Doctoranzii pe care i-a coordonat profesorul Ludovic TÖVISSI

Iată care au fost doctoranzii profesorului Ludovic TÖVISSI!

Tudorel ANDREI a susținut în anul 1996 teza de doctorat de 175 pagini intitulată Proiectarea unui sistem expert pentru analiza datelor statistice. Este profesor universitar în Departamentul de Statistică și econometrie din ASE. Este președintele Institutului Național de Statistică și membru corespondent al Academiei Române. La data susținerii autorul tezei avea 31 de ani.

Marin ANDREICA a susțținut în anul 1985 teza de doctorat de 200 pagini intitulată Metode statistice de fundamentare și optimizare a planului de producție în unități industriale, iar peste ani a fost profesor universitar la Catedra de Eficiența Economică a Investițiilor. La data susținerii autorul tezei avea 35 de ani.

Nicolae ANGHEL a susținut în anul 1974 teza de doctorat de 230 pagini, intitulată Optimizarea costului fabricației locomotivei electrice la uzina Electroputere din Craiova.

Abbas Sami AZIZ a susținut în anul 1992 teza de doctorat de 161 pagini intitulată Utilizarea metodelor econometrice la analiza și prognoza comerțului exterior al Irakului.

Maria BLIDEA a susținut în anul 1971 teza de doctorat de 190 pagini intitulată Modelarea unor procese economice și prelucrarea electronică a datelor în întreprinderile producatoare de încălțăminte, a lucrat ca profesoară universitară la Catedra de Informatică de gestiune din ASE

Mohamed Samir al BOUSHY Al DABBAGH a susținut în anul 1979 teza de doctorat de 295 pagini intitulată Metode de studiere a dinamicii prețurilor cu ajutorul calculatoarelor electronice.

Lucian CROITORU a susținut în anul 1995 teza de doctorat de 278 pagini intitulată, Funcționarea economiei și măsurarea economică, este consilier pe probleme de politica monetară al guvernatorului BNR.

Gabriel DION a susținut în anul 1989 teza de doctorat de 199 pagini, intitulată Analiza statistico-economică a calității și fiabilității produselor industriale.

Bensalem El HANAFI a susținut în anul 1981 teza de doctorat de 147 pagini intitulată Modalități de utilizare a sistemelor informatice în gestiunea științifică a organismelor cu caracter financiar-bancar din Maroc.

Adina Maria ENUȘ a susținut în anul 1998 teza de doctorat de 147 pagini, intitulată Analiza statistică a evoluției agriculturii judetului Buzău ,

Abdul Razzak al FADEL a susținut în anul 1979 teza de doctorat de 253 pagini intitulată Metode matematice și tehnici moderne de conducere cu calculatoare electronice a proceselor de producție cu aplicații în industria petrolieră și de construcții.

Doina FUSARU a susținut în anul 1983 teza de doctorat de 138 pagini intitulată Modele de fundamentare a deciziilor de investiții în îmbunătățiri funciare, iar peste ani a funcționat ca profesoară universitară. La data susținerii autorul tezei avea 30 de ani.

Abdul Hamid HILAL a susținut în anul 1983 teza de doctorat de 173 pagini intitulată Studiul statistic al repartizării venitului național și al rolului acestuia in creșterea economica a R.A. Siria.

Nicolae D. IONESCU a susținut în anul 1985 teza de doctorat de 188 de pagini intitulată  Simularea matematică a metodelor de recuperare secundară în vederea optimizării eficienței economice în exploatarea zăcămintelor de țiței.

Ion IVAN a susținut în anul 1978 teza de doctorat de 253 pagini intitulată Modelul economico-matematic al secției întreprinderii industriale, iar peste ani a devenit profesor universitar la Catedra de Informatică Economică din ASE. La data susținerii autorul tezei avea 30 de ani.

Mohamed JABBER TAHER a susținut în anul 1992 teza de doctorat de 143 pagini intitulată Modelarea econometrică a evoluției producției și cererii de utilaje petroliere.

Florica LUBAN a susținut în anul 1980 teza de doctorat de 220 pagini intitulată Modele de optimizare a activităților economice din metalurgie, iar peste ani a fost profesoară universitară la Catedra de Eficiența Economică a Investițiilor din ASE. La data susținerii autorul tezei avea 34 de ani.

Mohamed Kamel Mohamed MARWAN a susținut în anul 1981 teza de doctorat de 178 pagini intitulată Utilizarea metodelor matematice în planificare și organizare.

Constantin MITRUȚ a susținut în anul 1987 teza de doctorat de 188 pagini intitulată Metode statistice de calcul și analiză a rezervelor de creștere a eficienței economice și optimizarea folosirii acestora în întreprinderi industriale, iar peste ani a fost profesor universitar și decan al Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. La data susținerii autorul tezei avea 35 de ani.

Samoilă MUNTEAN a susținut în anul 1978 teza de doctorat de 221 pagini, intitulată Perfecționarea metodologiei de determinare a veniturilor populației din R.S. România.

