Școala de Informatică Economică din ASE - dezvoltarea

După Revoluția din Decembrie 1989 Facultatea de Planificare și Cibernetică Economică s-a transformat în Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, iar câteva luni mai târziu s-a înființat Catedras de Informatică Economică având un grup de inițiativă format din:

Nicolae APOPEI, 

Constantin Gelu APOSTOL, 

Constantin BARON, 

Constanța BODEA, 

Gheorghe DODESCU, 

Adriana IONESCU, 

Afrodita IORGULESCU, 

Ion IVAN, 

Ion LUNGU, 

Rodica MIHALCA, 

Ioan ODĂGESCU, 

Florin PILAT, 

Ion Gh. ROȘCA, 

Valer ROȘCA, 

Ioan ROXIN, 

Gheorghe SABĂU, 

Ion SMEUREANU,

Gheorghe SOFRONIE, 

Magdalena STANCIU,

Traian SURCEL,

Ileana VREJBA.

Pe parcursul a doar câțiva ani, în Catedra de Informatică Economică au venit prin concurs cercetători din Centrul de Calcul al ASE, de la ICI de la ITC sau de la alte cetre de calcul, următorii:

Csaba FABIAN

Radu MÂRȘANU

Adrian VASILESCU

Manole VELICANU

Adina UȚĂ

Vasile AVRAM

Bogdan GHILIC-MICU

Gabriel ZAMFIR

Răzvan ZOTA

Iulian ÎNTORSUREANU

Iulian NEMEDI

Marinela MIRCEA

Liviu COTFAS

Iuliana DOROBĂȚ

Codrin NISIOIU

Au devenit cadre didactice pe poziții de preparatori universitari unii dintre cei mai buni absolvenți ai Secției de Informatică Economică și aici enumăr pe:

Carmen TIMOFTE

Flarea NĂSTASE

Radu CONSTANTINESCU

Cătălina COCIANU

Claudiu VINȚE

Adrian TOMA

Cristina IONIȚĂ

Felix FURTUNĂ

Marian DÂRDALĂ

Romică ADAM

Adriana REVEIU

Paul POCATILU

Daniel VERNIȘ

Elena POSDARIE

Simona IONESCU

Anton CREȚU

Marian STOICA

Cristian USCATU

Felix SIMION

Cristian TOMA

Marius POPA

Mihai DOINEA

Cristian CIUREA

Răzvan BOLOGA

Alecu FELICIAN

Dragoș VESPAN

Lorena BĂTĂGAN

Alexandru BĂRBULESCU

Ramona LUPU

Adela BÂRA

Mihaela MUNTEAN.
Catedra de Informatică Economică avându-i ca șefi de catedră pe profesorii Ion Gh, ROȘCA, Ion SMEUREANU, a cunoscut apogeul de dezvoltare căci atunci a avut loc prima ediție a Conferinței de Informatică Economică, atunci a apărut primul număr al revistei Informatica Economică și tot atunci s-a dezvoltat un sub-colectiv de conducători de doctorate cu teze din domeniul de informatică economică. Au fost câștigate numeroase granturi de cercetare, încât s-a reușit dotarea laboratoarelor catedrei cu tehnică de calcul de ultimă generație.




(11 septembrie 2026)

Școala de Informatică Economică din ASE - începuturile

Este destul de greu de localizat începuturile informaticii economice în ASE, dar știu cu exactitate că în anul 1971 când eu am devenit asistent universitar stagiar, deja în Catedra de Informatică Economică exista un Sub-colectiv de Informatică Economică alcătuit din:
- cadre didactice ale catedrei,

- profesori de la Universitatea București,

- profesori de la Institutul Politehnic București, 
- cercetători ai LCCE - Laboratoarele Catedrei de Informatică Economică,
- specialiști de la DCS - Direcția Centrală de Statistică,
- specialiști de ia ICI - Institutul Central de Informatică.

Aveam colegi pe:

Gheorghe DODESCU

Marin PREDESCU

Florin PILAT

Afrodita IORGULESCU

Constantin APOSTOL

Valer ROȘCA

Livia NISIPEANU

Dan IONESCU

Tudor MISDOLEA

Constantin BARON

Gheorghe SABĂU

Gheorghe SOFRONIE

Ion IVAN

Ion LUNGU

Adriana IONESCU

Ileana VREJBA

Ioan ODĂGESCU

Ion Gh. ROȘCA

De la Universitatea București au predat studenților din Facultatea de Cibernetică profesorii:

Dragoș VAIDA

Mihai BOTEZ

Paul CONSTANTINESCU

Alexandru ȘCHIOP

De la Institutl Politehnic București, au predat cusrusri studenților din Facultatea de Cibernetică:

EDMOND NICOLAU

Nicolae RACOVEANU

Alexandru POPOVICI

De la DCS veneau să țină cursuri și seminarii:

Vasile BIȚĂ

Valeriu PESCARU

Mihai COBZACU

Gheoerghe IOAN

Alexandru BRODEALĂ

De la LCCE veneau să desfășoare activități didactice cu studenții:
Ioan CATONA

Gheorghe WEISS

Lucian DUȚĂ

Gabriel DIACONESCU

Margareta PENCEA

Ștefan MUSTĂȚEA

Vasile IONESCU

Doina FUSARU

Ion SMEUREANU

Ion TEODOR

Cristian POPESCU

Iulian SATRAN

Vladimiri DUMITRESCU

Octavian PAIU

Dan SOMNEA

Ioan DUMITRESCU

De ICI au ținut seminarii sau au predat cursuri:

Ladislau GAȘPAR

Constantin V. NEGOIȚĂ

Legătura cu producția era esențială în specializarea de informatică economică pentru că în centrele de calcul se găsea tehnica de calcul cea mai avansată, erau probleme de mare complexitate, existau specialiștii de mare clasă care să le rezolve și dintre cei mai buni specialiști de acolo erau selectați cei ce veneau să predea cursuri sau să conducă seminarii studenților Secției de Informatică Economică din ASE.

