Intrarea in SCHENGEN

Poporul român și-a dorit în ultimii 13 ani atingerea unui deziderat și anume intrarea deplină în spațiul SCHENGEN, adică naval, aerian și terestru. Nu a fost deloc simplu, căci la București nu au existat politicieni de mare calibru care să netezească drumul spre accesul la spațiul SCHENGEN. Miniștri de interne de până la Cătălin PREDOIU au avut abordări greșite, căci necunoscând management politic, au lucrat după ureche, considerând că este suficient să spună că sunt îndeplinite condițiile de aderare, fără a asculta pe cei care au drept de veto să spună ce au de spus. Au trebuit să se scurgă cei 13 ani pentru a înțelege că dreptul de veto este un drept și fragilitatea abordărilor generează activarea acestui drept, fără vreo explicație mai consistentă sau mai puțin consistentă.
Mâine 12 decembrie consiliul JAI va consfinți intrarea noastră și a bulgarilor în spațiul SCHENGEN cu drepturi depline, adică terestru, aerian și maritim, ceea ce este o victorie a lui Marcel CIOLACU și a lui Cătălin PREDOIU, care au știut să discute, să negocieze și să se facă înțeleși, dar mai ales să asculte pentru a înțelege că este vorba de un nou context. Întâlnirea de la Budapesta la care a participat și Kelemen HUNOR mi-a arătat că acesta este un bărbat politic, iar faptul că de câteva zile el este cel care dă mesajele coaliției proeuropene PSD+PNL+UDMR+USR evidențiază că s-a intrat în normalitatea unei politici de nivel înalt, unde interesele țării sunt mai presus de micimile de partid din spațiul mioritic.


(11 decembrie 2024)

O mișcare deșteaptă a lui CIOLACU

Ieri 22 noiembrie 2024, Marcel CIOLACU a mers la Budapesta să se întâlnească cu Viktor ORBAN premierul Ungariei, să discute despre SCHENGEN. La întâlnire a participat Kelemen HUNOR președintele UDMR. Prezența lui Kelemen HUNOR la masa unde erau Viktor ORBAN și Marcel CIOLACU a fost un lucru excepțional, căci așa trebuie să fie un membru UDAMR, cetățean român de etnie maghiară, un patriot, care luptă pentru patria lui, patrie care este România și care trebuie să fie membră SCHENGEN. 
Bravo, Marcel CILOLACU, că ai pus la treabă UDMR!


(23 noiembrie 2024)

Bilanțul de dinainte de alegerile pentru Parlamentul European

Au mai trecut 5 ani de la alegerile care au avut loc între 23 și 26 mai 2019 și la care au fost aleși cei 751 de parlamentari care să-i reprezinte pe cei 512 milioane de locuitori din cele 28 de țări membre ale UE de la acea vreme. În cei 5 ani care s-au scurs Europa a cunoscut transformări de excepție, mai ales din cauza restricțiilor impuse Rusiei invadatoare a Ucrainei din februarie 2022.

Democrația se exprimă prin vot, iar votul trebuie să mulțumească pe toată lumea sau cel puțin o majoritate, ca o directivă sau o lege să treacă. Faptul că UE nu are o constituție, că directivele chiar dacă sunt obligatorii au termene foarte largi și aplicabilitatea lor trebuie să țină seama de particularitățile statelor, arată că chiar după foarte mulți ani de la fondarea UE, lucrurile se mișcă cu dificultate, din moment ce există decalaje foarte mari între state.

În anii care s-au scurs de la alegerile din anul 2019 s-au întâmplat foarte multe, iar provocările cărora a trebuit ca Bruxelles să facă față au fost destul de multe și destul de complicate.

A venit pandemia și chiar dacă OMS a bâjbâit nepermis de mult, UE a luat decizii corecte, mai ales în ceea ce privește politica vaccinurilor, asigurând uniformitatea derulării campaniilor de vaccinare. Că lucrurile au decurs cu totul diferit de la țară la țară, este o cu totul altă poveste, dar faptul că UE a asigurat dozele de vaccin a fost lucrul cel mai important. Cârcotașii au vorbit de corupție, dar gura lumii nici pământul nu o astupă, se știe de foarte mult timp.

A venit PNRR și faptul că cele 27 de state au reușit să adopte acele planuri naționale de redresare și reziliență, arată că dacă se vrea, se face tot ce trebuie pentru a derula un proiect grandios, dar totul depinde la implementare de fiecare stat în parte.

Există aspecte concrete de care trebuie să ținem seama când vorbim despre UE și aici mă refer la cercetarea științifică, pe care eu o notez cu 4(patru) pentru că pandemia a arătat că UE nu a reușit să pună pe piață un vaccin de ultimă generație prin forțele proprii, iar restul cu rachete, cu sateliți și alte tehnologii sunt frecții la un picior de lemn, din moment ce unitățile de cercetare din UE nu au fost în stare să spună prezent tocmai când ne ardea buza.