Mohamed Nabih El NAIB a susținut în anul 1983 53za de doctorat de 181 pagini intitulată Metode de conducere a producției cu ajutorul calculatorului electronic (cu aplicație în industria petrolieră a R.A. Siria.
IOAN ODĂGESCU a susținut în anul 1980 teza de doctorat de 133 pagini, intitulată Modelarea cibernetică a fiabilității unor produse industriale, ca peste ani să funcționeze ca profesor universitar în Catedra de Informatică Economică. La data susținerii autorul tezei avea 31 de ani.

Eugen PECICAN a susținut în anul 1974 teza de doctorat de 261 pagini, intitulată Studiu econometric al cererii de consum și a fost profesor universitar în Catedra de Cibernetică Economică din ASE.

Ion D. RESA a susținut în anul 1975 teza de doctorat de 210 pagini intitulată Programarea optimă a producției de serie în industria electrotehnică. Peste ani a lucrat ca profesor universitar. A scris nenumărate cărți de statistică.

Ion Gh. ROȘCA a susținut în anul 1981 teza de doctorat de 146 pagini intitulată Metode de programare a proceselor de producție discrete, iar peste ani a fost profesor universitar, șef al Catedrei de Informatică Economică și sector al Academiei de Studii Economice. La data susținerii autorul tezei avea 32 de ani.

Valer ROȘCA a susținut în anul 1978 teza de doctorat de 164 pagini, intitulată Optimizarea producției în industria construcțiilor de mașini, iar peste ani a fost profesor universitar la Facultatea de Matematică de la Universitatea Lucian BLAGA din Sibiu.

Ioan ROXIN a susținut în anul 1991 teza de doctorat de 207 pagini, intitulată Metode și tehnici de calcul statistic al resurselor și consumurilor de energie : balanța energetică, iar peste ani afuncționat ca profesor universitar la Université de Franche-Comté, Franța. La data susținerii autorul tezei avea 37 de ani.

Emil SCARLAT a susținut în anul 1979 teza de doctorat de 220 pagini, intitulată Utilizarea modelelor dinamice în conducerea sistemelor economice, iar peste ani a fost profesor universitar la Catedra de Cibernetică Economică din ASE. La data susținerii autorul tezei avea 30 de ani.

Gheorghe SECARĂ a susținut în anul 1994 teza de doctorat de 171 pagini, intitulată Metode statistice de analiză a producției la nivel microeconomic, ca peste ani să lucreze ca profesor universitar la Universitatea Transilvania din Brașov.

Bahira Abdalla Abdel SIAM SALAM a susținut în anul 1979 teza de doctorat de 295 pagini intitulată Metode și tehnici de prognoză și programare în industria petrolului : cu utilizarea calculatoarelor electronice.

Gheorghe SOFRONIE a susținut în anul 1984 teza de doctorat de 183 pagini intitulată Contribuții la proiectarea și perfecționarea unui sistem informatic pentru conducerea activității de comerț exterior, iar peste ani a fost profesor universitar în catedra de Informatică Economică.

Marcel STOICA a susținut în anul 1974 teza de doctorat intitulată Studiul muncii prin metode de simulare, ca peste ani să funcționeze ca profesor universitar în Catedra de Eficiența Economică a Investițiilor din ASE.

Alin Gilbert SUMEDREA a susținut în anul 1993 teza de doctorat de 152 pagini, intitulată Metode statistico-matematice în studiul creșterii economice, iar peste ani a lucrat ca profesor universitar la Universitatea Lucian BLAGA din Sibiu.

Traian SURCEL a susținut în anul 1983 teza de doctorat de 217 pagini intitulată Modele pentru conducerea operativă a unei întreprinderi de comerț exterior , iar peste ani a fost profesor universitar la Catedra de Informatică Economică din ASE. La data susținerii autorul tezei avea 36 de ani.

Alexandru TAȘNADI a susținut în anul 1981 teza de doctorat de 224 pagini intitulată Proiectarea unui sistem de producție-stocare la o întreprindere industrială, iar peste ani a fost profesor universitar la Catedra de Economie Politică din ASE. La data susținerii autorul tezei avea 32 de ani.

Cornel TÂRHOACĂ a susținut în anul 1995 teza de doctorat de 102 pagini intitulată Perfecționarea metodologiei de elaborare a balanței legăturilor dintre ramuri și utilizarea ei în procesul conducerii economico-sociale. El a absolvit Facultatea de Planificare și Cibernetică Economică cu media 10 și a fost profesor universitar la Catedra de Economie politică din Academia de Studii Economice. La data susținerii autorul tezei avea 36 de ani.

Liviu TROIE a susținut în anul 1976 teza de doctorat de 230 pagini intitulată Analiza utilizării fondurilor fixe în industria chimică cu ajutorul metodelor statistico-matematice și a funcționat ca profesor universitar în Catedra de Cibernetică Economică din ASE.

Doru Costel ȚAGANEA a susținut în anul 1975 teza de doctorat de 214 pagini intitulată Optimizarea activității unei întreprinderi industriale pe baza teoriei sistemelor, iar peste ani a fost profesor universitar la New York University. La data susținerii autorul tezei avea 29 de ani.

Bogdan VASILE a susținut în anul 1977 teza de doctorat de 158 pagini, intitulată Proiectarea unui sistem de eșantionaj cu utilizări multiple.