Mulți dintre cei enumerați de mine aici au fost și autori ai unor cărți de informatică publicate în editurile de la noi din țară. Foarte mulți dintre ei au publicat articole în revista Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică - SCCECE a Centrului de Calcul al ASE, în Revista de Statisticădar și în Buletinul Român de Informatică de la ICI. Pe cei ale căror nume le-am scris aici i-am cunoscut și am despre ei numai cuvinte de laudă, pentru că erau oameni excepționali din punct de vedere profesional, care se remarcaseră la locurile lor de muncă în calitate de specialiști de mare clasă.



(11 septembrie 2026)

Notițele cursului de Programare a calculatorelor din 1969

În anul al IV-lea de studenție de la Secția de Mecanizare și Automatizare a Calculului Economic, actuala secție de Informatică Economică, de la Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică, actuala Facultate de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică,  profesorul Dragoș VAIDA de la Universitatea București a ținut cursuri, pe care colegul meu de serie Doru PASCU de la grupa 243 le-a păstrat și mi-a oferit ocazia să le prezint pe acest blog, în mai multe articole, pentru a se vedea cum se făcea carte în acele vremuri și mai ales, cât de mult trebuia să muncească studenții, pentru a deveni specialiști adevărați.

În cele două ore de curs, profesorul Dragoș VAIDA, care era și autor de articole, dar și de cărți, om de vastă cultură, prezenta tot ceea ce era necesar ca studenții, la finalul celor 28 de cursuri să scrie programe de complexitate medie spre mare, cu analiza calității, făcută după regulile și standardele de atunci.

PS: a se vedea capacitatea lui Doru PASCU de a sintetiza și de a scrie citeț notițele, el fiind renumit în seria noastră de studenți pentru calitatea celor scrise în timpul orelor de curs.

(23 mai 2026)

Ciudățenii mioritice: LISTELE PERALE

Era o emisiune de televiziune a unui jurnalist numit GAIȚĂ, care punea întrebări unor inși, iar aceștia dorind să arate cât de deștepți sunt se dădeau în stambă, arătând de fapt cât de penibili sunt. 
Mi-am zis să văd și eu ce și cum la un examen de Structuri de date, pe care-l aveam cu o grupă de studenți de la Secția Informatică Economică. Am formulat subiecte și printre ele am strecurat și subiectul despre LISTELE PERALE.
Cânt am citit lucrările scrise și mai ales rezolvările date de studenți la subiectul cu LISTELE PERALE, mi-am dat seama că și studenții de la Secția de Informatică Economică sunt români și deci au comportamentul tipic celor din spațiul carpato-danubiano-pontic, prin care scot idei și din piatră seacă. LISTELE PERALE nu există și un student onest, trebuia să scrie că nu cunoaște acest subiect și primea punctajul acordat pentru respectivul subiect. Dar studentul mioritic a bătutu câmpii cu grație și nu a obținut punctajul.
Când am discutat notele cu studenții, aceștia s-au mirat că au căzut în capcană și unii mi-au zis că au fost tentați să scrie că nu cunosc subiectul, dar pentru a nu se face de râs au scris și ei ce le-a trecut prin cap, făcându-se de râs în acevăratul sens al cuvântului.

(15 septembrie 2024)

Eu și digitalizarea

Am scris destul de multe despre digitalizare, dar aici voi scrie despre poziția mea ca individ față de digitalizare. Pandemia ne-a arătat nouă românilor cât de rămași în urmă am fost în ceea ce privește digitalizarea și doar groaza de a nu muri contaminați de COVID 19 a fost motorul creșterii ritmului digitalizării. Morala ar fi că doar cataclismele, catastrofele și pandemiile ne-ar schimba din zona de confort și de lentoare în care ne găsim ca indivizi cărora mâncarea le cade direct în gură, de pe acest pământ roditor.

Pentru mine digitalizarea este mană cerească. Când semnătura electronică la BCR era pe o dischetă eu am făcut tranzacții de e-Banking, căci aveam o disciplină numită Economia digitală la Școala doctorală de Informatică economică și ar fi fost penibil ca eu să vorbesc despre chestii pe care nu le-aș  fi exersat. Mă laud că am avut poștă electronică prin FX.ro și telefon mobil încă din 1996, deci sunt receptiv la nou.

Nu trebuie doar să clamez că vreau digitalizare, ci trebuie să mă implic direct în acest proces. Am adresă web din anul 2004 cu numele meu, ionivan.ro, am un laptop dedicat stocării în formă digitală a tuturor documentelor pe acre le scanez cu telefonul. Fac toate plățile pe e-Banking și folosesc curent comenzi pe e-Commerce. Îmi gestionez miile de fotografii folosind foldere cu structuri bine argumentate care să-mi permită regăsirea fotografiilor care mă interesează la un moment dat.

Am tot felul de aplicații pe telefonul mobil și pe laptop care-mi ușurează viața și mă fac să fiu mai eficient. Dacă procesele de digitalizare ar fi și mai accelerate aici, m-ar ajuta și mai mult, căci aș dispune de și mai multe resurse pentru a-mi îndeplini sarcinile pe care mi le-am trasat și care presupun ca eu să am acces la cât mai multă informație din vremurile de demult, care se obține prin scanarea de documente ceva mai veche sau prin conversie de fișiere aflate pe suporți alții decât celebra hârtie.

Ca să mă laud și eu un pic, în vremurile când eram activ în Catedra de Informatică Economică, rugându-l pe actualul conferențiar Mihai DOINEA, asistent universitar pe atunci, să scaneze două numere ale revistei Informatica Economică s-a reușit ca această revistă să fie integral digitalizată și acum în acest fel, toate numerele sun accesibile în online la adresa https://revistaie.ase.ro/ iar structura interfeței este compatibilă cu cele mai mari magazine de specialitate existente.



(13 mai 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Bogdan DUȘCĂ

Bogdan DUȘCĂ a fost studentul meu pe când predam disciplinele de Structuri de date și Limbaje de asamblare la Secția de Informatică Economică de la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică  Economică din ASE.