Faptul că și în conducerea UE au apărut acte de corupție, arată nu că lupta cu corupția este eficientă și că criteriile de selecție a celor care conduc în UE sunt ineficiente și trebuie lucrat la ele. Eu am văzut pe la televiziune cum deputați din PE se împiedică în vorbire, cum ridică probleme neesențiale, ceea ce arată că la nivelul UE nu s-au propus și nici impus criterii de selecție a celor care să-i reprezinte pe cetățeni. Am văzut cazuri de parlamentari europeni cu două legislaturi în spate care nu știau nicio limbă străină. Nu-mi mai pun întrebări legate de eficiența muncii lor, căci răspunzul ar fi jenant.

La un bilanț al celor patru ani și jumătate scurși din mandatele parlamentarilor europeni, prin ceea ce au făcut ei acolo le dau nota 5(cinci) cu indulgență, iar parlamentarilor români le acord nota 3(trei) pentru ineficiență, pentru abordări disipate și pentru zgomotul pe care îl fac la București.


(21 septembrie 2023) 

Ce-i tot dați cu SCHENGEN, măi băieți?

A devenit o obsesie chestia cu intrarea în SCHENGEN. Este ca în cazul tipului acela autor de cărți, polițist ca meserie, care tot dă examen la Academia de Poliție și nu intră, dar el nu se lasă, tot încearcă. De un an și un pic, toată atenția este concentrată pe admiterea noastră și a Bulgariei în spațiul SCHENGEN, deși se știe exact că unanimitatea nu există. O unanimitate se construiește, nu se impune, o știe orice bebeluș de când iese din burta mumă-sii. Numai noi nu înțelegem acest lucru. Și faptul că oamenii nu înțeleg chestiuni elementare se vede și din insistența cu care este presată Austria să-și schimbe poziția. Este o chestiune de management politic de manual elementar conform căruia cel care și-a exprimat un veto, pentru a reveni asupra lui trebuie să treacă timp foarte mult sau să se întâmple ceva absolut spectaculos care să determine schimbarea de atitudine. Cum nici una și nici cealaltă nu s-au produs, mi se pare stranie insistența politicienilor din spațiul mioritic legată de intrarea în spațiul SCHENGEN și întâlnirile cu miniștri de interne austrieci fie la Viena, fie la București, pentru a discuta acest subiect. Toată lumea vrea în SCHENGEN de la noi, dar schimbarea atitudinii celui care a spus nu, presupune diplomație, presupune muncă diplomatică, iar nerăbdarea de la București nu arată creșterea intensității muncii diplomatice, ba din contră, goana după o himeră care se depărtează în loc să se apropie. Dacă la București se vor pune oamenii pe treabă și vor aprofunda problema, cu siguranță rezultatele se vor vedea. Dacă la București oamenii vor dansa, vor trăncăni aiurea și vor arăta doar cu degetul, rezultatul favorabil nu va veni.


(25 august 2023)

Guvernul CIOLACU - vineri 23 iunie 2023 (ziua 009)

Deși Marcel CIOLACU este un tip la peste 55 de ani nu știe că ciorba de burtă nu se reîncălzește. Dacă ar știi, nu ar pisălogii chestia cu spațiul SCHENGEN așa cum a făcut-o azi.  Acolo este altceva și ambasadorul  nostru în Austria, dacă n-ar dormi în cizme, ar avea adevărata explicație și dacă ar spune-o, cu siguranță, problema aderării ori s-ar rezolva, rezolvând la București doleanțe ale Austriei, ori ar lăsa-o baltă, așa cum face un om politic care are noțiuni elementare de management politic.
Bătutul apa-n piuă este cotra-productivă și enervează pe toată lumea pentru că:
- sunt create așteptări nejustificate ca în decembrie trecut,
- răspunsul este același, că problemele nerezolvate sunt altele de la București,
- spațiul SCHENGEN este doar pretextul Austriei de a cere pentru a i se da.
Marcel CIOLACU are alte probleme. Sunt mari proiecte neîncepute și pe care lumea le așteaptă, dar el se pierde în chestii mărunte sau în probleme imposibil de rezolvat, asemănătoare celor din geometrie lăsate de antici, cu cuadratura cercului, cu dublarea cubului, cu trisecțiunea unghiului. Mai b ine s-ar ocupa și el de una din acestea, căci ar fi mai distractiv. Întâlnirea cu Nikolai DENKOV era mai interesantă dacă aborda construirea unui pod peste Dunăre cu 4 benzi  care să lege Russe de Giurgiu că podul din 1953  reprezintă un stadiu perimat al dezvoltării relațiilor dintre Bulgaria și România. Sârbii au Ț poduri peste Dunăre cu câte 4 benzi și nici nu sunt în UE și multe dintre ele au fost bombardate și acum sunt refăcute.

(23 iunie 2023)

BRin?

S-a făcut mare zarvă cu BREXIT și într-adevăr Great Britain și-a văzut visul cu ochii, adică a ieșit din UE la 31 ianuarie 2020. Se pare că acum englezii simt că ieșirea din UE le-a adus și unele dezavantaje, ceea ce îi face să se gândească să reia referendumul de intrare în UE. Numai femeile de moravuri ușoare, când zic că sunt doamne, când zic că sunt târfe, căci nici ele nu știu ce hram poartă. Acum UE sunt sigur că nu se va purta cu mănuși față de cei care s-au dat în bărci cu ieșirea din UE, ci va veni cu condiții umilitoare, căci Germania și Franța nu se vor lăsa prea ușor înduplecată față de cei care au dat dovadă de aroganță și lipsă de respect când au cerut ieșirea din UE cu acel cuvânt cu greutate BREXIT.