Vergil VOINEAGU a susținut în anul 1987 teza de doctorat de 220 pagini intitulată  Metode statistice de calcul, analiză și prognoză a eficienței utilizării resurselor în activitățile industriale, iar peste ani a fost profesor universitar în Catedra de Statistică și Econometrie, șef al acestei catedre și președinte al Institutului Național de Statistică.  La data susținerii autorul tezei avea 35 de ani.

Srouji YASIN a susținut în 1982 teza de doctorat de 161 pagini intitulată Perfecționarea sistemului de indici utilizați cu statistica Republicii Arabe Siria.

Profesorul Ludovic TÖVISSI a coordonat activitatea a 41 de doctoranzi care au finalizat stagiile doctorate și au obținut titlul de doctor în economie. Dintre aceștia 23 au obținut în cariera lor profesională titlul de profesor universitar. Cei care au susținut tezele de doctorat, în cazul în care am găsit date relevante, rezultă că aveau vârste cuprinse între 29 și 40 de ani, ceea ce arată că erau cercetători științifici aflați la apogeul capacității de muncă în domeniul ales. Trebuie spus că stagiile doctorale în acele vremuri aveau durate cuprinse între 4 și 7 ani, durata minimă fiind de 4 ani.





(19 octombrie 2025)

Întâlnirea seniorilor din Facultatea de Cibernetică Economică.

 
În ziua de 12 noiembrie 2024, la inițiativa decanului facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică - CSIE, profesorul Claudiu HERȚELIU, în Aula Magna a Academiei de Studii Economice din București a avut loc o întâlnire colegială cu seniorii, profesorii universitari care au predat de-a lungul anilor cursuri studenților facultății și sunt pensionari de ani buni. La această întâlnire au participat profesorii:
Crișan ALBU

Moisă ALTĂR

Anca ANDREI

Constantin APOSTOL

Adrian BĂDESCU

Argentina FILIP

Constantin MITRUȚ

Dorina MOANȚĂ
Floare MUSTAȚĂ

Floarea NĂSTASE

Pavel NĂSTASE

Vasile NICA

Raisa RADU

Gheorghe RUXANDA

Gheorghe SABĂU

Ion SMEUREANU

Traian SURCEL

Radu ȘERBAN

Ilie TAMAȘ

Maria TUDOR

Paul WAGNER

Gheorghe ZAHARIA
A fost o revedere emoționantă, iar gestul decanului facultății CSIE este salutar și merită generalizat, căci fără a cunoaște trecutul oricărei facultății este dificil de proiectat viitorul lor.

(12 decembrie 2024)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Constantin ANGHELACHE

Pe profesorul universitar Constantin ANGHELACHE îl cunosc din vremurile studenției lui, pe când și eu eram un foarte tânăr asistent universitar. I-am reținut numele căci la seminariile unde eu mă ocupam de limbajul COBOL, el era unul dintre cei mai activi studenți și se vedea că are aptitudini în zona dezvoltării de programe pentru calculator. Anii au trecut și după Revoluție l-am reîntâlnit pe Constantin ANGHELACHE în ASE căci avea preocupări foarte bine definite. La examen a obținut chiar o notă foarte bună. În ASE, înainte de anul  1985, Constantin ANGHELACHE era venit pentru a susține un stagiu doctoral. El a susținut o teză de 210 pagini în anul 1985 intitulată Probleme metodologice privind compatibilitatea indicatorilor sintetici la nivel macroeconomic pe plan international, coordonată de profesorul universitar Mircea BIJI.

Am avut plăcerea să-l urmăresc pe profesorul Constantin ANGHELACHE la o prelegere la Universitatea de vară a Studenților Economiști, organizată de ASE în colaborare cu Fundația PROECONOMICA și m-a impresionat foarte mult profunzimea abordărilor luii legate de economia românească de dinainte de anul 2005.

Constantin ANGHELACHE a scris cărți în colaborare cu profesorii Ion CAPANU, Constantin MITRUȚ, Vergil VOINEAGU, Alexandru ISAIC-MANIU, Tudor BARON, Emilia ȚIȚAM, Mircea BĂDESCU, din ale căror titluri voi enumera doar câteva: Dinamo in fotbalul romanesc - 2015,  Romania 1999 : starea economica - 1999,  Statistica : teorie si aplicatii - 1999, Romania 2016 : starea economica - 2016, Statistica macroeconomica - 2004, Sistemul conturilor nationale - 2005,  Compendiu de statistica - 1995, Romania 2013 : starea economica sub povara efectelor crizei  - 2013, Romania 2014 : starea economica pe calea redresării - 2014, Indicatori macroeconomici : calcul si analiza economica - 2003, dar și multe altele.

Constantin ANGHELACHE m-a impresionat prin perseverența de a face analize complexe ale stării națiunii în volume scrise pentru fiecare an în parte. Îmi amintesc cu plăcere că autorul mi-a oferit și mie două dintre aceste volume cu autografe.

