De ce nu merg lucrurile bine în spațiul mioritic?

Trebuie să recunosc din start că lucrurile nu merg bine în spațiul mioritic, dar această constatare nu este suficientă. Trebuie identificate cauzele profunde care au dus la această stare și trebuie stabilite căile și metodele de a scăpa de această situație.
Mai întâi, trebuie stabilite ce lucruri nu merg bine.
După aceea trebuie stabilite cauzele.
Doar în final trebuie găsite modalitățile de a ieși din acest vis urât.

Lucrurile care nu merg bine se referă la:

- ritmul de construire autostrăzi în general și absența autostrăzii Comarnic - Brașov, în special,

- construirea și funcționarea spitalelor regionale,

- învățământul preuniversitar după  rezultatele proaste la testele PISA,

- invadarea pieței de bunuri alimentare din import,

- absența proiectului de țară,

- lipsa de preocupare pentru aderarea la zona euro.

O cauză importantă legată de faptul că toate acestea nu merg bine datorită decidenților politici aflați în funcțiile cheie de la toate nivelurile, dintre care unii sunt aleși, iar cealaltă parte, marea majoritate,  sunt numiți de către cei aleși. Votul a condus la plasarea în poziții importante a unor persoane mediocre, ceea ce a perpetuat diluarea criteriilor de performanță la selectarea persoanelor de decizie și de execuție numite de cei aleși.

Faptul că nivelul corupției a ajuns la cote alarmante, reprezintă o altă cauză a faptului că lucrurile nu merg bine la noi și nu se întrevede corectarea acestei situații, din moment ce totul este considerat un business, inclusiv domeniile educației și cel al promovării, unde latura cantitativă are o pondere prea mare în raport cu latura calitativă, apreciindu-se foarte mult rigoarea testelor grilă în detrimentul creării de conținut original, structurat, dar mai ales cu construirea unei argumentații solide a ipotezelor avansate.

Modalitățile de remediere a situației nu sunt multe și nu depind de alții, căci scenariile unor conspirații mondiale la adresa noastră trebuie excluse. Prima modalitate de a schimba felul în care merg lucrurile constă în efectuarea de schimbări profunde la nivelul conștiinței fiecăruia dintre noi, astfel încât atunci când mergem la vot să alegem pe cei mai buni. A doua modalitate de a schimba felul în care merg lucrurile la noi este definirea în mintea fiecăruia dintre noi a unor criterii prin care scara valorilor autentice să fie restabilite și să avem oamenii protriviți la locurile potrivite. Atât timp cât vom privi pasivi ceea ce se întâmplă în jurul nostru și ne lăsăm pradă emoțiilor pe care le crează mediocrii și impostorii, nu vom depăși pragul sărăciei și nesiguranței în care ne aflăm strict datorită propriei noastre neimplicări.




(08 octombrie 2024)

Capul lui RAFILA vrem, măria-ta!

Așa cum stă bine unei gloate în care corupția este întinsă de sus până jos, din când în când mimează dreptatea, hărnicia, inteligența, disciplina și ordinea. Deși lucrurile mizerabile sunt cunoscute de luni și luni de zile, de fiecare dată este așteptat momentul așa-zis optim de a le scoate la suprafață, pentru a maximiza profitul din punct de vedere politic al lovirii în dușmanul din față, pentru a acapara puterea sau pentru a rămâne la putere, unde banul se obține prin ne-muncă, ne-performanță și prin ne-cinste.

Cum a fost și în cazul azilurilor groazei, tot așa stau lucrurile și în cazul spitalului Sf. PANTELIMON. Numai că cei care au orchestrat acest demers au uitat să țină seama de dimensiunea faptului. Azilurile se refereau la bătrâni. Spitalele se referă la întreaga populație. Azilurile vizau niște ageamii proști, lacomi și corupți. Spitalele se referă la medici, o categorie de persoane supra-calificate, care au rolul de a salva vieți și de a menține starea de sănătate a poporului, în totalitatea lui, incluzându-i aici și pe așa-zișii jurnaliști și pe magistrați. Ca fapt divers, în comunism, la comitetul de partid pe București, în cartea de telefoane se găseau în 98% din cazuri, numele de profesori de la Institutul de Medicină, ceea ce înseamnă că pe nimeni nu interesa de celelalte specializări din învățământul superior, ci toți erau interesat exclusiv de cei care se ocupă de salvarea vieții.