La BRexit ar veni acum BRin, care s-ar citi brain, care eu știam că înseamnă creier cumva dacă e rostit un pic mai altfel, căci brin nu înseamnă nimic, decât acronimul ce exprimă dorința de a fi în interiorul UE, dacă va fi un slogan în acest fel. Eu mizez pe mândria englezilor, care vor mai zăbovi mulți ani până se vor dumiri că pasul de a părăsi UE a fost greșit. Chestia este că deciziile UE din ultimul timp nu prea sunt de bun gust și dezamăgirea multora va crește din moment ce UE nu a reușit extinderea zonei euro și nici extinderea spațiului SCHENGEN.


(07 ianuarie 2023)

Un banc cu Elena CEAUȘESCU

Se zice că în Piața Amzei, în vremurile de dinainte de 1989 lumea stătea la coadă la Alimentara unde fusese cândva un magazin de mobilă. A trecut pe acolo Elena CEAUȘESCU și intrigată, a întrebat:
- De ce stau șobolanii ăștia în picioare?
I s-a răspuns:
- Așteaptă să cumpere de mâncare.
A doua zi, în fața magazinului s-au montat bănci, pentru a nu mai sta lumea în picioare la coadă...

Mi-am adus aminte că dacă avem o problemă, în loc să-i căutăm soluția și s-o rezolvăm, noi fie spunem că problema nu este corect definită, fie amânăm rezolvarea, fie sărim spre altceva, lăsând problema baltă. Ceea ce se întâmplă cu refuzul Austriei de a vota intrarea noastră în spațiul SCHENGEN, m-a dus cu gândul la băncuțele din fața magazinului alimentar, căci similitudinea cu chemarea ambasadorului HUREZEANU, chemarea la boicot a unor partidulețe este mai mult decât stridentă.

Când în anul 2002 vizitând orașul Ruse din Bulgaria am conchis că bulgarii ne-au luat-o înainte, unii mi-au râs în nas. Turismul bulgăresc este înfloritor. Bulgarii construiesc autostrăzi. Președintele Bulgariei a fost pe 01 ianuarie 2023 la Concertul de Anul Nou de la Viena. Ei au o problemă și caută s-o rezolve, bine sau rău, dar caută s-o rezolve. Televiziunile mioritice nu abordează problema noastră spre a o direcționa spre rezolvare, ci cârcotesc în toate direcțiile, mai ales prin chibiții de doi bani care se autointitulează fie analiști politici, fie analiști economici, dar care habar nu au pe ce lume se află. 

În vremurile de demult, pe poziția de analist, am avut prilejul de a defini niște mici probleme de modelare de proces economic la nivel de secție de producție. Am stat mult timp cu meseriași, cu specialiști și cu oricine avea posibilitatea să mă lămurească, până am înțeles problema și am fost în stare s-o definesc. După ce am definit-o, rezolvarea a venit de la sine, căci știam despre ce este vorba, care sunt restricțiile, care este funcția obiectiv. 

Nu se merge după ureche, căci dacă se merge după ureche, ajungem exact cum s-a ajuns în 7 decembrie 2022, ca în ziua următoare să fim nedumeriți că răspunsul nu este cel visat de noi. Ar trebui să verificăm dacă problema aderării la spațiul SCHENGEN este corect și complet definită și după ce ne-am convins că nu lipsește nimic sau că nu sunt lucruri în plus, care parazitează adevărata problemă, trebuie pornit la soluționare. Există nenumărați algoritmi, dar se știe că numai un singur algoritm ne duce spre succes.



(02 ianuarie 2023)

Invitație la boicot

Concertul de Anul Nou, trebuie boicotat, au zis unii. Ca să boicotezi un act cultural, trebuie neapărat să pui ceva în loc. În niciun caz, nu ai cum să boicotezi evenimentul de la Filarmonica vieneză, punând în loc un spectacol prăfuit, nesemnificativ, realizat undeva printr-o sală anostă, cu muzicieni de mâna aVII-a, de umplutură, chiar dacă se interpretează bucăți celebre, fie ele și din filme. Am căutat să văd abordări inteligente, dar nu am găsit. Tăcerea este după unii o soluție. Noi aveam vorba că tăcerea este de aur. Nu este de aur întotdeauna. Acum, tăcerea este de tinichea.
Croația a intrat în UE în anul 2013, iar noi am intrat în UE în anul 2007.
Croația a intrat în spațiul SCHENGEN la 1 ianuarie 2023, noi nu a intrat în spațiul SCHENGEN.
Croația a aderat la zona euro de la 1 ianuarie 2023, noi zicem că vom adera după 2030.

Președintele Bulgariei Rumen RADEV a fost invitat la concertul de Anul Nou de la Viena...

Președintele Bulgariei Rumen RADEV, s-a întâlnit cu cancelarul Austriei,  Karl NEHAMMER...

La București este soare și liniște.

Q.E.D.