(23 februarie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Dominic BUCERZAN

Dominic BUCERZAN este acum profesor universitar la Universitatea Aurel VLAICU din Arad. L-am cunoscut pe Dominic atunci când derula stagiul doctoral avându-l conducător științific pe profesorul universitar Ion Gh. ROȘCA. Am asistat când Dominic a susținut referatele din planul individual de pregătire a doctoratului în Catedra de Informatică Economică și am asistat la ședința de susținere a tezei sale de doctorat în anul 2005, teză  de 219 pagini intitulată  Securitatea informatiei economice in retele de calculatoare,  coordonată așa cum am spus, de prof.univ.dr. Ion Gh. ROȘCA. La acel moment Dominic BUCERZAN avea 49 de ani.

Cariera sa academică la Facultatea de Științe Exacte de la Universitatea Aurel VLAICU din Arad are următorul parcurs:

- a fost lector universitar în intervalul 1990 - 2016,

- a fost conferențiar universitar în intervalul 2016 - 2017,

- din 2017, Dominic BUCERZAN este profesor universitar.

Am participat în comisia care i-a analizat dosarul de concurs pentru ocuparea postului de profesor universitar și m-am declarat întru-totul de acord ca Dominic BUCERZAN să ocupe acel post, căci îndeplinea criteriile cerute prin lege.

Dominic BUCERZAN este absolvent al Facultății de Științe ale Naturii, specializarea Informatică de la Universitatea din Timișoara, promoția 1980. De la terminarea facultății până la venirea în învățământul superior, Dominic a lucra pe poziții de informatician fie în Centre de calcul, fie în învățământul preuniversitar.

A publicat articole în reviste de specialitate prestigioad=se și cărți. Dintre cărți amintesc aici:

Dominic BUCERZAN, Ana VULPE - Lecții de Excel, Editura Albastră – Cluj Napoca, 2004, 400 pagini, ISBN 973-650-075-6

Dominic BUCERZAN, Ana VULPE - Lecții de Word, Editura Albastră – Cluj Napoca, 2002, 265 pagini, ISBN 973-650-089-6

Dominic BUCERZAN, Ana VULPE - Lecții de utilizare a calculatoarelor, Editura Albastră – Cluj Napoca, 2002, 278 pagini, ISBN 973-650-061-6

Dominic BUCERZAN, Ana VULPE - Lecții de FoxPro, Editura Albastră – Cluj Napoca, 2000, 282 pagini, ISBN 973-9215-57-2

Dominic BUCERZAN a practicat și sport, fiind campion național la atletism.

Am apreciat la Dominic seriozitatea cu care abordează problemele. El lucrează sistematic, ca un adevărat programator care stăpânește foarte bine limbajul de programare în care lucrează și face în așa fel încât soluția pe care o alege să fie cât mai bună pentru beneficiarii săi. Are mult tact în a explica, folosește un limbaj direct de comunicare și tonalitatea pe care o are este potrivită unui dialog de pe poziții de colegialitate, ceea ce permite crearea unei atmosfere propice dialogului constructiv și creator.

(16 februarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Alexandru ISAIC MANIU

Alexandru ISAIC MANIU este omul pe care cred că-l cunosc dintotdeauna. Eram asistent ca și el și ori de câte ori ne vedeam aveam discuții despre ceea ce mai lucram. El este mai mare decât mine cu trei ani și mă simt extrem de încântat că l-am cunoscut pe acest tânăr, căci este un tip:
- inteligent,
- profund,
- muncitor,
- perseverent,
- creativ,
- sistematic,
- dinamic.

Când a apărut în anul 1983 cartea de 183 de pagini intitulată Metoda Weibull : aplicatii, l-am felicitat și am prezis că nimeni niciodată nu va mai avea ceva de zis pe acest subiect, pentru că apariția acestei cărți a epuizat subiectul și nimeni nu se va mai încumeta să abordeze acea problematică, pentru că orice ar încerca, ar vedea că în cartea lui Alex, deja subiectul a fost tratat.

Alexandru ISAIC MANIU a susținut în anul 1977, la 33 de ani, teza de doctotar de 181 de pagini intitulată Metode statistice pentru estimarea si controlul siguranței in funcționarea produselor in industrie, care a fost coordonată de marele profesor Mircea BIJI.

Alexandru ISAIC MANIU a colaborat în realizarea lucrărilor sale cu numeroși cercetători științifici și cadre didactice din care amintesc aici pe Viorel VODĂ, Marius IOSIFESCU, Ludovic TOVISSI, Constantin MITRUȚ, Vergil VOINEAGU, Gheorghe FRĂȚILĂ, Eugen PECICAN, dar și mulți alții.

Am avut onoarea ca eu și profesorul Alexandru ISAIC MANIU să primim în aceeași zi de 17 octombrie 2017 diploma și medalia Virgil MADGEARU acordată de senatul ASE, însemne înmânate de profesorul Nicolae ISTUDOR, rectorul ASE.

Aici spun că Alexandru ISAIC MANIU este un om foarte activ, chiar și acum după ce a ieșit la pensie, iar ca exemplu, dau colaborarea la realizarea lucrării Monografie statistică a Academiei de Studii Economice Bucureşti. 100 de promoţii de absolvenţi (vol. I-II), pentru care autorii ei Nicolae ISTUDOR, Emilia GOGU, Alexandru ISAIC-MANIU, Dumitru MIRON și Ion VOROVENCI au primit premiul Academiei Române P.S. AURELIAN pe anul 2020.