Pe Bogdan DUȘCĂ îl remarcai cu mare ușurință la seminarii și la cursuri pentru că avea un fel al lui de a se comporta. Dacă era pusă o problemă la curs sau la seminar, studentul Bogdan DUȘCĂ după ce stătea un timp, se anunța că are o soluție și atunci când era pus să prezinte acea soluție, îți dădeai seama că ai în față un om cu cunoștințe temeinice în zona informaticii, care face legături între concepte și care are o viziune de ansamblu asupra tuturor chestiunilor, încât răspunsurile date de el erau de departe cele mai complete și cele mai bine argumentate.

Eu știam că Bogdan DUȘCĂ va fi un programator foarte bun căci cine obține note foarte mari la disciplina Limbaje de asamblare înseamnă că a înțeles esența programării, că pentru el nu mai există niciun secret în ceea ce privește transformările la nivel de biți care au loc pe toată durata execuției unui program.

La pagina 239 a  MONOGRAFIEEI STATISTICE A ACADEMIEI DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI 100 de promoții de absolvenți, Editura ASE, București, 2020 se află numele lui Bogdan DUȘCĂ pentru că el a fost șef de promoție al Secției de Informatică Economică din anul 1995.

Pe mine m-a impresionat studentul Bogdan DUȘCĂ pentru că era un om care știa ceea ce vrea de la el și-și cunoștea exact nivelul de performanță, ceea ce l-a determinat ca la terminarea facultății să meargă în industrie și nu să aleagă învățământul superior. El știa că are acele calități care să-l impună ca profesionist în industria de software și care să-i creeze contextul pentru o dezvoltare personală deplină.


(14 aprilie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Mihai ABRUDAN

Pe Mihai ABRUDAN l-am cunoscut în vremea în care era student și l-am remarcat că era un student foarte bun la disciplinele pe care eu le predam și aici mă refer la disciplina de Structuri de date și la disciplina de programare în limbaj de asamblare. este vorba de discipline pe care le predam studenților de la Secția de Informatică Economică de la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. El este absolvent al Secției de Informatică Economică, promoția 1996. Căutând pe Internet am găsit că Mihai ABRUDAN s-a înscris și a susținut   colocviul de admitere la doctorat la profesorul universitar Ion Gh. ROȘCA, pentru a realiza teza intitulată Tehnologia informației si comunicațiilor pentru comerțul electronic, fiind înmatriculat la data de 01 noiembrie 1997. Am căutat în biblioteca ASE să văd dacă există depusă teza pe care Mihai ABRUDAN ar fi susținut-o, dar negăsind-o am concluzionat că el nu a derulat întregul ciclu specific unui program de doctorat.

Mi-a părut rău, dar probabil că jobul l-a acaparat foarte tare și nu a reușit să facă în paralel cercetarea științifică necesară derulării unui stagiu doctoral, mai ales că în vremurile acelea, stagiul doctoral impunea și prezența obligatorie la niște cursuri și seminarii, căci cuiva din ASE îi venise ideea nefericită să-i facă pe doctoranzi tot un fel de studenți, rupți de conducătorul științific, din moment ce lor li se atribuia un mentor, ceea ce eu nu am înțeles niciodată.

Mihai ABRUDAN m-a impresionat ca student, pentru modul lui temeinic de a aborda problemele și de a cântări ardelenește soluțiile pentru a o alege pe cea mai bună, dar vremurile i-au fost potrivnice. Sunt sigur că la locul de muncă face o treabă bună, căci am senzația că el continuă tradiția familiei de a lucra în informatica din sistemul bancar, ceea ce e un lucru foarte interesant.

(20 martie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Gavril ZOICAȘ

Gavril ZOICAȘ sau mai pe românește și mai pe scurt Gabi ZOICAȘ, mi-a fost student pe vremea când Facultatea de Cibernetică se făcea în cinci ani și se numea facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică, el fiind ultima promoție, căci apoi studiile se făceau pe durată de patru ani. El a fost un student foarte bun, căci eu nu am memoria numelor și dacă am reținut numele de Gavril ZOICAȘ se datorează faptului că el este asociat unor proiecte foarte bune la limbaje de programare, a unor note foarte bune obținute la disciplinele de programare a calculatorului.
Gavril ZOICAȘ a susținut în anul 1998 teza de doctorat de 168 de pagini intitulată  Metode de analiză și evaluare a potențialului financiar al firmei , coordonată de profesorul universitar Aurel IȘFĂNESCU.

Eu am ținut legătura cu Gabi ZOICAȘ și într-o zi când m-a sunat la telefon, nu eram într-o pasă prea bună, căci de vreo câteva zile căutam să dau o soluție la o problemă și nu-i dădeam de cap. I-am zis lui Gabi că sunt un pic cam necăjit. Lui i-a venit ideea să plec din București și să merg într-un loc liniștit, să mă rup de zgomotul orașului, căci precis voi rezolva problema. L-am ascultat. În acea perioadă el lucra la o întreprindere care construia un baraj la Măneciu și era ceva șef acolo. Mi-a pus la dispoziție p garsonieră. Nu bâzâia nici musca acolo. Era o liniște desăvârșită. M-am instalat, m-am odihnit un pic și liniștea aceea, dar și lipsa telefonului și a calculatorului mi-au schimbat starea. Ceea ce nu am reușit să fac în câteva zile de încercări, am reușit atunci căci ideile veneau una după alta și materialul se construia parcă de la sine. În trei zile, am terminat ceea ce încercam să realizez de mult timp. M-am minunat și ori de câte ori am o problemă mai spinoasă, mă gândesc la vremurile când am stat la Măneciu. Se adeverește faptul că tonul face muzica. Nu de puține ori, când eram la sala de fitness la câte un aparat, îmi vedea în minte o soluție la care mă gândeam și no o găseam. Așa este în viață și eu mă minunez cum de unii fac doctorate, având mii de chestii pe cap, de parcă ei își comandă ora și minutul cât să le vină în minte câte o soluție originală pe care să o includă în teza de doctorat, de parcă cercetarea științifică este totuna cu făcutul mămăligii.