(01 ianuarie 2023) 

Întotdeauna alții sunt de vină!

De când cu data de 8 decembrie 2022 când am aflat că nu am fost admiși în spațiu SCHENGEN, televiziunile și în spațiul virtual văd cum lumea se lamentează că ni s-a furat gazul, că ni s-a furat petrolul, că ni s-au tăiat pădurile, că ni s-a furat aurul, că ni s-au închis minele, într-un cuvânt că suntem jefuiți.

Eu știam că nu au venit armate, oștiri care să ne cotropească și să ne jefuiască. 

Străinii care au venit la noi, aveau gulere albe, serviete diplomat și mulți bani, nu pentru a cumpăra păduri, mine de aur, pungi de țiței sau zăcăminte de gaze, ci de a-i cumpăra pe cei în pixul cărora a stat debarasarea de pungile de gaze, de miile de hectare de pădure, de zăcămintele de țiței, de fierul vechi din fostele linii tehnologice ale combinatelor industriale aflate în proces de privatizare.

Străinii care au venit au găsit aici indivizi hămesiți, fără coloană vertebrală, gata să vândă orice pe nimic, inclusiv pe ei înșiși, drept care au dat firimituri și s-au ales cu pădurile de pe munți pe care i-au dezgolit, cu zăcămintele de petrol pe care le exploatează, cu pungile de gaz din care extrag. Cei care au luat banul nu sunt deloc anonimi. Sunt cunoscuți, dar nimeni nu dorește să-i scoată la lumină și să le ceară socoteală. Așa că este mult mai ușor ca oamenii să ridice din umeri și să arate cu degetul spre cei care legal taie păduri, legal extrag țiței, legal extrag gaze, legal folosesc infrastructura de comunicații, legal fac tranzacții bancare, deși ei nu au decât vina că au găsit terenul slab, oameni coruptibili, care s-au vândut pe doi arginți sau probabil chiar pe mai puțin.




(20 decembrie 2022)

Scenariul de rezervă

 Televiziunile, prevăzătoare cum le știm, au avut două scenarii pentru data de 8 decembrie 2022.
Dacă nu intram în SCHENGEN, ceea ce știm deja, televiziunile aveau pregătit ceea ce am văzut:
- lista cu  invitați care să blameze pe cei ce votau împotrivă,
- cuantificarea efectelor negative ale ne-admiterii,
- moderatorii adecvați exprimării indignării,
- nu de la noi provin migranții din țara care a votat împătrivă,
- legăturile telefonice cu protestatarii.
Dacă intram în spațiul SCHENGEN, televiziunile aveau pregătite materiale din care să arate cât de rău este că am fi intrat în spațiul SCHENGEN pentru că:
- s-ar fi ieșit fără probleme cu lemnul tăiat din pădurile patriei,
- traficul de droguri ar fi explodat prin lipsa controlului,
- migrația ar fi căpătat dimensiuni apocaliptice.

Ori cum o dai, ori cum o-ntorci tot bine nu este și mergând pe această idee, televiziunile gândesc toate variantele pentru a nu fi luate prin surprindere. Atunci când apar situații absolut neprevăzute, vedem că unele televiziuni nu prezintă acea situație sau cele care o prezintă improvizează atât de prost, încât vedem dimensiunea lipsei lor de profesionalism. Să nu uităm că în 4 martie 1977 radioul românesc nu a anunțat cutremurul minute bune, deși Europa Liberă îl anunțase aproape instantaneu. Trebuia luat un avis de la partid și conducerea de partid era plecată din țară. Nimeni din cei rămași nu-și asumau prezentarea unui adevăr, din lipsă de profesionalism. Exact așa este și azi. Totuși, unele televiziuni merg după variante de scenarii și dezvoltă totul după un șablon să pară că ele sunt ancorate perfect în realitate.

(18 decembrie 2022)

Vreți în SCHENGEN? Plătiți pentru lobby!

La noi ideea de lobby este considerată în mod eronat trafic de influență, pentru că noi nu înțelegem diferența dintre a face lobby și a face trafic de influență. În lumea spălată există firme prospere plătite care să facă lobby, în timp ce în lumea a III-a indivizi de tot râsul se lansează a face trafic de influență, ceea ce este cu totul altceva decât a face lobby.
Nu voi sta eu aici să fac teoria chibritului și să arăt că a face lobby este ceva științific, care urmărește a crește  eficiența în soluționarea unei probleme unde factorii aleatori joacă un rol hotărâtor, în timp ce traficul de influență stă la îndemâna oricui are o anumită poziție și vrea să-și rezolve o problemă, folosindu-se de acea poziție pe acre vremelnic se află.
intrarea în spațiul SCHENGEN nu este o problemă deloc simplă, căci dacă era o problemă simplă eram intrați de acum 11 ani. Înseamnă că trebuie să existe cineva care:
- să definească problema în mod corect,
- să identifice factorii de succes,
- să stabilească persoanele care definesc deciziile,
- să prevadă dinamica poziționărilor,
- să influențeze deciziile prin mijloace științifice.