Profesorul Alexandru ISAIC MANIU este omul care dacă pune mâna să facă un lucru, acel lucru este făcut la perfecție. Dacă promite ceva, se ține de cuvânt. Are vorba măsurată și prin tot ceea ce face inspiră respect și mai ales încredere. Are puncte de vedere bine argumentate și prin tot ceea ce a realizat în domeniul statisticii economice, a dovedit că este o mare personalitate științifică.

(31 ianuarie 2023)

CSIE'50 - Discursul lui Claudiu HERȚELIU

Mi-a parvenit printr-o întâmplare fericită discursul profesorului Claudiu HERȚELIU la ședința aniversară a semicentenarului Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, discurs care mi-a creat impresia a ceva viu, colorat și de substanță. Mi-a plăcut și de aceea i-am cerut acordul ca să-l includ aici. Iată-l:

1. ”Ferește-te de profesorul care n-a avut curs pe ziua de azi” este o zicere a unui prieten, profesor la Universitateadin București, în care cred. În fapt, eu aveam un curs de la ora 15 pe care a trebuit să-l anulez pentru a participa la acest eveniment. Astfel, pentru a nu intra în decor printr-un mesaj liber, voi da citire ideilor pe care mi le-am pregătit.
2. Volumul este rodul unui efort intens al echipei menționată la pagina 2. Amintesc acum doar pe domnii profesori: Ion Smeureanu, regretatul Ion Gh. Roșca, Radu Șerban, Ion Ivan, Ion Purcaru și Alexandru Isaic-Maniu.
3. Cu ocazia volumului aniversar ASE100 echipa de lucru a facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică a realizat un material mult mai amplu decât cota care ne-a fost alocată. Astfel, cea mai mare parte a acestuia a rămas nepublicată. Echipa de lucru a actualizat, adaptat, ajustat, completat și îmbunătățit manuscrisul pentru a ajunge la ceea ce avem acum in față.
4. Consider că un lucru de remarcat al acestui volum este actul de naștere (vizibil la paginile 11-13) al facultății obținut de la Secretariatul General al Guvernului. În prealabil s-au înregistrat eșecuri la: arhivele Ministerului Educației Naționale (din str. General Berthelot și de la Cernica). Ca o paranteză, în perioada mea de 8 ani în care am lucrat la acest minister am avut de sortat vreme de 2 luni documente din arhiva ministerului (din str. General Berthelot) și pot să afirm cu certitudine că este extrem de dificil să găsești un anume document în acel spațiu, în mare parte, impropriu. Tot fără succes au fost și căutările în arhiva ASE și în Arhivele Naționale. Reamintesc aici pe colegii care au contribuit la aceste căutări: Tudorel Andrei, Dorin Dobrincu, Nicolae Istudor, Ion Ivan, Pavel Năstase și Claudiu Turcitu.
5. Cu siguranța lucrarea de față este una perfectibilă, capitolele ar fi putut fi ceva mai omogene din punct de vedere al dimensiunii. Există goluri de informație dar avem speranța că la CSIE100 se va face o prezentare mai completă.
6. În ciuda eforturilor susținute desfășurate de echipa de elaborare a acestui volum, la o lectură ulterioară intrării în tipar am constatat că erori s-au mai strecurat. Sper că totuși am reușit eliminarea erorilor majore. Anecdotic, prezint aici doar două asemenea spețe. Prima se referă la prezentul volum aniversar. Pe când procesam la o oră extrem de târzie, în preziua transmiterii către tipografie a materialului, erorile pe care colegii din echipa de lucru mi le semnalaseră am constatat în tabelul de la pagina 197 în care era prezentat conținutul unui material de statistică vechi mai bine de 150 de ani termenul de “tabele de moralitate”. Fără să studiez prea mult contextul, am presupus că aceasta este o eroare destul de mare (și extrem de amuzantă în același timp) așa că am transformat în ceea ce credeam eu că este corect: “tabele de mortalitate”. A doua zi de dimineață am împărtășit, voios, descoperirea mea și altor persoane care citiseră și răscitiseră materialul. Mi s-a atras atenția că, de fapt, nu era nici o greșeală și că tabelele erau de moralitate și se refereau la ceea ce numim noi acum statistică judiciară care urmărește rate de infracționalitate. A doua speță am descoperit-o acum câteva zile. Lecturam un volum pe care-l amânasem ceva vreme și am descoperit că o literă (diferența dintre moralitate sau mortalitate) sau un mic cuvânt pot să producă efecte iremediabile. Acum aproape400 de ani (în 1631) la vreo 200 de ani după descoperirea tiparului, s- a luat decizia publicării unei Biblii în limba engleză. Acea versiune tipărită însă a avut parte de o etichetă deloc măgulitoare: Biblia păcătoasă. În fapt, în timpul procesului de tipărire s-a produs o foarte mică eroare (de două litere!). Din nefericire aceste două litere lipsă erau de la capitolul din Exodul (Ieșirea) unde erau prezentate cele zece porunci. Eroarea a făcut ca porunca a șaptea să fie, în locul celei bine- cunoscute nouă, ”Să preacurvești”. Două litere lipsă, însă ce eroare! Sper, pentru binele nostru, că nu am produs așa greșeli.
7. În încheiere, trebuie să trecem la lucruri serioase și să mulțumim unor companii care au ajutat financiar evenimentul de astăzi în general sau publicarea volumului aniversar în mod special.