Ceea ce se vede la televizor cu cei de la ATI de la spitalul Sf. PANTELIMON este anunțat ca vârful aisbergului, ceea ce pe mine mă îngrijorează profund, din moment ce subiectul se referă la destabilizarea sistemului de sănătate românesc. Cineva ar trebui să oprească circul și să treacă rapid la treabă, protejându-i pe doctori și restabilind climatul de încredere în aceștia, căci vrând-nevrând, oameni bolnavi sunt pe toate drumurile și bani ca aceștia să se trateze în Austria, Belgia, Germania, Franța, USA, nu sunt. Luptele politice practicate acum pentru câștigarea alegerilor nu vor duce niciunde, căci procentele rămân neschimbate, chiar dacă vulgul cere capul ministrului RAFILA. Să zicem că i se va da satisfacție vulgului. parlamentarii rămân aceiași. Șefii de partide rămân aceiași. Spitalele rămân aceleași. Gloata de manevră rămâne aceeași.  Doar timpul trece și circul mediatic va face nenumărate victime colaterale, iar probleme de la ATI nu se rezolvă decât dacă se crează noi locuri, decât dacă se fac investiții substanțiale în aparatură și în medicamente și mai ales, dacă doctorilor li se acordă respectul cuvenit, căci ei salvează vieți, în timp ce televiziunile manipulează cu nerușinare, politicienii se îmbuibă și corupții zburdă nestingheriți.


(14 august 2024)

Explicația despre lipsa de autostrăzi la români

O autostradă înseamnă 5 miliarde de euro dați unui constructor. Numai la noi o autostradă e împărțităpe nenumărate loturi să primească toți flămânzii o ciosvârtă și în final nu e nimic gata deodată. În mod normal, o autostradă se dă unui constructor serios și acesta o dă în funcțiune după un grafic, cu garantarea calitîții, ceea ce pe aici nu prea se întâmplă.

A existat la noi apologia imposibilității de a construi autostrăzi din cauza terenului și a vremii, deși realitatea îi contrazicea pe tembelii ce susțineau serii și serii de argumente aberante. În realitate, în loc să dai o autostradă unui singur constructor, suma o împarți al 41 de județe și acolo fiecare face ce-i bubuie capul adică drumuri de tot râsul, centuri cu finalizare într-un zid sau sensuri giratorii din 100 în 100 de metri. Adică banii se duc pe apa sâmbetei, căci la corupție mare, para-ndărătul este și el mare și n u mai rămâne mai nimic pentru a face ceea ce trebuie făcut.

(25 decembrie 2023)

Vreți să stârpiți corupția?

Vreți să stârpiți corupția?
Simplu. Nu mai puneți să facă legi persoane corupte.
Confiscați tot ce este obținut prin corupție, multiplicat cu 3.
Eliminați toate formele de ascundere a averilor dobândite prin corupție.
Corupții să aibă dreptul doar la săpat șanțuri toată viața.
Faptele de corupție să nu se prescrie niciodată.
Nu pușcăria rezolvă problemele corupției, ci discriminarea oamenilor în cinstiți și corupți.
Corupții să sape doar la șanțuri, să poarte o anumită uniformă și să aibă brățară de corupt.
Orice alt mod de a lupta cu corupția este o glumă sinistră.
Recuperarea integrală a prejudiciului înainte de orce, doar descurajează actele de corupție.

(01 februarie 2023)

Corupția la români

DEX, DOOM, MDN, DRLRC, NODEX  online au pentru termenul corupție următoarele definiții:
CORÚPȚIE, corupții, s. f. 1. Stare de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie. 2. Desfrânare, depravare. [Var.: (înv.) corupțiune s. f.] – Din fr.corruption, lat. coruptio, -onis.
CORÚPȚIE, corupții, s. f. 1. Stare de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie. 2. Desfrînare, depravare. Am văzut fața ta pală de o bolnavă beție, Buza ta învinețită de-al corupției mușcat. EMINESCU, O. I 29. – Pronunțat: -ți-e. – Variantă: (învechit) corupțiúne (HOGAȘ, DR. II 167, CARAGIALE, O. VII 261) s. f.
corúpție (-ți-e) s. f., art. corúpția (-ți-a), g.-d. art. corúpției; pl. corúpții, art. corúpțiile (-ți-i-)
corúpție s. f. (sil. -ți-e), art. corúpția (sil. -ți-a), g.-d. art. corúpției; pl. corúpții, art. corúpțiile (sil. -ți-i-)
CORÚPȚIE s. 1. v. coruptibilitate. 2. decadență, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăț, imoralitate, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu, (rar) deșănțare, (înv.) aselghiciune, aselghie, desfătare, preacurvie, preacurvire, preaiubire, (fig.) descompunere, putreziciune, (rar fig.) putrefacție, (înv. fig.) putrejune. (Starea de ~ a unei societăți.) 3. v. seducere.
CORÚPȚIE s.f. 1. Îndepărtare, abatere de la moralitate, de la datorie. 2. Depravare, pervertire; venalitate. [Gen. -iei, var. corupțiune s.f. / cf. lat. corruptio,fr. corruption].
CORÚPȚIE s. f. abatere de la moralitate, de la datorie; depravare, pervertire, venalitate. (fr. corruption, lat. corruptio)
CORÚPȚIE ~i f. Abatere de la moralitate; decădere; declasare; degenerare. [Art. corupția; G.-D. corupției; Sil. -ți-e] /<fr. corruption, lat. corruptio, ~onis