Cei care se ocupă de activitățile de lobby nu sunt niște amatori stupizi, ci niște profesioniști care știu să definească profiluri, care studiază comportamente și mai ales, care știu cum să abordeze problemele și să genereze acel context specific luării de decizii favorabile soluționării problemelor în sensul dorit de cel care plătește firma de lobby. 

Atât timp cât problema SCHENGEN se va trata empiric, neprofesional, refuzul unuia sau altuia nu va fi niciodată evitat, căci niciodată nu va apare situația ca toată lumea să fie mulțumită. Cândva, am văzut o situație. Trebuia să se acorde un aviz favorabil unui nene, dar trebuiau să voteze din 38 de indivizi cel puțin 19. Nu s-a dorit și erau în sală 18 persoane cu drept de vot. Când apărea un individ și se făceau 19, unul din cei prezenți se scuza și pleca. Nefiind cvorumul, nenea nu a primit avizul și nu a fost promovat profesor universitar. Deci, problema nu s-a rezolvat, deși dacă acel nene avea o firmă de lobby, sunt sigur că ar fi fost asigurat cvorumul și problema s-ar fi rezolvat foarte simplu.


(14 decembrie 2022)

Vreți în SCHENGEN? Plătiți consultanță!

Cine crede că intrarea în spațiul SCHENGEN se face după ureche, fără o strategie, va trăi în continuare umilințele din ultimii 11 ani, când toți spun că suntem buni, foarte buni, nemaipomeniți, divini, dar apare cineva și-și exercită dreptul de veto și rămânem pe dinafară.
Se impune să acceptăm că:
-  există firme de consultanță,
- trebuie să plătim bani grei pentru consultanță,
- succesul depinde de consultanță,
- trebuie să ascultăm de vorba specialiștilor,
- nu mai trebuie să facem noi de capul nostru nimic.

Lipsa firmei de consultanță, bine plătită, cu specialiști eficienți a dus la rezultatul din 8 decembrie, 2022 a dus la sala goală de la Strasbourg din 13 decembrie 2022 și la incoerențele pe care le-au arătat miniștrii și europarlamentarii. De pe margine toată lumea știe ce trebuie făcut și se vede că rezultatul nu este cel dorit. La noi conceptul de consultanță este compromis căci la noi consultanți sunt niște amatori, niște neaveniți, gata să ia banii și să nu facă nimic. În realitate, consultantul primește problema, stabilește prețul și mai ales, garantează succesul în rezolvarea problemei. Așa se explică succesul în alegeri al unor candidați kla președinție. Eu v-aș sugera să vedeți filmul cu Sandra BULLOCK intitulat Our Brand is Crisis din 2015 și vă veți convinge cum stă treaba, căci consultanța înseamnă manipulare, dar nu oricum, ci cu cap.

Noi trebuie să acceptăm că există și meseria de consultant, că o oră de consultanță trece de 20.000 de euro și că specialiștii din consultanță sunt niște rara avis.

Să nu mai fim plângăcioși și să gândim cu luciditate, căci trebuie să băgăm mâna la chimir și să scoatem banii pentru a-i plăti pe cei mai buni în consultanță și manipulare dacă vrem să ne lovească succesul.



(14 decembrie 2022)

Îngenuncherea Austriei

Îmi aduc aminte de noiembrie 1989. Era liniște în țară. Lumea tristă și tăcută își vedea de treabă. Tot așa ca și acum luna decembrie era cu mult soare și destul de călduroasă. Oamenii erau triști. Ca și acum. Atunci se spuneau bancuri. Acum nu se mai spun bancuri. Refuzul Austriei și Olandei de a ne introduce în spațiul SCHENGEN ne-a întristat foarte mult. Ne-a dezamăgit. Ca și în decembrie 1989 nimeni nu se aștepta să apară scânteia din care să iasă vâlvătaia. Acum, în anul 2022, după data de 8 decembrie, oamenii au devenit și mai triști. Se spune că mămăliga nu explodează. În anul 1989 mămăliga românească a explodat. Vedem un partiduleț minuscul, abia intrat în parlament și aici mă refer la AUR cum face zgomot prin benzinăriile OMW. Este o picătură într-un ocean și firmele austriece o duc bine-mersi în continuare.  Lumea uită de existența rețelelor de socializare și de capacitatea populației de a se mobiliza prin intermediul lor. Să nu uităm că în anul 2018 prin rețelele de socializare s-a reușit demonstrația din 10 august. Să nu uităm performanța remarcabilă de a desena tricolorul prin luminile de la telefoanele mobile în Piața Victoriei, folosind cel puțin 100.000 de luminițe compact colorate în roșu, galben și albastru, cu delimitări foarte exacte între culori, reușita unor maeștrii.

Cred că abia peste două săptămâni politicienii aroganți și nesăbuiți de la Viena își vor da seama că bulgărele de zăpadă a luat-o la vale și va lovi năucitor când va ajunge la destinație. Nu AUR este catalizatorul, și nici măscăriciul de SIMION, ci sentimentele de suferință îmbinat cu cel de umilință,  vor duce la o atitudine necontrolabilă. Discursul din această seară al președintelui IOHANNIS evidențiază îngrijorarea românească față de ce va urma, căci analizele la rece nu arată deloc bine. Mulțimea tăcută este cea care împinge lucrurile și supapele luate de oficialii de la București nu sunt suficiente pentru a preveni dezastrul. Chemarea lui Emil HUREZEANU, votul pentru OSCE sun niște picături în ocean. Durerea poporului român care are mândria lui este mult prea mare acum și forța lui de nestăvilit.