Crystal System (domnul Costin Avram)

High-Tech Systems&Software (doamna Cristina Iordan)

Systematic (domnul Tue Baadsgaard Lassen)

Cyber Knowledge Club (domnul Răzvan Bologa)

Omnilogic (domnul Gabriel Marin)

Marshal Garden Hotel (domnul Ion Antonescu)

Mercator Romania (domnul prof. Constantin Anghelache)

Ana Co (doamna Cristiana Copos)

Consider că oratorul profesorul Claudiu HERȚELIU, a reușit de pe poziția de co-coordonator alături de profesorul Ion SMEUREANU să sintetizeze foarte sugestiv epopeea realizării volumului și este antrenat să facă față tuturor criticilor mai mult sau mai puțin îndreptățite, mai ales a celor venite din partea unor chibiți care au stat pe margine, nu s-au implicat, dar care acum se uită chiorâși din varii motive, căci nici o capodoperă în ochii lor nu are sâmburele perfecțiunii și cu atât mai mult un volum care din start se știe că este la prima ediție și că vpr urma altele ce-l vor completa, îmbunătății, rotiunjindu-l să fie mai mult un cub decât o sferă.

(06 mai 2017)

CSIE'50 - Despre Ion CAPANU, statisticianul

Despre profesorul de statistică Ion CAPANU au de scris romane întregi foștii săi asistenți Constantin MITRUȚ, Vergil VOINEAGU și Paul WAGNER, acum ajunși cu toții profesori universitari de mare clasă. 

Singurul lucru pe care eu îl aveam în comun cu profesorul Ion CAPANU a fost faptul că amândoi proveneam din județul Argeș și ori de câte ori mă întâlnea mă întreba ce noutăți am de la Pitești. El era absolventul unei facultăți de statistică din URSS și se mândrea că imediat ce s-a întors de la studii a fost promovat și chiar a devenit prodecan.

În epoca studenției mele, colegii de la Secția de Statistică, cei cu care aveam unele cursuri în comun, noi fiind foarte puțini și nu se acceptau serii de studenți minuscule, vorbeau că profesorul Ion CAPANU când își începea cursul la întâi octombrie pentru a arăta impolinei sale spunea că în lume sunt importante aerul, apa și statistica. După aceea dădea un citat din Lenin, pentru că puterea soviectică zicea el se bazează în decizii pe datele agregate oferite de statistică. O fi avut și el dreptate în felul lui. Colegii studenți la secția de Statistică din Facultatea de Cibernetică spuneau că în cariera lor erau trei hopuri, tripleta de profesor AMUZA-CAPANU-VAGU. Cine trecea de ei, se considera 100% absolvent de facultate, altfel, lucrurile se complicat rău de tot.

Ori de câte ori discutam cu unii colegi de la catedra de Statistică îmi vorbeau de faptul că profesorul Ion CAPANU își târa cu el la cursuri toți asistenții pe care îi punea să stea în rândul întâi din amfiteatru. El avea obiceiul să pună întrebări studenților. În cazul în care aceștia nu știau răspunsul corect, era nominalizat un asistent să răspundă. Nu vreau să-mi închipui cât de torturați erau tinerii mei colegi de atare situații, mai ales că apărea și probabilitatea, rară, dar exista și o astfel de situație, încât să nu-i ofere lui CAPANU răspunsul dorit de acesta. Alteori Ion CAPANU solicita direct continuarea unor chest chiar în mijlocul cursurilor.

Tot colegii mei, pe când eram prin anii terminali ai facultății, când vorbeam despre amintiri de la examene, spuneau că profesorul Ion CAPANU era prezent cu mult înainte în sala de examen și când intrau studenții îi măsura să vadă dacă sunt tunși, rași și au botinele date cu cremă. Dacă unul era în neregulă Ion CAPANU îi oferea bani să se tundă sau să ia cremă de ghete să dea pe încălțări. Nu era deloc plăcut pentru respectivul și unii susțin că era chiar o bilă foarte neagră pentru acela. Totuși, aici vreau să fac o paranteză. La o practică studențească m-a șocat un student în bermude, șlapi și un păr vâlvoi. Spre surprinderea mea, acela era băiatul lui Ion CAPANU. Ca la reclame: da, ați citit bine! Era fiul profesorului Ion CAPANU, cel care dorea ca alții să fie copii model, tunși rași și cu pantofii lustruiți, dar în ograda lui era altceva. Am înțeles că puștiul a început Cibernetica și a terminat Geografia la Universitate. Profesorul Florin PILAT are cu mult mai multe detalii decât mine pe subiect.