(15 februarie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Laur ȘERETCU

Pe Laur ȘERETCU l-am cunoscut în vara anului 1972, el fiind student în anul al IV-lea la Secția de Informatică Economică a facultății de Calcul Economic și Cibernetică Economică, iar eu fiind în al doilea an ca asistent univeristar stagiar, care însoțea un grup de 100 de studenți la bazele de practică în producție la întreprinderi din Cluj-Napoca, precum fabrica de porțelanuri IRIS, fabrica de dulcuri FELEACUL, uzinele CARBOCHIM, fabrica de încălțăminte CLUJANA, fabrica de bere URSUS, ICL ALIMENTARA, Centrul Teritorial de Calcul Cluj, Direcția Județeană de Statistică.

Am încercat să-i cunosc pe studenții din fiecare bază de practică și când am citit numele de ȘERETCU Laur, numele de Laur mi s-a părut mai deosebit. Eu știam de Laurențiu, Laurenția, Laura, dar de Laur nu știam. Știam că există o floare albă numită Laur, dar știam că este otrăvitoare, chiar dacă era o floare foarte frumoasă. Am rămas pe gânduri mult timp. Când mergeam la baza de practică unde era studentul ȘERETCU, numele de Laur îmi părea pe zi ce trecea tot mai interesant. Soția mea era gravidă. Ne gândeam ce nume să dăm copilului nostru dacă este fată și ce nume să-i dăm dacă va fi băiat. Când am revenit în București, i-am zis soției despre numele de Laur. Am zăbovit asupra lui și dacă se năștea copilul nostru ca fiind băiețel, am convenit că se va numi Laur. Dacă se va naște o fetiță, soția a ales numele. Pe 3 noiembrie 1972 s-a născut copilul nostru, un băiețel care a are numele Laur. Când l-am întâlnit pe studentul Laur ȘERETCU i-am spus. Anii au trecut. L-am mai întâlnit de vreo câteva ori pe fostul meu student ȘERETCU, dar n-am mai discutat decât probleme de informatică. Pentru mine, Laur ȘERETCU a fost unica sursă de inspirație pentru numele copilului meu dacă atunci când se va naște va fi băiat.


(11 februarie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Narcis LUCA

Narcis LUCA este absolvent al Secției de Matematică de la Facultatea de Matematică-Informatică  a Universității Transilvania din Brașov, promoția 2007. De la terminarea facultății el a lucrat numai și numai în mediul privat și nu oricum, ci cu rezultate foarte bune, căci este un excelent programator.
Cu narcis LUCA am elaborat o serie de materiale dintre care enumer aici:
Ion IVAN, Alin ZAMFIROIU, Narcis LUCA, Gheorghe MATEI - Avuţia naţională digitală, Editura ASE, Bucureşti, 2020, 196pg, ISBN: 978-606-34-0339-2

Am colaborat foarte bine, căci Narcis LUCA este un programator de cuvânt, așa cum sunt toți programatorii de succes. Este un tip meticulos, căci știe că numai un text corect gramatical și bine tehnoredactat este textul agreat de cititor. El dacă a promis că face ceva, face acel lucru și îl face temeinic, cu seriozitate, oferind la nivelul cel mai de sus calitate. 

Sunt sigur că la prima cafea la care ne vom întâlni, vom discuta despre o carte sau despre un articol și Narcis LUCA sunt sigur că va fi entuziasmat să se apuce de treabă, căci îi plac provocările, mai ales în zone necunoscute ale informaticii, unde trebuie să se documenteze și să experimenteze.

(05 februarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Cornelia IOANA

Cornelia IOANA a fost colega mea de clasă în liceu și a fost colega mea de grupă în anii de studenție. Era o elevă foarte silitoare, iar ca studentă, Cornelia IOANA învăța foarte bine. Confirm acest aspect pentru că la catalog ea răspundea întodeauna înaintea mea la examene, ea fiind IOANA Cornelia și eu urmam, fiind IVAN Ion în catalog.
După absolvirea facultății Cornelia IOANA a plecat să lucreze la Pitești la Centrul Teritorial de Calcul, unde a făcut informatică de top, fiind o profesionistă de excepție. Anii au trecut și am avut ocazia s-o reîntâlnesc pe Cornelia IOANA pe când lucra informaticiană la o bancă tot din Pitești. Am discutat cu ea și mi-a vorbit despre cei doi băieți ai ei și de preocupările ei de la muncă.
În anul 2021, când am revenit eu în Pitești să rezolv niște probleme, mi-am propus să o reîntâlnesc pe fosta mea colegă de clasă din liceu  și de grupă din facultate Cornelia IOANA, căci știam unde stătea cu casa în Pitești. Am stabilit o întâlnire și într-o zi s-a produs și acest eveniment. Ne-am întâlnit la o cafea și o prăjitură la cofetăria din vecinătatea hotelului Argeșul. Am recunoscut-o imediat, deși trecuseră foarte mulți ani de când nu ne mai văzuserăm. Am discutat și am aflat că fiul ei mi-a fost student. Am fost șocat să aflu acest lucru și în plus să nu-mi spună și ea despre acest aspect, căci eu ofeream cărți din biblioteca mea personală, studenților cu preocupări în aprofundarea problemelor de Structuri de date sau de Programare în limbaj de asamblare.
După câteva ore, ne-am despărțit, cu gândul ca la o venire a mea în Pitești să ne reîntâlnim, dar să vină și soția mea, căci toți trei am fost colegi de clasă în liceu.



(22 ianuarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Gheorghe MATEI 3

În viața mea, am cunoscut trei bărbați cu numele de Gheorghe MATEI. De aceea îi voi numi Gheorghe MATEI 1, Gheorghe MATEI 2 și Gheorghe MATEI 3.

Gheorghe MATEI 3 este studentul Gheorghe MATEI din Facultatea de Cibernetică.

Pe Gheorghe MATEI 3 l-am remarcat în vremea când era student. Învăța foarte bine și era o prezență la seminariile de programarea calculatoarelor.

După terminarea facultății, Gheorghe MATEI 3 a lucrat în cercetare la Institutul de Cercetări de Informatică - ICI. După aceea el a lucrat informatică într-o bancă.