(12 decembrie 2022)

Vai, cât de mult s-a pierdut!

Îmi aduc aminte de vremurile când erau grevele pe CFR - marfă sau pe CFR - călători. Se calculau pierderile pe care le sufereau întreprinderile și rezultau cifre amețitoare, care adunate dădeau de vreo 10 ori PIB-ul României, căci așa sunt oamenii, exagerează.

Cu ne-admiterea noastră în spațiul SCHENGEN s-au calculat:

- pierderile de sute de milioane de euro ale transportatorilor români,

- profiturile realizate de băncile austriece din România,

- metri cubi de lemn neprelucrat care au părăsit țărișoara,

- carențele companiilor de asigurări RCA austriece de la noi.

Fum fără foc nu există, dar înainte de orice, voi fi de-a dreptul entuziasmat să cunosc formulele după care s-au făcut acele calcule și mai ales, să știu care sunt datele primare care au fost folosite în acele formule. Mai trebuie să știu care au fost ipotezele de lucru, căci fără a cunoaște aceste ipoteze, vorbim, vorbim și uneori mai și batem câmpii.

Eu trebuie să spun o chestie și am acte. Am avut un credit și lunar mergeam la o filială a unei bănci austriece de la mine din mahala. Funcționara de la ghișeu îmi făcea două facturi de plată. Când am mers la o altă filială, mi s-a făcut o singură factură. Doamna mi-a zis că așa este corect. Deci filiala austriacă de la mine din mahala mă fura. Așa aș fi crezut inițial. Numai că o doamnă de la sediul central al băncii austriece mi-a zis că funcționara de la mine din mahala, nu știa procedura. N-am mai insistat, dar dacă insistam, primeam banii încasați aiurea din necunoașterea funcționarei.

Întrebare: Dacă pleacă STRABAG, cine mai sponsorizează buletinele meteo mincinoase ale ANM?


(09 decembrie 2022)

Comportamentul de slugă

Pe când eram copil, era o femeie căreia toți vecinii îi spuneau boieroaica. Avusese pământuri. Avusese ghețărie și bărbatul ei ținuse o crâșmă. Boieroaica știa să meargă cu tractorul și știa să pornească  secerătoarea dar și cazanul de țuică.
Boieroaica avea o femeie bună la toate, una Floarea, un munte de femeie, care ar fi sfărâmat în palme și pietre. Ori de câte ori o vedeam pe Floarea nu-mi luam ochii de la ia și de la fota ei și tot timpul m-a urmărit simplitatea acelor cusături în culori de pământ. Ori de câte ori boieroaica era nemulțumită, își vărsa năduful pe Floarea și de fiecare dată, Floarea o privea cu ochii ei spălăciți și râdea. Am întrebat-o pe mama:
- Mamă, de ce râde Floarea când o dojenește boieroaica?
- E, râde ca proasta-n târg. Așa râd toate slugile, Ioane!
- Și de ce nu e altfel, mamă?
- Așa s-a născut ea, slugă și slugă moare, Ioane!

- Cu boierii cum e?

- Te naști boier, dar nu  mori boier! Sluga nu devine boier niciodată. Dar, uite, boierii au devenit slugi la comuniști, nu vezi?
Mult timp nu am înțeles eu prea multe, dar cu timpul m-am dumirit că sluga se deosebește de toți ceilalți prin ceva anume. Ea stă cu capul plecat. Nu scoate o vorbă. Își laudă stăpânul și nu-i iese din cuvând. Și atunci când stăpânul o stâlcește în bătaie, sluga încasează loviturile cu convingerea că merită pumnii, picioarele și nuielele pe tot corpul.
Zilele ce au trecut m-au întristat enorm. Am văzut-o pe Floarea multiplicată, purtând pantaloni de bărbat, zgâindu-se în timp ce încasa sudalme, ghionturi și coate din toate părțile. Parcă mai cerea noi porții de înjurături, de palme peste ochi, de urecheli și de castane în freză.

(09 decembrie 2022)

Eșec după eșec până la victoria finală

Anul 2022 a însemnat o succesiune de eșecuri, din care voi enumera doar câteva.
În anul 2022 nu s-a înregistrat punerea pietrei de temelie la niciun spital municipal.
În anul 2022 nu s-a finalizat drumul rapid Craiova - Pitești.

În anul 2022 nu s-a  nu a fost inaugurat podul peste Dunăre de la Brăila.

În anul 2022 nu s-au demarat lucrările la autostrada Comarnic - Brașov.

În anul 2022 nu s-a realizat un preț sub 90 lei pe zi de parcare la Mamaia.

În anul 2022 nu a progresat corespunzător autostrada Pitești - Sibiu.

În anul 2022 nu ne-am calificat la Campionatul Mondial de Fotbal din Qatar.

În anul 2022 nu s-a realizat promisiunea ca bucureștenii să aibă apă caldă în apartamente.