Eu l-am apreciat pe profesorul Florin PILAT pentru:

- corectitudinea cu care evalua situațiile;

- capacitatea sa de a identifica valorile;

- caracterul său deschis și direct;

- curajul de a spune lucrurilor pe nume;

- puterea de a ține lucrurile în frâu.

Prin 1977 după ce am participat la un concurs pe care l-am pierdut, profesorul Ion CAPANU m-a căutat și mi-a spus că eu trebuia să fiu cel ce trebuia declarat câștigător și mi-a enumerat atuurile care mo departajau de cotracandidați. Eram sigur că dacă aș fi contestat, aș fi câștigat, numai că atmosfera în catedră ar fi fost dezastruasă. Un om deosebit de important mi-a zis:

- Dragă, tu ai pierdut acum o luptă, dar cu doctoratul ai câțtigat un război.

A avut mare dreptate, pentru că ceea ce a urmat i-a dat dreptate acestuia, dar atitudinea lui Ion CAPANU, în Consiliul Profesoral și mai departe m-a impresionat, numai că scrierea și depunerea contestației trebuia să le fac eu și nu am făcut așa ceva.

În epocă ar fi circulat legenda cp profesorului Ion CAPANU i s-ar fi acordat o primă, iar acesta în ședință s-ar fi ridicat să spună că nu merită prima, că pentru prima aceea ar fi trebui să muncească cu mult mai mult. Eu știam cât de munt se zbuciuma profesorul Ion CAPANU și sunt sigur că ar fi meritat acea primă și că luarea lui de poziție se datora, cu siguranță, dorinței de a-i ridiculiza pe unii leneși puși în rând cu el, care chiar nu făcuseră nimic să merite un stimultent.

El a scris cartea Statistica economică pe care a publicat-o în 1978, reeditată în 1984, la Editua didactică și pedagogică din București, pe care studenții o considerau un fel de biblie a lor. Unii spuneau că o învățau pe dinafară, pentru a lua note de trecere, pentru că demolatoare erau problemele de la examene. Prin anul 2004, împreună cu profesorul Constantin ANGHELACHE, Ion CAPANU a scris cartea Statistică macroeconomică pe care au publicat-o în Editura economică.

La Revoluție, în focul luptelor pentru democrație, au apărut luări de poziție dintre cele mai variate, inclusiv de plată a polițelor. Eu am simțit pe pielea mea ce au însemnat răzbunările unor oameni foarte mici la nivelul caracterului și nu mă miră modul în care foarte mulți dintre cei pe care profesorul Ion CAPANU i-a miluit, s-au purtat cu el. A fost nevoie ca un semestru foști asistenți ai lui să-i țină cursurile, ceea ce era un gest frumos din partea lui, dar nu sunt chiar așa de sigur că studenții trebuie să decidă cine merită și cine nu merită să fie conducător de doctorat. Am asistat la sala 2104 cum tinerii revoluționari făceau legea în chestia cu doctoratele. Nu am a mă plânge, căci eu am primit din partea lor drept de conducere de doctorat, dar mi se părea o chestiune de principiu numai. Lucrurile s-au mai calmat și s-au pus toate pe făgașul lor, căci și la Revoluția franceză ghilotinarea a trebuit să fie stopată la un moment dat. Consider că profesorul Ion CAPANU are locul lui în cartea de istorie ca Departamentului de Statistică și Economietrie din ASE, carte care ar trebui să fie scrisă cât mai curând pentru a nu se așterne uitatea peste acele nume de referință, așa cum este cel al profesorului Ion CAPANU, cel care le-a fost păstor zeci și zeci de ani multora dintre cei valoroși de azi care sunt slujitori ai metodelor cantitative, că se cheamă statistică sau econometrie. 

(16 aprilie 2017)

CSIE'50 - profesorul MITRUȚ, decanul

Las laoparte faptul că profesorul Constantin MITRUȚ mi-a fost student la disciplina de programare a calculatoarelor electronice în limbajul COBOL în primii mei ani de asistent universitar și trec peste nenumăratele noastre discuții despre cum se purtau cu noi doi șefi de catedră, când și el și eu eram tovarăși de suferințe, dar în catedre diferite, ca veșnici asistenți universitari. Aceea era să zicem epoca noastră primitivă, după cum se mișcau lucrurile ca evoluție a tinerelor cadre didactice. A venit Revoluția din Decembrie ' 89 și toate energiile s-au descătușat și tot ce era rău a dispărut și umbrele s-au evaporat, exact așa cum au fost ele, neviabile, instabile și discreționare. În 1999 eu am devenit șef al Catedrei de Informatică Economică, iar în anul 2000 profesorul Constantin MITRUȚ  a fost ales și înscăunat decan al Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. Despre cele două mandate ale profesorului Constantin MITRUȚ  voi spune că au adus facultății:

- stabilitate;

- dinamism;

- echilibru;

- dezvoltare;

- armonie;

- calm;

- evoluție;

- bunăstare.

Trei întâmplări doresc să povestesc în legătură cu discuțiile mele cu decanul Constantin MITRUȚ , total diferite de alte intersecții ale mele cu mărimi fie din facultate, fie din ASE, fie de aiurea.

