacă am reușit un nivel de protecție extrem de ridicat, s-a datorat nivelului meu de a realiza diferențele dintre mirosurile pe care le emană proștii, de exemplu, dar și alte categorii.

Ne place să vorbim despre energiile pe care le emană oamenii, dar energiile nu le vedem. În schimb, mirosurile le sesizăm de la distanță. 

Trebuie exercițiu și talent pentru a depista mirosul nativ al individului, pentru a-l separa de mirosurile artificiale, din flacoane. În clipa în care am reușit să facem diferența, suntem salvați și nu vom greși niciodată. Dacă știm cum miroase un parfum de bărbați de la DIOR, ARMANI, BOSS, DAVIDOFF, VERSACE, NAUTICA, BVLGARI, Terre D' Hermes, DIESEL, GIVENCHY, Dolce & Gabbana, FERRARI, dar și altele, foarte repede identificăm de la mare distanță mirosul de grajd stătut și implicit pe omul prost. Noi trebuie să ne calibrăm rapid atitudinea.

Pe prost nu trebuie să-l contrazici.
Pe prost trebuie să-l lauzi.

Pe prost trebuie să-l aprobi.

Pe prost trebuie să-l lași să vorbească oricât vrea el.

Pe prost trebuie să-l accepți să vorbească chiar și peste tine.

Când râde prostul, musai trebuie să râzi și tu.

Dacă ai mirosul deja format, există cel puțin 50 de posibilități eficiente de a ocoli pe omul prost și vei avea o zi excelentă.

(05 august 2026) 

Au ei nevoie de reclame, pentru a nu le spune numele?

Observăm că televiziunile dau informații incomplete, ceea ce crează confuzii, căci se tem să nu facă reclamă mascată. Prezintă hoteluri cu detalii foarte importante, fără a da nume, prezintă restaurante, fără a da nume și tot așa. Apar situații în care sunt blurate mărci de mașină sau denumiri de firme de pe tricouri sau geci. Chiar și numele unor firme când sunt date imagini de pe stradă sunt blurate. Eu nu cred că 

branduri precum PRADA, DIOR, COCA COLA, PEPSI, BOSS, COLA, VUITTON, FENDI, VERSACE, CHANEL, ARMANI, BURBERRY, HERMES, DOLCE&GABBANA, BALENCIAGA, FERRAGAMO, au nevoie de reclama pe care le-o face posturi Tv obscure de pe plaiurile mioritice, dar ridicolul nu are limite, mai ales, în rândul săracilor.

Televiziunile cred că dacă rostesc numele unui magazin, al unui restaurant sau al unui hotel, imediat se vor duce oamenii buluc acolo și li se vor tripla profiturile doar din rostirea numelui în televiziuni. Există explicații în cazul unor afaceri de început, dar normal este atunci când se prezintă ceva, informația să fie completă. Nu stă reporterul de vorbă cu un șef bucătar, îi prezintă bucatele și reporterul nu-i rostește numele. Dacă televiziunea își ocupă spațiul cu informații despre respectivul șef, normal este să fie un echilibru, adică să se spună numele șefului și chiar și restaurantul unde el lucrează.

(28 ianuarie 2025)

De ce criticați cum se îmbracă Elena LASCONI?

Aparițiile Elenei LASCONI la tv nu sunt nici pe departe asemănătoare cu cele ale lui Melania TRUMP, cea care se îmbracă de la John GALLIANO sau de la alte case de modă, ea însăși a fost cândva model.

Elena LASCONI poară țoale interesante, dar fără a ieși în evidență cu ceva anume, pentru că ea nu are sutele de mii de euro pentru a achiziționa elementele vestimentare, de încălțăminte și bijuterii de la case de modă precum PRADA, DIOR, CHANEL, GUCCI, VERSACE, Yves Saint LAURENT, VUITTON, BALENCIAGA.

În plus, cum ar arăta Elena LASCONI cu țoale de la PRADA, DIOR, CHANEL, GUCCI, VERSACE, Yves Saint LAURENT, VUITTON sau de la  BALENCIAGA prin mahalalele Bucureștiului în campanie electorală sau prin piețele Câmpulungului Muscel ca primăriță, îmi este foarte greu să-mi imaginez. Faptul că biata femeie și-a făcut și ea două poster-uri, unul cu o cruce atârnând de gât și altul cu o eșarfă, e interpretat în fel și chip, dar gura lumii nici pământul nu o astupă și în cazul ei, câinii latră, iar caravana merge mai departe. Există un mod de a maximiza colectivitatea celor care o vor vota pe Elena LASCONI și culorile care sunt dominante pe cele două postere emană optimism și încredere, ceea ce este suficient pentru o campanie electorală de succes, așa cum își dorește USR pentru a sări de 8% la cascada de voturi din luna noiembrie a anului de grație 2024.




(01 octombrie 2024) 

În așteptarea concurenților cu meserii adevărate

În mintea mea, când vorbesc despre o meserie adevărată, mă gândesc la acele meserii care necesită cel puțin doi ani de ucenicie, pentru a deprinde tainele meseriei și pentru a fi pe propriile-i picioare. La ora actuală mulți tineri se gândesc la meserii bănoase, în ideea că în relația cu publicul obțin câștiguri importante în afara salariului, care de cele mai multe ori este modest, dar toată lumea închide ochii pentru că se știe că se primesc bacșișuri. Eu dau bacșiș dacă sunt tratat corespunzător când călătoresc cu taxiul, când sunt servit la restaurant, când sunt tuns cum trebuie, când vânzătorul îmi arată o gamă mai largă de produse, când funcționarul îmi vorbește frumos și mă rezolvă cum mă aștept eu.