Peste ani  și ani, Gheorghe MATEI 3 a revenit în ASE în calitate de doctorand al profesorului Manole VELICANU. L-am reîntâlnit într-o ședință de catedră când își prezenta teza de doctorat pentru a primi girul catedrei de a fi susținută în ședință publică. M-am minunat cum un om trecut de 50 de ani și-a pus în gând să înceapă un stagiu doctoral și să-l finalizeze cu susținerea tezei de 267 de pagini în anul 2009 intitulată Sisteme de inteligenta afacerii in domeniul bancar și coordonată de profesor universitar Manole VELICANU.

După ce am ieșit la pensie m-am reîntâlnit cu Gheorghe MATEI 3 sau mai pe scurt cu George și am băut câte o cafea și am discutat despre tot felul de probleme, care mai de care mai interesante. Chiar am început să colaborăm la realizarea unei cărți care s-a publicat și este referită prin:

Ion IVAN, Alin ZAMFIROIU, Narcis LUCA, Gheorghe MATEI - Avuţia naţională digitală, Editura ASE, Bucureşti, 2020, 196 pg, ISBN: 978-606-34-0339-2.

Colaborarea cu George mi-a evidențiat că aveam în față pe acel fost student de demult care era temeinic, meticulos, cu idei și care știa să deruleze un proces de cercetare de la cap la coadă. Toate discuțiile cu George legate de carte au fost constructive și am beneficiat de experiența sa bogată de cercetător și de autor de studii, articole și cărți în a construi textul pe care îl creionasem împreună cu Alin ZAMFIROIU.

Uneori am auzit vorba: sunt fericit că sunt contemporan cu cutare. Se potrivește de minune această vorbă în cazul lui George, căci lucrând la cartea de avuție națională digitală, am reușit să facem acel salt atât de necesar de la proiect la realizarea efectivă, cu obținere a elementului final, cartea.

(18 ianuarie 2023) 

1.000 de oameni care m-au impresionat: Daniel VERNIȘ

Pe când Secția de Informatică Economică de la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică avea durata de studii de 5 ani și pe când se făcea carte cu adevărat, căci programa de învățământ mai păstra disciplinele care se făceau la marile universități din Statele Unite, pe când admiterea la facultatea aceasta consta în două probe de matematică și una de fizică, Dumnezeu a vru să existe o promoție de studenți absolut remarcabili. Din acea promoție au făcut parte Daniel VERNIȘ, Felix SIMION, Cristian USCATU, Petrișor OPREA, Elena ZERFUS. 

Eu i-am remarcat pe mulți dintre studenții acestei promoții, dar colaborarea foarte intensă am avut-o cu Daniel VERNIȘ pentru că nu explicam problema până la capăt și aveam de la el o soluție, excelentă, pentru că dacă stabileam un termen și cu ce trebuie să vină el la acel termen, totul decurgea ca la carte. Acesta a fost și motivul din care la terminarea facultății am dorit să continuăm colaborarea noastră și Daniel VERNIȘ a devenit preparator universitar. El a continuat studiile cu un masterat și după aceea eu  am coordonat  stagiul său doctoral care s-a finalizat prin susținerea în anul 2004 a tezei de doctorat intitilată Optimizarea proceselor de compresie si decompresie date, o lucrare de 204 pagini.

Eu am lucrat cu Daniel VERNIȘ nulte articole pe probleme de compresie de date. Chiar am publicat împreună cartea referită prin:

Ion Ivan, Daniel Vernis - Compresia de date, Editura CISON, Bucureşti, 1998, 494 pg., ISBN 973-96370-9-4.

Vremurile au fost aspre și condițiile precare din învățământul superior au determinat un exod al creierelor din facultăți către industrie, mai ales în rândurile tinerilor.  Și Daniel VERNIȘ a plecat din catedră și a lucrat la diferite companii de mare anvergură de aici, dar și din străinătate. Acum este stabilit la Londra. Ținem legătura, atunci când el vine în București. Teoria mea cum că un om de nota 10, merge pe stradă de nota 10, scrie o scrisoare iubitei de nota 10, aruncă o piatră în râu de nota 10, s-a confirmat cu brio în cazul lui Daniel VERNIȘ, așa cum s-a confirmat și în cazul altor tineri cu care eu am colaborat. Daniel VERNIȘ mi-a dovedit că este un om performat și prin tot ceea ce a făcut a arătat acest lucru. Daniel VERNIȘ mi-a dovedit că este un programator de excepție și prin programele scrise, a dovedit că este un programator de excepție. Daniel VERNIȘ a dovedit că are un management deosebit, căci numai așa el își planifica lucrările și se ținea de cuvânt atunci când spunea că se prezintă cu o lucrare executată la un anumit moment și a confirmat de-a lungul carierei lui că are un management excelent. Când lucram la MEC pe poziția de director la Direcția Informatizare, am avut ocazia să cunosc o doamnă secretar de stat din Constanța cu numele Paloma PETRESCU și m-a întrebat dacă l-am cunoscut pe un fost elev al domniei sale, cu numele de Daniel VERNIȘ și i-am răspuns că mi-a fost asistent. Deci, doamna profesoară de la Liceul Mircea cel Bătrân, din puzderia de elevi care-i trecuseră prin mână, reținuse numele de Daniel VERNIȘ, pentru că acesta se remarcase prin calitățile lui. Confirma teoria mea, că un on dacă de pe poziția de elev este special, tot special va fi și ca student, tot special va fi și ca specialist, tot special va fi mereu, în familie, cu prietenii, adică mereu și Daniel VERNIȘ așa este! 

(14 ianuarie 2023)

Elena ZERFUS și compresia de date

Trebuie să spun că înainte de anul 2000, când facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică - CSIE, avea o durată a studiilor de 5 ani și când încă mai era menținut planul de învățământ construit prin consultarea a ceea ce se făcea în marile universități din USA și pe când exista examen de admitere serios, cu dpuă probe de matematică și una de fizică, filtrarea viitorilor studenți era mișto.

