Doctoranzii pe care i-a coordonat profesorul Ludovic TÖVISSI

Iată care au fost doctoranzii profesorului Ludovic TÖVISSI!

Tudorel ANDREI a susținut în anul 1996 teza de doctorat de 175 pagini intitulată Proiectarea unui sistem expert pentru analiza datelor statistice. Este profesor universitar în Departamentul de Statistică și econometrie din ASE. Este președintele Institutului Național de Statistică și membru corespondent al Academiei Române. La data susținerii autorul tezei avea 31 de ani.

Marin ANDREICA a susțținut în anul 1985 teza de doctorat de 200 pagini intitulată Metode statistice de fundamentare și optimizare a planului de producție în unități industriale, iar peste ani a fost profesor universitar la Catedra de Eficiența Economică a Investițiilor. La data susținerii autorul tezei avea 35 de ani.

Nicolae ANGHEL a susținut în anul 1974 teza de doctorat de 230 pagini, intitulată Optimizarea costului fabricației locomotivei electrice la uzina Electroputere din Craiova.

Abbas Sami AZIZ a susținut în anul 1992 teza de doctorat de 161 pagini intitulată Utilizarea metodelor econometrice la analiza și prognoza comerțului exterior al Irakului.

Maria BLIDEA a susținut în anul 1971 teza de doctorat de 190 pagini intitulată Modelarea unor procese economice și prelucrarea electronică a datelor în întreprinderile producatoare de încălțăminte, a lucrat ca profesoară universitară la Catedra de Informatică de gestiune din ASE

Mohamed Samir al BOUSHY Al DABBAGH a susținut în anul 1979 teza de doctorat de 295 pagini intitulată Metode de studiere a dinamicii prețurilor cu ajutorul calculatoarelor electronice.

Lucian CROITORU a susținut în anul 1995 teza de doctorat de 278 pagini intitulată, Funcționarea economiei și măsurarea economică, este consilier pe probleme de politica monetară al guvernatorului BNR.

Gabriel DION a susținut în anul 1989 teza de doctorat de 199 pagini, intitulată Analiza statistico-economică a calității și fiabilității produselor industriale.

Bensalem El HANAFI a susținut în anul 1981 teza de doctorat de 147 pagini intitulată Modalități de utilizare a sistemelor informatice în gestiunea științifică a organismelor cu caracter financiar-bancar din Maroc.

Adina Maria ENUȘ a susținut în anul 1998 teza de doctorat de 147 pagini, intitulată Analiza statistică a evoluției agriculturii judetului Buzău ,

Abdul Razzak al FADEL a susținut în anul 1979 teza de doctorat de 253 pagini intitulată Metode matematice și tehnici moderne de conducere cu calculatoare electronice a proceselor de producție cu aplicații în industria petrolieră și de construcții.

Doina FUSARU a susținut în anul 1983 teza de doctorat de 138 pagini intitulată Modele de fundamentare a deciziilor de investiții în îmbunătățiri funciare, iar peste ani a funcționat ca profesoară universitară. La data susținerii autorul tezei avea 30 de ani.

Abdul Hamid HILAL a susținut în anul 1983 teza de doctorat de 173 pagini intitulată Studiul statistic al repartizării venitului național și al rolului acestuia in creșterea economica a R.A. Siria.

Nicolae D. IONESCU a susținut în anul 1985 teza de doctorat de 188 de pagini intitulată  Simularea matematică a metodelor de recuperare secundară în vederea optimizării eficienței economice în exploatarea zăcămintelor de țiței.

Ion IVAN a susținut în anul 1978 teza de doctorat de 253 pagini intitulată Modelul economico-matematic al secției întreprinderii industriale, iar peste ani a devenit profesor universitar la Catedra de Informatică Economică din ASE. La data susținerii autorul tezei avea 30 de ani.

Mohamed JABBER TAHER a susținut în anul 1992 teza de doctorat de 143 pagini intitulată Modelarea econometrică a evoluției producției și cererii de utilaje petroliere.

Florica LUBAN a susținut în anul 1980 teza de doctorat de 220 pagini intitulată Modele de optimizare a activităților economice din metalurgie, iar peste ani a fost profesoară universitară la Catedra de Eficiența Economică a Investițiilor din ASE. La data susținerii autorul tezei avea 34 de ani.