La un premiu de 40.000 de euro așa cum are concursul MIREASA de la Antena 1, este clar că nu vor apare concurenți cu meserii adevărate, căci nimeni care câștigă în medie 40.000 de euro în 20 de luni fără să se lege la cap printr-o căsătorie, nu vine și-și lasă lucrul să ia mucul, cum se zice în popor. De aceea, nu vom găsi printre concurenți tinichigii auto care știu meserie, mecanici auto care știu meserie, instalatori care știu cu adevărat meserie, adică oameni care au învățat meseria în doi sau trei ani și care au o experiență de cel puțin cinci ani, deci care sunt pe picioarele lor.

Avem de-a face cu tineri acum care au meserii care se învață în câteva luni, fără să dețină certificate prin care să se vadă că au urmat o școală și o calificare la locul de muncă. Sunt și tineri care sunt absolvenți de facultăți care le permit să lucreze ca personal traineri în săli de gym sau să desfășoare activități de ospătari, barmani sau de frizeri, cum există și tinere care sunt coafeze, manichiuriste sau cosmeticiene, meserii pe care le-au deprins la cursuri de calificare urmate la organizații private acreditate colo și colo, valabile, recunoscute de ministere sau de alte organisme ale statului.

În opinia mea, una este să faci croitorie de lux, după ce ai învățat meserie doi sau trei ani cu ucenicie la locul de muncă, la o croitorie renumită, unde erau meșteri adevărați și de unde plecai cu patalama doar dacă stăpâneai meseria cum trebuie și cu totul altfel stau lucrurile dacă persoana are o spoială de cunoștințe și o brumă de deprinderi învățate în fuga calului, de pe undeva și chiar crede că face design vestimentar, dar ceea ce iese din mânuțele sale sunt doar niște cârpe de doi bani, care nu au nicio legătură cu ceea ce se face la PRADA, DIOR, BOSS, VERSACE sau alte branduri de branduri.

La 40.000 de euro premiu, nu există condiții ca să apară concurenți cu meserii adevărate, adică meseriași autentici în fața cărora să te înclini pentru ceea ce reprezintă ei ca performanță profesională în meserii care se deprind în cel puțin doi sau trei ani de ucenicie. Eu îi respect și pe barmani și pe ospătari și pe barista și pe bucătari și pe frizeri și pe coafeze și pe manichiuriste și pe cosmeticiene, dar vreau să văd concurenți cu meserii adevărate, ale căror salarii, nu ciubucuri, pe un an de zile depășesc cei 40.000 de euro cât este un premiu care vine la pachet cu o nevastă.

(27 august 2024)

Cum ne dăm seama că o reclamă este foarte proastă?

 O reclamă este foarte proastă dacă și numai dacă:
- seamănă cu alte reclame la fel de proaste ca și ea,
- conține prea multă vorbărie,
- sunt grupuri de peste trei cuvinte care se repetă de cel puțin 3 ori,
- are texte care apar pe ecran fără a fi citite,
- conține animații cretinoide,
- include greșeli gramaticale impardonabile,
- nu are nimic original în ea.
Orice reclamă ar trebui să aibă ceva revoluționar în ea. Cum revoluții nu se produc zi de zi în viața socială, nici reclamele nu au ceva revoluționar zi de zi și de aceea 99,99% dintre reclame sunt proaste și numai 0,01% sunt reclame care au ceva mișto în ele și aici mă refer la reclamele cu parfumuri care sunt scurte ca timă, dense și conțin elemente imprevizibile, care mă lasă cu gura căscată.

(18 august 2024)

Branduri pentru calici

Am văzut orășele mititele pe colo și pe colo unde sunt magazine de firmă cum se zice li unde cine are mălai intră și-și cumpără țoale, genți, încălțări sau tot felul de alte accesorii scumpe de la PRADA, VOUITTON, DIOR, FENDI, VERSACE, CHANEL, ARMANI, DIOR, BURBERRY, HERMES, DOLCE&GABBANA, GUCCI, RALPH LAUREN, VALENTINO, GIVENCHY, BALENCIANA, YVES SAINT LAURENT, OSCAR de la RENTA, KENZO, CALVIN KLEIN, HUGO BOSS, căci toate aceste branduri au magazine proprii și se vede cum lumea mai stă și la coadă pentru a intra să cumpere.

La noi nu există astfel de magazine, căci nu există nicio stradă specială a caselor de mode adevărate, pentru că la noi lumea este prea săracă, iar cei câțiva care au bani, se urcă în avion și merg la Milano sau la Paris și-și fac cumpărăturile de la magazinele de firmă adevărate, unde eventual și-au făcut și programare în prealabil.

La noi, pentru calici ca mine, de exemplu, există prin maluri magazinașe pe firmele cărora scrie LACOSTE, NIKE, ADIDAS, PUMA, LOTTO, TOMMY HILFIGER, ZARA, MANGO, BSB, H&M, unde se află mărfuri bune, accesibile celor care-și permit să scoată din buzunar 100 de euro pentru o cârpă de care să se debaraseze după un an de purtare, fără să-și smulgă părul din cap.

Ne dăm seama cât de departe suntem de lumea civilizată în momentul în care vedem că în orășele mici-mici se află magazinașe de branduri celebre, ceea ce înseamnă că acolo există și oameni cu bani, dar există și preocuparea edililor de a întreține acea atmosferă specifică lucrurilor serioase, ceea ce în spațiul mioritic nu se prea întâmplă.

La noi, produse de marcă adevărată se află în magazine la grămadă și se vede uneori că lucrurile au luat o turnură proastă atunci când dispar magazinașele chiar și ale unor branduri cu mai puțină pretenție, chiar destinate calicilor. Nu dau nume, dar așa ceva s-a întâmplat la malul de la mine din mahala.

(29 octombrie 2023)