În anul 2022 nu s-a realizat aderarea noastră la spațiul SCHENGEN.


(08 decembrie 2022)

Necunoașterea managementului politic și rezultatul de azi de la JAI

Deși există multe locuri unde chipurile, se învață management politic, tot ceea ce vedem este că lumea nici măcar teorie nu știe, cât despre practică nici nu are cum să fie vorba.

Nu mă apuc să fac eu pe deșteptul acum că a fost ratată intrarea în spațiul SCHENGEN, că X trebuia să facă cutare lucru, că Y trebuia să facă și el alt cutare lucru sau că Z dacă ar fi făcut cutare lucru, rezultatul al fi fost cu totul altfel. Nu are rost și nici nu trebuie să credem altceva decât faptul că după război prea mulți viteji se arată.

Dacă se cunoștea temeinic managementul politic:

- nu se punea carul înaintea boilor,

- nu se ducea lupta de gen hei-rup,

- nu trăgea unul hăis și altul cea,

- se mergea pe traiectoria firească,

- erau folosite exact resursele adecvate.

Îmi aduc aminte că la o emisiune gen pamflet În gura presei, Mircea BADEA zicea că atunci când Ion CRISTOIU zice ceva, se întâmplă exact pe dos și Ion CRISTOIU a zis că intrăm în SCHENGEN, iar concluzia lui Mircea BADEA a fost că pe invers, înseamnă că nu intrăm în spațiul SCHENGEN și chiar așa a și fost, ceea ce înseamnă că raționamentul lui BADEA a fost valabil.

Managementul politic înseamnă:

- definirea corectă și completă a problemei,

- stabilirea obiectivului de urmat,

- estimarea timpului pentru soluționare,

- folosirea experienței acumulate,

- planificarea activităților,

- alocarea de resurse,

- stabilirea de responsabilități pe persoane,

- trecerea la derularea activităților,

- evaluarea periodică a rezultatelor,

- efectuarea de corecții și ajustări.

Se pare că lucrurile nu au stat chiar așa din moment ce fiecare a făcut cam ceea ce a crezut de cuviință și a evaluat rezultatul exact ca instrumentele dintr-o orchestră care interpretează la perfecție fiecare partitura, fără să asculte de un dirijor, ceea ce face ca muzica să fie de nerecunoscut. Mama, Dumnezeu s-o ierte, îmi zicea uneori când vedea câte o vecină care făcea totul anapoda:

- O vezi, Ioane, mege ca musca fără cap!

Așa s-a întâmplat pe meleagurile mioritice în ultimele săptămâni, deși experiența din ultimii 11 ani arăta că totul trebuia să se deruleze cu totul altfel.


(08 decembrie 2022)

JAI spre ultima carte care se joacă

În ultimele zile, mergând pe principiul îngrășării porcului în Ajun de Crăciun, au fost intensificate toate activitățile legate de întâlnirea consiliului JAI de pe data de 8 decembrie 2022, adică de mâine, în care se va hotărî dacă intrăm au ba în spațiul SCHENGEN. 
Președintele Klaus IOHANNIS a vorbit ieri despre intrarea României în spațiul SCHENGEN.

Premierul Nicolae CIUCĂ a vorbit azi pe un ton categoric despre intrarea în spațiul SGHENGEN.

Voalat, europarlamentarul Rareș BOGDAN a vorbit cu cifre despre afacerile Austriei în România.

Ministrul de interne Lucian BOTE a revenit din Austria cu coada-ntre picioare.

Doar Ion CRISTOIU, blogger-ul Ion CRISTOIU vorbește despre intrarea sigură în SCHENGEN.

Eu știu că la venirea conchistadorilor, pieile roșii au dat bijuterii de aur pe mărgele și oglinzi, dar pentru a obține ceva, au oferit ceva, ceea ce văd acum nu prea se întâmplă. Mitul alegerilor din ianuarie este doar o abureală. Există o tarabă. Cineva are pe tarabă ceva și apare negustorul. Totul se negociază și important este prețul, ceea ce lumea trebuie să înțeleagă. Cine dă de pomană sau vinde prost, nu are cum să se aștepte de la negustor la o schimbare de poziție, căci negustorul știindu-l vânzător slab, va plusa și va plusa, dar șocul apare când comerciantul strânge taraba și pleacă.

Îmi plac bulgarii care dau dovadă de fermitate. Eu, numindu-mă IVAN, încăpățânat fiind, unii mi-au zis că sunt bulgar cu capul mare, iar ceea ce văd acum, mi se pare că porecla are ceva-ceva la bază. Mi s-a părut că mănușile lui Emil HUREZEANU sunt de mătase fină, ceea ce nu se potrivește unui bărbat adevărat gata de duel. Vizita de la Cotroceni a unui șef de la OMW-Petrom este semnalul clar a ceea ce înseamnă târg în secolul al XXI-lea, iar cine nu înțelege, să-și ia bagajele și să plece în codru, unde este liniște, aer curat și păsărelele ciripesc, iar iarba se aude cum crește.

Dacă Austria a obținut ceea ce a cerut ieri, va vota pentru în consiliu JAI. Dacă Austria nu a obținut ieri ce a vrut, la revedere SCHENGEN și gata! Totul e la tarabă.