Mohamed Kamel Mohamed MARWAN a susținut în anul 1981 teza de doctorat de 178 pagini intitulată Utilizarea metodelor matematice în planificare și organizare.

Constantin MITRUȚ a susținut în anul 1987 teza de doctorat de 188 pagini intitulată Metode statistice de calcul și analiză a rezervelor de creștere a eficienței economice și optimizarea folosirii acestora în întreprinderi industriale, iar peste ani a fost profesor universitar și decan al Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. La data susținerii autorul tezei avea 35 de ani.

Samoilă MUNTEAN a susținut în anul 1978 teza de doctorat de 221 pagini, intitulată Perfecționarea metodologiei de determinare a veniturilor populației din R.S. România.

Mohamed Nabih El NAIB a susținut în anul 1983 53za de doctorat de 181 pagini intitulată Metode de conducere a producției cu ajutorul calculatorului electronic (cu aplicație în industria petrolieră a R.A. Siria.
IOAN ODĂGESCU a susținut în anul 1980 teza de doctorat de 133 pagini, intitulată Modelarea cibernetică a fiabilității unor produse industriale, ca peste ani să funcționeze ca profesor universitar în Catedra de Informatică Economică. La data susținerii autorul tezei avea 31 de ani.

Eugen PECICAN a susținut în anul 1974 teza de doctorat de 261 pagini, intitulată Studiu econometric al cererii de consum și a fost profesor universitar în Catedra de Cibernetică Economică din ASE.

Ion D. RESA a susținut în anul 1975 teza de doctorat de 210 pagini intitulată Programarea optimă a producției de serie în industria electrotehnică. Peste ani a lucrat ca profesor universitar. A scris nenumărate cărți de statistică.

Ion Gh. ROȘCA a susținut în anul 1981 teza de doctorat de 146 pagini intitulată Metode de programare a proceselor de producție discrete, iar peste ani a fost profesor universitar, șef al Catedrei de Informatică Economică și sector al Academiei de Studii Economice. La data susținerii autorul tezei avea 32 de ani.

Valer ROȘCA a susținut în anul 1978 teza de doctorat de 164 pagini, intitulată Optimizarea producției în industria construcțiilor de mașini, iar peste ani a fost profesor universitar la Facultatea de Matematică de la Universitatea Lucian BLAGA din Sibiu.

Ioan ROXIN a susținut în anul 1991 teza de doctorat de 207 pagini, intitulată Metode și tehnici de calcul statistic al resurselor și consumurilor de energie : balanța energetică, iar peste ani afuncționat ca profesor universitar la Université de Franche-Comté, Franța. La data susținerii autorul tezei avea 37 de ani.

Emil SCARLAT a susținut în anul 1979 teza de doctorat de 220 pagini, intitulată Utilizarea modelelor dinamice în conducerea sistemelor economice, iar peste ani a fost profesor universitar la Catedra de Cibernetică Economică din ASE. La data susținerii autorul tezei avea 30 de ani.

Gheorghe SECARĂ a susținut în anul 1994 teza de doctorat de 171 pagini, intitulată Metode statistice de analiză a producției la nivel microeconomic, ca peste ani să lucreze ca profesor universitar la Universitatea Transilvania din Brașov.

Bahira Abdalla Abdel SIAM SALAM a susținut în anul 1979 teza de doctorat de 295 pagini intitulată Metode și tehnici de prognoză și programare în industria petrolului : cu utilizarea calculatoarelor electronice.

Gheorghe SOFRONIE a susținut în anul 1984 teza de doctorat de 183 pagini intitulată Contribuții la proiectarea și perfecționarea unui sistem informatic pentru conducerea activității de comerț exterior, iar peste ani a fost profesor universitar în catedra de Informatică Economică.

Marcel STOICA a susținut în anul 1974 teza de doctorat intitulată Studiul muncii prin metode de simulare, ca peste ani să funcționeze ca profesor universitar în Catedra de Eficiența Economică a Investițiilor din ASE.

Alin Gilbert SUMEDREA a susținut în anul 1993 teza de doctorat de 152 pagini, intitulată Metode statistico-matematice în studiul creșterii economice, iar peste ani a lucrat ca profesor universitar la Universitatea Lucian BLAGA din Sibiu.