Așa se făcea că în acea perioadă, existau foarte mulți studenți remarcabili. Printre aceștia s-a aflat studenta Elena ZERFUS.  Când am văzut studenți sau studente cu capacitatea de a învăța programarea calculatoarelor, am căutat să colaborez cu ei. Așa se face că am avut cercuri de cercetare științifică, am scris articole și cărți cu aceștia și am participat la contracte de cercetare științifică sau la conferințe de informatică. Am condus lucrările de licență a multora dintre studenții foarte buni de la Secția de Informatică Economică din CSIE.

Elena ZERFUS s-a remarcat prin capacitatea de a înțelege cum stau lucrurile cu compresia de date folosind fractali și a scris programe pentru a implementa algoritmi de compresie bazați pe fractali. Ea a făcut foarte multe teste și a obținut rezultate interesante după ce a făcut măsurători și a folosit metode statistice de analiză comparativă a performanței acestor algoritmi. Elena ZERFUS avea idei și am fost sigur că vom derula un stagiu doctoral de succes. Când a fost proba de limba engleză, ea a întârziat câteva ore din cauza avionului, dar nu se încheiase examenul, iar în momentul în care am solicitat să fie primită, un coleg idiot m-a întrebat ce interese am eu. L-am obrăznicit cu detalii care nu-i erau deloc convenabile. Cei care gestionau examenul de limba engleză s-au simțit ofuscați și Elena ZERFUS care muncea în USA, care vorbea cu mult mai bine engleza decât unii dintre examinatori și știu ce vorbesc,  a avut o problemă, drept care nu am avut șansa de a derula un stagiu doctoral, dar indivizi care nu aveau nicio legătură cu performanța, pe care i-am întâlnit pe colo și pe colo, se recomandau cu titlul de doctor, pentru a-mi arăta cât de departe au ajuns ei. Eu nu mai știu ce mai face Elena ZERFUS, dar sunt sigur că face =bine și că are rezultate excepționale acolo unde muncește, pentru că ea are acele calități care o definesc pentru vârful piramidei în profesia pe care și-a ales-o. Un articol publicat de Elena ZERFUS este referit prin:

Ion IVAN, Daniel VERNIS, Elena ZERFUS - Utilizarea fractalilor în compresia de date, Informatica Economică, vol. 1, nr. 4, 1997, pg. 19 - 23



(23 decembrie 2022)

Pagini din istoria informaticii economice

Se știe că în iarna anilor 1969 - 1970 a luat ființă Secția de Mecanizare și Automatizare a Calculului Economic, prin selectarea celor mai buni studenți de la Secția de Economie Generală din cadrul Institutului de Științe Economice V. I. LENIN din București, Actuala Academie de Studii Economice. Istoricii adevărați, care vor dori să scrie adevărata Istorie a Informaticii Economice din România vor trebui să vină în ASE și să ia la mână pagini de arhivă în care vor găsi:

- hotărârea rectorului de a se înființa acea grupă,

- cataloagele cu studenții secției de Mecanizare, 

- decizia decanului Constantin DANCIU,

- aprobările venite de la minister,

- procese verbale de la ședințele de senat,

- hotărârile din consiliu profesoral,

- crearea legăturii cu Centrul de calcul, 

- înființarea Catedrei.  de   Cibernetică Economică.

În anul 1995 s-au aniversat trecerea a 30 de ani de la înființarea Secției de Mecanizare și Automatizare a Calculului Economic, actualmente Secția de Informatică Economică din Facultatea CSIE a ASE. Era un moment special și șeful de catedră de atunci, profesorul Ion Gh. ROȘCA, a organizat o întâlnire la care a invitat să participe foști profesori, foști studenți și foști colaboratori ai Facultății de Calcul Economic și Cibernetică Economică, pentru că așa se numea pe vremuri Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică de azi. A fost un prilej remarcabil de a-i avea alături pe unii dintre foștii noștri colegi și profesori dar și pe unii dintre foștii absolvenți, deveniți oameni de bază în domeniul utilizării calculatoarelor electronice chiar și în contextul economiei de piață.



(06 decembrie 2022)

Profesorul Dan RACOVIȚAN

Eram pe aeroportul Otopeni și mă pregăteam să mă îmbarc în avionul care să mă ducă spre Paris, când am intrat în grupul profesorilor care plecau prin programul TEMPUS la diferite universități din Franța. Atunci l-am cunoscut pe profesorul Dan RACOVIȚAN. Venea de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, universitate foarte serioasă unde eu aveam prieteni încă din anii de armată.
Prima impresie pe care mi-a făcut-o Dan RACOVIȚAN a fost specială, căci:
- privirea sa era vioaie,
- vorba sa era clară,
- zâmbetul afișat era deschis,
- avea economie de gesturi.
Profesorul Dan RACOVIȚAN, atunci pe aeroport nu era un gras, așa cum sunt mulți profesori universitari. Profesorul Dan RACOVIȚAN nu era convențional în conversația cu mine și nu au trecut decât câteva clipe până am început dialogul pe problemele noastre de informatică, foarte exacte și spinoase, în contextul acelor ani tumultoși.
După acea mobilitate din Franța, am avut ocazia să-l reîntâlnesc pe profesorul Dan RACOVIȚAN de mai multe ori, mai ales cu ocazia Conferinței Internaționale de Informatică Economică organizată de Departamentul de Informatică Economică din ASE, dar și cu ocazia deplasărilor mele la Cluj fie la comisii de doctorat, fie la manifestările științifice organizate de catedra de Informatică Economică de la Universitatea Babeș-Bolyai. De fiecare dată am avut ocazia să văd un profesor Dan RACOVIȚAN bine orientat pe problematica de specialitate, cu o viziune clară asupra informaticii economice și deschis la o colaborare largă cu noi cei din Departamentul de Informatică Economică din ASE. Profesorul Dan RACOVIȚAN de pe poziția de decan al FSEGA a avut posibilitatea să facă foarte multe lucruri mari pentru informatica economică. Pentru rolul său determinant în dezvoltarea informaticii economice, recunoscut de toți colegii mei de departament, în anul 2004, i-a fost decernat Premiul Grigore MOISIL, iar luările de cuvânt de la ședința festivă au scos în evidență trăsăturile remarcabile ale personalității profesorului Dan RACOVIȚAN.
Cu trecerea timpului am avut posibilitatea să aprofundez unele dintre contribuțiile lui Dan RACOVIȚAN la dezvoltarea informaticii economice românești, căci lucrările de specialitate realizate de el și de colegii cu care au colaborat, de fiecare dată mi-au dezvăluit un specialist profund, cu dorința de a face numai lucruri temeinice, astfel încât studenții săi să dispună de materiale didactice valoroase, utile la locurile de muncă unde ei vor lucra după absolvirea facultății ca informaticieni ai școlii de informatică economică de la UBB.
Profesorul Dan RACOVIȚAN face parte din generația de aur a informaticii economice românești în care se includ Ion Gh. ROȘCA, Ștefan NIȚCHI, Nicolae GHIȘOIU, Gheorghe SABĂU, Nicolae TOMAI, Dumitru TODOROI și încă vreo câțiva, nu prea mulți însă.