Prima discuție a fost legată de o solicitare a mea în calitate de șef de catedră de a veni în cabinetul decanului. A fost o invitație prin secretara sa, pe o tonalitate voit foarte sobră, ceea ce mi-a dat de gândit. Am coborât de la etajul al treilea unde era sediul catedrei spre cabinetul întunecos și auster al decanului. M-a întâmpinat protocolar, chiar rece aș zice, lucru neobișnuit. M-a invitat să iau loc. Când a început să vorbească mi-am dat seama ca era toul o glumă, pentru că ceea ce mi-a zis era de cascadorii râsului. Un nefericit din catedra pe care cu onoare o conduceram, un neica-nimeni, plin de el până peste poate, s-a crezul mai ceva ca A.P. care se credea și  el mai ceva ca nu spui cine, a cerut un post de profesor. Nu-l prea merita, dar la gloată mergea și el cu turma. La insistențele altora, la presiuni de foarte de sus i s-a făcut. Nu i l-am făcut, să se rețină. Concura, dar nu mă interesa că era prea mic și prea neimplicat în treburile catedrei căci era un neisprăvit și junătate. Concursul s-a derulat cu aprobări în Consiliul Facultății și în Senatul ASE. A trecut de toate, nu știu cum, dar la grămadă și pe picoteală este posibil orice. La Ministerul Educației, la comisie a apărut hiba. Individul mai concurase și la o altă universitate, tot pe post de profesor. În acele vremuri era interzis așa ceva. Bineînțeles că mârșăvia s-a aflat și i s-a blocat postul la noi în catedră. Numai că decanul, profesorul Constantin MITRUȚ  care era și membru al comisiei de la MEC a trebuit să roșească pentru fapta nelegiuitului. Când mi-a zis și mie decanul, că de aceea mă invitase, am rămas tablou. Îl știam ciudat, împrăștiat și ineficient pe catindat, dar gunoi, nu. Toate mi le-a istorisit profesorul și decanul Constantin MITRUȚ  zâmbind, detașat fiind, mai ales când i-am spus că nu știusem nimic. L-am asigurat că atât timp cât eu voi fi șef de catedră acel citoyen nu va mai pupa promovare.

A doua întâmplare pe care vreau să o aduc acum în discuție, a fost aceea când decanul Constantin MITRUȚ m-a chemat la el în birou, tot în calitatea mea de șef al catedrei și mi-a zis că ministrul Andrei MARGA sugerează dezvoltarea de secții ale facultăților cu predare în limba engleză. Mi-am zis în mintea mea că ar fi nimerit ca un profesor care preda la SELS disciplina de Birotică în limba engleză, să se ocupe de această treabă pentru că nu mai sunt probleme cu traducerile și mai ales cu stilul de abordare a problematicii, exact cum se întâmplă în America. Aveam omul și l-am convocat colegial să stăm de vorbă. I-am explicat clar, zic eu, ce are de făcut:

- să se documenteze la ce fac marile universități americane;

- să construiască un plan de învîțământ pe patru ani;

- să caute să fie ceva atractiv pentru a atrage studenți străini;

- să caute discipline moderne căci taxele vor fi destul de mari;

- să gândească și la cine ar preda acolo în engleză;

- să facă o documentare completă;

- să stea de vorbă cu colegii care au fost în străinătate;

- să discutăm  și să validăm în catedră propunerile lui;

- numai după ce totul este gata să facă traducerea în engleză;

- să vină periodic să discutăm, inițiativa fiind 100% a lui.

Nu-l știam săerios pe coleg, dar nici chiar așa de limitat nu l-am știut. A mers la decan, adică la profesorul Constantin MITRUȚ și mi-a zis că eu l-am trimis să-i dea documentația referitoare la secția în limba engleză de indormatică economică, ca să o traducă. Din discuția mea cu acest nefericit, superficial și îmbâcsit coleg, el reținuse doar ce a vrut. Eu i-am zis că decanul Constantin MITRUȚ mi-a spus că avem libertatea să construim o secție în limba engleză de informatică economică așa cum considerăm noi, dar noi s-o facem. El n-a înțeles nimic, pentru că dacă înțelegea ceva, nu mergea la decan să-i dea lui lucrarea gata făcută, el doar având menirea de țeavă-traducătoare. Când decanul mi-a zis întâmplarea cu prea-nefericitul coleg, i-am spus că discuția mea cu acela a fost cu totul alta. Decanul știa pentru că discutase și cu altcineva, care din întâmplare asistase la discuția mea cu colegul și acesta îi relatase ce-i înșirasem eu respectivului, care s-a dovedit a fi în finalul colaborării mele cu el ultimul dintre ultimi, dacă s-ar zice și astfel. Decanul Constantin MITRUȚ, avea un zâmbet ușor misterios, pe care l-a afișat în ideia că trebuia să aleg pe altcineva, dar nu aveam pe cine în raport cu criteriul de limbă engleză, deși.

Au mai fost și alte momente interesante din cei 8 ani de mandat ai profesorului Constantin MITRUȚ, dar vreau să închei cu constatarea că clasa omului face așa de mult în management cum nici nu ce închipuim, iar delicatețea are rolul de a mișca lucrurile infinit mai mult decât orice măsură autoritară.

(16 aprilie 2017)