Traian SURCEL a susținut în anul 1983 teza de doctorat de 217 pagini intitulată Modele pentru conducerea operativă a unei întreprinderi de comerț exterior , iar peste ani a fost profesor universitar la Catedra de Informatică Economică din ASE. La data susținerii autorul tezei avea 36 de ani.

Alexandru TAȘNADI a susținut în anul 1981 teza de doctorat de 224 pagini intitulată Proiectarea unui sistem de producție-stocare la o întreprindere industrială, iar peste ani a fost profesor universitar la Catedra de Economie Politică din ASE. La data susținerii autorul tezei avea 32 de ani.

Cornel TÂRHOACĂ a susținut în anul 1995 teza de doctorat de 102 pagini intitulată Perfecționarea metodologiei de elaborare a balanței legăturilor dintre ramuri și utilizarea ei în procesul conducerii economico-sociale. El a absolvit Facultatea de Planificare și Cibernetică Economică cu media 10 și a fost profesor universitar la Catedra de Economie politică din Academia de Studii Economice. La data susținerii autorul tezei avea 36 de ani.

Liviu TROIE a susținut în anul 1976 teza de doctorat de 230 pagini intitulată Analiza utilizării fondurilor fixe în industria chimică cu ajutorul metodelor statistico-matematice și a funcționat ca profesor universitar în Catedra de Cibernetică Economică din ASE.

Doru Costel ȚAGANEA a susținut în anul 1975 teza de doctorat de 214 pagini intitulată Optimizarea activității unei întreprinderi industriale pe baza teoriei sistemelor, iar peste ani a fost profesor universitar la New York University. La data susținerii autorul tezei avea 29 de ani.

Bogdan VASILE a susținut în anul 1977 teza de doctorat de 158 pagini, intitulată Proiectarea unui sistem de eșantionaj cu utilizări multiple.

Vergil VOINEAGU a susținut în anul 1987 teza de doctorat de 220 pagini intitulată  Metode statistice de calcul, analiză și prognoză a eficienței utilizării resurselor în activitățile industriale, iar peste ani a fost profesor universitar în Catedra de Statistică și Econometrie, șef al acestei catedre și președinte al Institutului Național de Statistică.  La data susținerii autorul tezei avea 35 de ani.

Srouji YASIN a susținut în 1982 teza de doctorat de 161 pagini intitulată Perfecționarea sistemului de indici utilizați cu statistica Republicii Arabe Siria.

Profesorul Ludovic TÖVISSI a coordonat activitatea a 41 de doctoranzi care au finalizat stagiile doctorate și au obținut titlul de doctor în economie. Dintre aceștia 23 au obținut în cariera lor profesională titlul de profesor universitar. Cei care au susținut tezele de doctorat, în cazul în care am găsit date relevante, rezultă că aveau vârste cuprinse între 29 și 40 de ani, ceea ce arată că erau cercetători științifici aflați la apogeul capacității de muncă în domeniul ales. Trebuie spus că stagiile doctorale în acele vremuri aveau durate cuprinse între 4 și 7 ani, durata minimă fiind de 4 ani.





(19 octombrie 2025)

Ce mai vrea și FMI de la noi, bre?