(07 decembrie 2022)

Managementul succesului este o știință

Sunt multe de spus despre succes. Un compozitor are succes după ce a lansat un hit. Un cântăreț are succes pe scenă când interpretează un anumit cântec. Un sportiv are succes când câștigă medalia de aur. Un politician are succes când iese învingător la numărarea voturilor. Un cercetător științific are succes atunci când a lansat o teorie și a demonstrat valabilitatea acesteia. Un bucătar are succes dacă oala de ciorbă preparată de el este golită datorită faptului că oamenii preferă să mănânce ciorba făcută de el. Peste tot unde sunt oameni există problema succesului.
Succesul are o durată, el nu este veșnic.
Succesul aduce bucurie.
Succesul este recunoașterea valorii unui individ sau a unei echipe.

Există un management al succesului. Succesul trebuie pregătit prin muncă de calitate. Succesul trebuie pus în evidență fie în competiții, fie în practica de zi cu zi. Succesul are o durată. Succesul trebuie gestionat. Să iau treaba cu MCV-ul nostru care ne-a bântuit timp de 15 ani, drept care am avut nenumărate uși trântite în nas. Acest MCV a fost ridicat acum către acest sfârșit de noiembrie. Trebuie spus că este un succes că MCV a fost ridicat. Mai bine mai târziu decât niciodată. În mod normal, ridicarea MCV ar fi trebuit să fie considerat un succes:

- al europarlamentarilor români,

- al clasei politice în general,

- al guvernului român,

- al poporului român.

În realitate, unii politicieni au început să reproșeze altora că nu au făcut mai mult pentru ca MCV să fi fost ridicat mai demult. Alții au arătat cu degetul spre cei din cauza cărora a fost instituit acest MCV. Într-un cuvânt și de această dată, lipsește managementul succesului. Faptul că MCV a fost ridicat, înseamnă că s-au făcut ceva pași care să pregătească acest succes și aici mă refer la legile justiției care sun pe placul celor de la UE. Din moment ce MCV s-a anunțat că a fost ridicat, toată lumea trebuia să se bucure. Era un succes. Managementul succesului include și bucuria reușitei. Succesul nefiind veșnic, elementele sale de management includ acei pași care să-l consolideze și care să-l continue. Continuarea este admiterea în spațiul SCHENGEN. În mod normal, acum trebuie o concentrare maximă pentru a obține consensul admiterii în spațiul SCHENGEN. Nu este loc de a reproșa cuiva ceva acum. Nu trebuie privit în trecut sub nicio formă. Nu trebuie să ne simțim lezați în amorul propriu dacă cineva dorește să se convingă că suntem buni. Acum este momentul ca toată lumea, conform cerințelor științei managementului succesului, să cânte pe o singură voce, să întreprindă numai acei pași care duc spre succesul admiterii în SCHENGEN. Orice altă abordare este contrară managementului succesului și nu face altceva decât să transforme un succes într-un eșec și noi suntem mari maeștri la așa ceva.




(23 noiembrie 2022) 

Vorbește gura fără ei...

Mama, Dumnezeu s-o ierte, zicea despre câte o vecină care spunea prostii:
- Uite, cum vorbește gura fără ea!
Și acum, în zilele noastre, sunt persoane deloc nesemnificative, care ies în spațiul public și vin cu idei care de care mai crețe, legate de olandezii care au o atitudine un pic diferită de a celorlalte țări din UE în legătură cu intrarea noastră în spațiul SCHENGEN, căci au cerut niște lămuriri suplimentare.
Unii spun să nu mai importăm flori din Olanda.
Alții spun să nu mai intrăm în ING Bank.
Sunt voci care cer să boicotăm comerțul cu olandezii.
Există cetățeni care cer să nu mai zburăm cu KLM.
Toate sunt atitudini de Gâgă, pentru că mingea nu este la olandezi, ci la noi, căci noi suntem cei care trebuie să facem pași importanți în direcția cerută de regulile impuse de aderarea la spațiul SCHENGEN. Noi zicem că tehnic suntem pregătiți. Spunând cuvântul tehnic, înseamnă că mai sunt domenii desemnate prin alte cuvinte, unde nu suntem chiar așa de pregătiți. Nu am studiat problema, să mă pronunț. Numai că am auzit o damă europarlamentar român din familia Renew Europe Group care zicea dezinvoltă că ea a atras atenția în PE că noi nu am făcut nici aia, nici aialaltă. Așa suntem noi românii, până nu ne facem de cacao spălându-ne rufele în public și scuipându-ne unii pe alții în față pe oriunde apucăm, nu ne lăsăm. 
În toate cazurile, vorba mamei, vorbește gura fără ei. Căci a impune sancțiuni Olandei este echivalent cu a ne da cu stângu' -n dreptu'. A merge să arătăm altora cât de răi suntem, crează cea mai proastă impresie și de aceea râd toți și nu ne iau în considerare dacă suntem europarlamentari români dezbinați chiar și în marile probleme care ne privesc  pe toți și poporul nu trebuie pedepsit.
(08 noiembrie 2022)

(08 noiembrie 2022)