(29 iulie 2019)

Reviste de informatică

Dintotdeauna au existat preocupări de a fi publicate articole de informatică fie în reviste de informatică specializate, fie, în reviste din alte domenii, precum chimie sau statistică.

(08 octombrie 2018)

Răzvan PETRUȘEL, la timpul trecut

Despre confernețiarul de la Universitatea Babeș-Bolyai Răzvan PETRUȘEL am mai scris ceva mai demult și doream să mai scriu, dar altfel și în alt context.

L-am cunoscut cu foarte mulți ani în urmă, pe când el era un foarte tânăr asistent universitar în Catedra de Informatică Economică și când șef al acestei catedre era marele profesor Ștefan NIȚCHI. Mi-a făcut o impresie excelentă. Faptul că nu la un interval lung de timp în raport cu invitația lansată de a scrie un articol la revista Informatica Economică a departamentului unde eu lucram, tânărul Răzvan PETRUȘEL ne-a onorta cu un articol care trimis la evaluare s-a dovedit a fi unul foarte bun, mi-a spus că aveam în față un ardelean care nu vorbește mult, dar care face cu mult mai mult și cu mult mai bine decât cei din câmpie care doar promit.

De-a lungul anilor el a scris singur sau în colaborare pentru revista noastră multe articole pe care le enumăr acum:

• Evaluating Knowledge of Business Processes, Informatica Economică,  Vol. 20, no. 3/2016 pg 5-15
• Integrating Click-Through and Eye-Tracking Logs for Decision-Making Process Mining,Informatica Economică,  Vol. 18, no. 1/2014 pg 56-68
• Data-Flow Modeling: A Survey of Issues and Approaches  Vol. 16, no. 4/2012 pg 117-130
• Implementing Recommendation Algorithms for Decision Making Processes,Informatica Economică,  Vol. 16, no. 3/2012 pg 87-104
• A Mining Algorithm for Extracting Decision Process Data Models,Informatica Economică.  Vol. 15, no. 4/2011 pg 79-95
• Implementing a Decision-Aware System for Loan Contracting Decision Process, Informatica Economică,  Vol. 15, no. 1/2011 pg 79-95
• Collaborative Virtual Enterprise Environment and Decision Mining, Informatica Economică,  Vol. 13, no. 2/2009 pg 59-67
• Modeling Decisional Situations Using Morphological Analysis, Informatica Economică  Vol. 11, no. 4/2007 pg 41-44
• About Hierarchical XML Structures, Replacement of Relational Data Structures in Construction and Implementation of ERP Systems, Informatica Economică,  Vol. 11, no. 1/2007 pg 53-57
• Decision models for cash-flow DSS (part 1), Informatica Economică,  Vol. 10, no. 4/2006 pg 126-132

În anul 2013 când l-am întâlnit la o conferință la Cluj, l-am rugat dacă are disponibilitate, să coordoneze în calitate de șef de număr la revista Informatica Economică un număr și el a fost de acord să se ocupe de tema Business Process Management, lucru executat exemplar. Așa a apărut numpul 1, volumul 18 din 30 martie 2014 al revistei, unde Răzvam PETRUȘEL apare ca issue editor. A fost o colaborare extraordinară caracterizată prin ritm foarte bun, contribuții excelente ale autorilor și un mod elegant de a trata problematica. știut fiind interesul specialiștilor de a avea contribuții pe o tematică definită anterior, cu multe restricții de termene de depunere a manuscriselor.

Îmi pare nespus de rău va drepre omul de excepție Răzvan PETRUȘEL trebuie să scriu cu tristețe și cu mari regrete textul: 24 august1980 - 9 iunie 2017.

(06 octombrie 2017)

CSIE'50 - Discursul lui Claudiu HERȚELIU

Mi-a parvenit printr-o întâmplare fericită discursul profesorului Claudiu HERȚELIU la ședința aniversară a semicentenarului Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, discurs care mi-a creat impresia a ceva viu, colorat și de substanță. Mi-a plăcut și de aceea i-am cerut acordul ca să-l includ aici. Iată-l:

1. ”Ferește-te de profesorul care n-a avut curs pe ziua de azi” este o zicere a unui prieten, profesor la Universitateadin București, în care cred. În fapt, eu aveam un curs de la ora 15 pe care a trebuit să-l anulez pentru a participa la acest eveniment. Astfel, pentru a nu intra în decor printr-un mesaj liber, voi da citire ideilor pe care mi le-am pregătit.
2. Volumul este rodul unui efort intens al echipei menționată la pagina 2. Amintesc acum doar pe domnii profesori: Ion Smeureanu, regretatul Ion Gh. Roșca, Radu Șerban, Ion Ivan, Ion Purcaru și Alexandru Isaic-Maniu.
3. Cu ocazia volumului aniversar ASE100 echipa de lucru a facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică a realizat un material mult mai amplu decât cota care ne-a fost alocată. Astfel, cea mai mare parte a acestuia a rămas nepublicată. Echipa de lucru a actualizat, adaptat, ajustat, completat și îmbunătățit manuscrisul pentru a ajunge la ceea ce avem acum in față.
4. Consider că un lucru de remarcat al acestui volum este actul de naștere (vizibil la paginile 11-13) al facultății obținut de la Secretariatul General al Guvernului. În prealabil s-au înregistrat eșecuri la: arhivele Ministerului Educației Naționale (din str. General Berthelot și de la Cernica). Ca o paranteză, în perioada mea de 8 ani în care am lucrat la acest minister am avut de sortat vreme de 2 luni documente din arhiva ministerului (din str. General Berthelot) și pot să afirm cu certitudine că este extrem de dificil să găsești un anume document în acel spațiu, în mare parte, impropriu. Tot fără succes au fost și căutările în arhiva ASE și în Arhivele Naționale. Reamintesc aici pe colegii care au contribuit la aceste căutări: Tudorel Andrei, Dorin Dobrincu, Nicolae Istudor, Ion Ivan, Pavel Năstase și Claudiu Turcitu.
5. Cu siguranța lucrarea de față este una perfectibilă, capitolele ar fi putut fi ceva mai omogene din punct de vedere al dimensiunii. Există goluri de informație dar avem speranța că la CSIE100 se va face o prezentare mai completă.
6. În ciuda eforturilor susținute desfășurate de echipa de elaborare a acestui volum, la o lectură ulterioară intrării în tipar am constatat că erori s-au mai strecurat. Sper că totuși am reușit eliminarea erorilor majore. Anecdotic, prezint aici doar două asemenea spețe. Prima se referă la prezentul volum aniversar. Pe când procesam la o oră extrem de târzie, în preziua transmiterii către tipografie a materialului, erorile pe care colegii din echipa de lucru mi le semnalaseră am constatat în tabelul de la pagina 197 în care era prezentat conținutul unui material de statistică vechi mai bine de 150 de ani termenul de “tabele de moralitate”. Fără să studiez prea mult contextul, am presupus că aceasta este o eroare destul de mare (și extrem de amuzantă în același timp) așa că am transformat în ceea ce credeam eu că este corect: “tabele de mortalitate”. A doua zi de dimineață am împărtășit, voios, descoperirea mea și altor persoane care citiseră și răscitiseră materialul. Mi s-a atras atenția că, de fapt, nu era nici o greșeală și că tabelele erau de moralitate și se refereau la ceea ce numim noi acum statistică judiciară care urmărește rate de infracționalitate. A doua speță am descoperit-o acum câteva zile. Lecturam un volum pe care-l amânasem ceva vreme și am descoperit că o literă (diferența dintre moralitate sau mortalitate) sau un mic cuvânt pot să producă efecte iremediabile. Acum aproape400 de ani (în 1631) la vreo 200 de ani după descoperirea tiparului, s- a luat decizia publicării unei Biblii în limba engleză. Acea versiune tipărită însă a avut parte de o etichetă deloc măgulitoare: Biblia păcătoasă. În fapt, în timpul procesului de tipărire s-a produs o foarte mică eroare (de două litere!). Din nefericire aceste două litere lipsă erau de la capitolul din Exodul (Ieșirea) unde erau prezentate cele zece porunci. Eroarea a făcut ca porunca a șaptea să fie, în locul celei bine- cunoscute nouă, ”Să preacurvești”. Două litere lipsă, însă ce eroare! Sper, pentru binele nostru, că nu am produs așa greșeli.
7. În încheiere, trebuie să trecem la lucruri serioase și să mulțumim unor companii care au ajutat financiar evenimentul de astăzi în general sau publicarea volumului aniversar în mod special.

Crystal System (domnul Costin Avram)

High-Tech Systems&Software (doamna Cristina Iordan)

Systematic (domnul Tue Baadsgaard Lassen)

Cyber Knowledge Club (domnul Răzvan Bologa)

Omnilogic (domnul Gabriel Marin)

Marshal Garden Hotel (domnul Ion Antonescu)

Mercator Romania (domnul prof. Constantin Anghelache)

Ana Co (doamna Cristiana Copos)

Consider că oratorul profesorul Claudiu HERȚELIU, a reușit de pe poziția de co-coordonator alături de profesorul Ion SMEUREANU să sintetizeze foarte sugestiv epopeea realizării volumului și este antrenat să facă față tuturor criticilor mai mult sau mai puțin îndreptățite, mai ales a celor venite din partea unor chibiți care au stat pe margine, nu s-au implicat, dar care acum se uită chiorâși din varii motive, căci nici o capodoperă în ochii lor nu are sâmburele perfecțiunii și cu atât mai mult un volum care din start se știe că este la prima ediție și că vpr urma altele ce-l vor completa, îmbunătății, rotiunjindu-l să fie mai mult un cub decât o sferă.

(06 mai 2017)

CSIE'50 - studenții și pictura

Dintotdeauna am avut predilecție să introduc în cursurilemele de programarea calculatoarelor sau de structuri de adte sau de programe aplicative o mică întrebare legată despre o expoziție de pictură, căci Bucureștiul are nenumărate săli unde se expun tablouri și eu doream ca studenții mei să mai treacă și ei pe acolo să facă un pic de cultură, chiar dacă vremurile erau cum erau și înainte de 1989 și chiar și azi când nu sunt chiar așa de fericite.

S-a întîmplat ca în decembrie 1989 să fie la Muzeul Național expoziția retrospectivă Dimitrie GHIAȚĂ. Cum mie niciodată nu mi-a plăcut să vorbesc despre ceea ce nu știu, așa cum m-a învățat profesorul meu Constantin DINESCU de la cercetări operaționale, în duminica din 17 decembrie 1989 am mers și am vizitat acea expoziție. În focul Revoluției am văzut tablouri împușcate cu portrete nimerite de glonț în frunte, dar și unele galerii arese. Tragic. Târziu, când s-au reluat cursurile, studenților nu le-am mai zis atunci să meargă la Retrospectiva GHIȚĂ pentru că nu mai exista fizic acolo decât scrum, fum, ziduri înegrite și dezolare.

(18 aprilie 2017)