Funcționari de la FMI au venit la București, s-au dus la ministerul de finanțe, au mers și pe la parlament, au trecut și pe la guvern și probabil își vor lua tălpășița cât de curând, plecând de unde au venit. Să fie foarte clar pentru toată lumea, că știința economică modernă are o serie de modele verificate și para-verificate și nu mai este nimic nou sub soare. Pentru fiecare economie, se dau diferite valori măsurate local și modelele spun totul, dacă economia merge bine, dacă economia nu merge bine și culmea, modelele spun și unde este buba, dar nu se opresc aici, modelele vin și cu soluțiile de redresare. Nimeni nu trebuie să creadă că funcționarii de la FMI sunt zmeii-zmeilor. Ei sunt niște bieți muritori, ca mine și ca tine, care dispun de niște modele, de niște software și aici vin doar să culeagă ceva date, după care modelele și produsele software  îi ghidonează și oferă soluții, iar ei doar vin și propun acele soluții decidenților din spațiul mioritic. Noi facem ce credem, dar dacă nu facem bine, venim cu mâna întinsă de milog la a cerși bani de la FMI și FMI ne dă, dar ne condiționează, strângându-ne cu ușa, cum se zice.
Modelele nu sunt secrete. Produsele software de implementare și de asistență, nu sunt nici ele secrerte. Numai că noi suntem mult prea deștepți, mult prea șmecheri, mult prea fentoși ca să acceptăm să vină altcineva să ne învețe, să ne asiste și să ne dea soluții, dacă preventiv am folosi acele modele și acel software pentru a ne fundamenta deciziile. Lucrând în deșteptăciunea noastră, facem ce facem și ajungem în găleată, exact cum s-a ajuns aici după cheltuielile nesăbuite și după împrumuturile aberante din ultimii patru ani și lucrând exact cum ne-a bubuit capul, fără să ținem seama de nimic și de nimeni, acum alergăm ca muștele fără cap, crezând că problemele grave se rezolvă zâmbind, furând și țopăind de fericire, având în față niște saci cu bani virtuali, puși în drum de unii pe care îi considerăm nu binefăcătorii planetei, ci fraierii noștri. Numai că cine are banii, are și puterea și cine are puterea, bate cu pumnul în masă, iar milogii trebuie să stea cu privirea în pământ și să se târască în genunchi și pe coate, mai ceva ca la moaștele atât de dragi nouă.

Acum în anul de grație 2023, ar fi trebuit să ne uităm în gura lui Mugur ISĂRESCU pentru că el are acolo pe un tip, cibernetician la bază care știe acele modele și care din când în când mai glăsuiește el ceva, dar nimeni din clădirea din Piața Victoriei nu-l ia în seamă căci toți care au fost instalați acolo, doar când au pus mâinile pe clanțele acelei clădiri s-au luminat instantaneu, devenind măreți, sublimi, sclipitori, geniali și exact ceea ce trebuie pentru a nu primi niciun sfat de la nimeni. Ceea ce știu acum este faptul că este groasă rău, că hăul unde ne-am rostogolit nu mai are se pare și un mai nasol, drept care trebuie acționat căci orologiul a bătut de ceasul al XII-lea din noaptea catastrofei economice.


(05 octombrie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Ella KALLAI

Acum mulți ani, Ella KALLAI mi-a fost studentă, căci ea era una dintre cele mai bune studente ale Facultății de Planificare și Cibernetică Economică, media ei de absolvire fiind una de peste 9,90 dar în momentul în care am mers cu dosarul ei să fie primită în partid, mi s-a zis să mai aștept un pic și nu a fost ea primită în primul eșalon deși media impunea, dar numele nu o recomanda mi s-a zis, căci prejudecăți au fost dintotdeauna, iar regimul de dinainte de 1989 nu era ferit. Am fost dezamăgit pentru că în mintea mea, credeam că elementul valoric este esențial și Ella KALLAI era un astfel de element eminent.
Viața a demonstrat că Ella KALLAI este un om valoros.
Ella KALLAIa a terminat și Facultatea de Matematică de la Universitatea BABEȘ-BOLYAI din Cluj.
Ella KALLAI are un doctorat la Universitatea Sorbona din Paris cu o teză susținută în anul 2000.
Ella KALLAI are contribuții la cărțile scrise împreună alți autori precum Lucian CROITORU, Aurel IANCU, Daniel DĂIANU, Aura SOCOL, Grabiela MIHAILOVICI:  Monetary policy : unconventional approaches -2014, Romania si aderarea la zona euro : intrebarea este in ce conditii! - 2017.
Acum, așa cum rezultă pe contul său de LINKEDIN, Ella KALLAI este economist șef la Alpha Bank, ceea ce evidențiază că în economia de piață românească funcționează criteriile valorice de selecție a specialiștilor autentici, capabili să optimizeze resursele unor organizații de natură financiară.

(02 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Lucian CROITORU

Lucian CROITORU, cel de la BNR, mi-a fost student. L-am cunoscut într-o bază de practică de la un IAS care era pe malul Dunării. Era un student la început de drum și s-a remarcat prin disciplină și prin muncă, în comparație cu mulți studenți din primul an care se manifestau zgomotos. Când ne-am revăzut după mai mulți ani căci eu aveam ore la studenții de ani mari, era acum un Lucian CROITORU schimbat, care avea un statut de student foarte bun. După terminarea Facultății de Planificare și Cibernetică Economică l-am mai văzut prin ASE pe fostul meu student Lucian CROITORU dar am schimbat doar câteva vorbe. După Revoluția din Decembrie 1989, întâmplător, l-am reîntâlnit pe Lucian CROITORU în secretariatul facultății de Cibernetică și era cătrănit că i se sugerase să-și schimbe conducătorul de doctorat. În ASE există vânătorii de studenți și de doctoranzi fie cu părinți pe poziții importante în stat, fie ei înșiși pe poziții importante precum deputați, senatori, miniștri, directori, primari, prefecți, iar Lucian CROITORU avea o poziție importantă în BNR. Am apreciat la el faptul că nu era de acord cu acea propunere, căci conducătorul lui științific fusese și conducătorul meu științific și sunt sigur că el știa că avea marea șansă de a fi coordonat de un mare profesor universitar, care știa foarte multe lucruri de modelare cibernetică.

În 1995, Lucian CROITORU a susținut teza de 278 pagini, intitulată Funcționarea economiei și măsurarea economică teză coordonată de profesorul universitar Ludovic TOVISSI.

El a mai scris cărți  precum  Macrostabilizare și tranziție - 1993,  Despre economie, cu si fara formule - 2017,  Politica monetara : ipostaze neconventionale - 2012,  Monetary policy : unconventional approaches - 2014,  Politica industriala a Romaniei din perspectiva aderarii la Uniunea Europeana = Romania's industrial policy in light of EU accession scrisă împreună cu Corneliu RUSSU și Cornel TÂRHOACĂ - 2002, dar și alte cărți și articole.

El a fost o propunere de premier desemnat a președintelui Traian BĂSESCU de a forma un guvern în octombrie 2009, dar contextul de atunci nu i-a fost prielnic. L-am văzut ultima dată în noiembrie 2009 când a asistat când i s-a acordat șefului Mugur ISĂRESCU,  său Diploma și Medalia de Aur Virgil MADGEARU, dar aveam ore și nu am stat până la sfârșitul festivității, deși zicerile lui ISĂRESCU erau interesante, cu mult mai interesante decât le glăsuiește în medii mai largi, căci Aula Magna a ASE este totuși locul unde adevărurilor trebuie să li să spună pe nume. 

(02 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Bogdan OLTEANU

Bogdan OLTEANU este un bărbat de 51 de ani.
Bogdan OLTEANU a fost membru PNL din 1991.
Bogdan OLTEANU este absolvent al Facultății de Drept, promoția 1997. 

Bogdan OLTEANU a absolvit un curs MBA în anul 2001.

Bogdan OLTEANU a fost viceguvernator al BNR din 7 octombrie 2009.

Bogdan OLTEANU a fost parlamentar.

Bogdan OLTEANU a devenit la 34 de ani președinte al camerei deputaților.

Bogdan OLTEANU nu are titlul științific de doctor.
Bogdan OLTEANU a fost condamnat definitiv la 5 ani de pușcărie pentru acte de corupție. El a executat  o parte din pedeapsă și a fost eliberat condiționat.

Bogdan OLTEANU m-a dezamăgit pentru faptul că este un băiat deștept din moment ce s-a apucat de facultatea de Automatică de la Universitatea Politehnica București, unde se intră cu medii astronomice, s-a băgat în mizeria politică, unde mișună tot felul de indivizi și tot felul de interese.

Bogdan OLTEANU m-a dezamăgit că avocat fiind, n-a știut să se păzească și deși știa că se face pușcărie pentru trafic de influență, deși era pe poziții de excepție ca importanță s-a lăsat pradă banilor și viața i-a tras o copită peste mutră.

Bogdan OLTEANU m-a dezamăgit că și-a ruinat cariera. Probabil nu va fi săpător de șanțuri, dar nici ceea ce a fost nu va mai fi. Unde nu-i cap, vai de picioare.



(14 august 2022)

Mugur ISĂRESCU, lasă-ne!

Am înțeles că proprietarului de vii din Drăgășani i se terminăp al nu mai știu câtelea mandat, dar nu cred că vinul stă bine peste 30 de ani, omul nici atât.

Pe poziția sa, Mugur ISĂRESCU se zice că a avut un rol interesant, dar:

- modul de calcul al ROBOR-ului a arătat căp nu știe statistică și nimic despre reprezentativitate,

- faptul că nu avem monedă euro după atâțea ani de creștere economică  = eșec,

- a spune ce nu trebuie făcut devine atât de plictisitor, încât lumea vrea soluții pozitive,

- echilibrele durabile se obțin din dezechilibre temporare, dar care împing economia.

Mugur ISĂRESCU este un economist de modă veche, care n-a înțeles că banii sunt o convenție și că valoarea banului este atât de subiectivă încât generează cele mai spectaculoase creșteri calitative dacă este bine înțeleasă sau dezvoltă o stagnare împietrită, exact cum se întâmplă de 30 de ani la noi.

Concluzie: Mugur ISĂRESCU ne-a arătat limitele și acum este momentului unui salt calitativ, în persoana unei persoane speciale, eu zic tânărul LC, ciberneticianul, căci de babalâci sunt sătul.

(24 iunie 2019)

Lucian CROITORU de la BNR

Lucian CROITORU este un fost student de-al meu pe care l-am cunoscut într-o bază de practică prin anul 1978, pe când el era doar boboc, așa cum li se zice studenților din primul an. Au mai fost niște ocazii în care l-am mai întâlnit în timpul facultății și m-am bucurat să aflu că el era studentul cu medii foarte mari și cu înclinații spre cercetarea științifică. N-aș fi scris niciodată despre Lucian CROITORU, dacă zilele trecute nu l-aș fi întâlnit pe un coleg care s-a văitat că un doctorand cu o anumită poziție s-a transferat de la el, la un alt conducător științific. Sunt mulți profesori care își doresc ca doctoranzi demnitari sau oricum persoane cu oarece statut social, dar motivele sunt extrem de volatile, diferite, centripete și emergente. I-am zis colegului că am cunoscut un decan care i-a propus unui doctorand să plece de la conducătorul său, pentru că există nenumărate alte oportunități. Eram în secretariatul Facultății de Cibernetică, printr-o simplă coincidență, când l-am văzut iritat pe doctorandul Lucian CROITORU, căci lui i se făcuse oferta de a schimba conducătorul științific. Acesta nu concepea o astfel de mutare de conjunctură  în condițiile în care colaborarea sa cu profesorul Ludovic TÖVISSI era excelentă. Când spun acest lucru, știu ce spun. Tonalitatea fostului meu student era fermă și finalul a fost cel dorit de el. A susținut în 1995 teza de doctorat Funcționarea economiei și măsurarea economică, avându-l conducător științific pe cel pe care cineva ar fi vrut să-l înlocuiască, din motive ușor de înțeles, adică pe marele profesor Ludovic TÖVISSI. Am apreciat verticalitatea de atunci a lui Lucian CROITORU. Nu m-a mirat opțiunea prezidentului BĂSESCU de a-l desemna candidat la funcția de premier în cotombrie 2009. Dacă Lucian CROITORU ar fi reușit să-și convingă colegii care erau în institute de cercetări sau lucrau ca specialiști în diferite funcții exact acolo unde era nevoie de reierele lor, România ar fi avut un guvern de tehnocrați autentici, nu ca aum, guvern caricatural-tehnocratic. N-a fost să fie. Ultima dată l-am văzut pe Lucian CROITORU în Aula Magna a ASE, când i s-a decernat şefului lui Diploma Virgil Madgearu cu medalie de aur, în 11 noiembrie 2009. Eu am stat în rândul din spatele consilierului pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR, căci aceea era funcția lui Lucian CROITORU. Avea un costum de marcă, la care am admirat cum se așezau dungă pe dungă îmbinările la o croială perfectă. N-am stat de vorbă, nu ne-am salutat. Când am auzit câte platitudini spunea șeful lui, m-am ridicat și am plecat, cu regretul că mi-am pierdut aiurea câteva zeci de minute din existența mea efemeră. Nu întâmplător am scris acest articol, să fie foarte clar! Știu să ghicesc în cafea.

(31 iulie 2016)