Aceleași au pentru corupt definițiile următoare:

corúpt2, ~ă a [At: STAMATI, D. / V: conr~, ~úmp~ / Pl: ~pți, ~e / E: corupe] 1 (Înv; d. alimente) Alterat2. 2 (Înv) Care și-a pierdut caracterul originar. 3 (Înv) Care și-a pierdut destinația inițială. 4 (Înv; d. cuvinte) Greșit. 5 (Înv; d. cuvinte) Deformat. 6 (D. oameni) Care și-a pierdut integritatea morală Si: depravat, pervertit. 7 Mituit2.

corúpt1 sn [At: DA ms / V: conr~, ~ump~ / Pl: ~uri / E: corupe] 1 (Înv; d. alimente) Alterare. 2-5 Corupere (2-5).

CORÚPT, -Ă, corupți, -te, adj. (Despre oameni) Care se abate de la morală; desfrânat, depravat, stricat. ♦ (Despre cuvinte, termeni, fraze etc.) Deformat, stricat, alterat. – V. corupe.

CORÚPT, -Ă, corupți, -te, adj. (Despre oameni) Care se abate de la morală; desfrânat, depravat, stricat. ♦ (Despre cuvinte, termeni, fraze etc.) Deformat, stricat, alterat. – V. corupe.

CORÚPT, -Ă, corupți, -te, adj. 1. (Despre oameni) Care se abate de la morală; desfrînat, depravat, stricat. V. mituit, cumpărat. Junii corupți [titlu]. EMINESCU. 2. (Despre cuvinte, termeni, fraze etc.) Deformat, stricat. «Bampir» este o formă coruptă a cuvîntului «vampir».

CORÚPT adj. 1. decăzut, depravat, desfrânat, destrăbălat, dezmățat, imoral, nerușinat, pervertit, stricat, vicios, (livr.) libertin, (rar) deșănțat, (pop. și fam.) parșiv, (pop.) deșucheat, (înv. și reg.) rușinat, (reg.) șucheat, teșmenit, (înv.) aselghicesc, demoralizat, spurcat, (fig.) putred. (Om ~.) 2. deformat, stricat. (Forme lexicale ~.)

Corupt ≠ onest, integru, necorupt

CORÚPT, -Ă adj. (Despre oameni) Stricat, depravat, pervertit. ♦ (Despre cuvinte, fraze etc.) Deformat. [Cf. lat. corruptus].

CORÚPT, -Ă adj. 1. stricat, depravat, pervertit. 2. (despre cuvinte, fraze) deformat. (< lat. corruptus)

corupt a. 1. stricat; 2. fig. depravat, pervers.

*corúpt, -ă adj. Stricat, depravat. Mituit.

La astfel de definiții este foarte greu de depistat și corupția dar și pe corupți. De aceea pe plaiurile mioritice este corupție fără corupți și mai ales fără a se întoarce ceva la buget din furăciuni. Latura caricaturală este dominantă, căci este ajutată de legile special făcute să fie imprefecte.
(17 noiembrie 2018)

Cui strigăm, coruptule?

Eram țara cu corupție și fără corupți. Acum suntem țara cu corupție cât cuprinde și cu plevușcă în zona corupților.

Mergând într-o zi de primăvară din ianuarie 2018 pe stadă, mă întrebam dacă văzând niște persoane și uitându-mă la ele, cui aș fi îndreptățit să mă adresez cu apelativul coruptule.

Să mă adresez cu apelativul coruptule, portarului de la un spital care nu te lasă să intri cu mașina în curte decât după ce primește 5 lei, nu am cum că nu am dovada, deși flagrantul este foarte ușor de realizat, din moment ce respectivul nu mai are nicio reținere când ia banul.

Să mă adresez cu apelativul corupto, educatoarei care îți sugerează că ai un copil prea șturlubatic care o zăpăcește de cap, dar în anumite condiții se ocupă cu mult mai multă atenție de el, dacă. Nu spune cu voce tare, dar are arta de a sugera și ce și cât, căci nici ciocolatele și nici un parfum bun nu-i sunt necesare, dar o sumă cât de dcât colo este în regulă.

Să mă adresez cu apelativul coruptule, unei ofocialități de rang înalt, precis voi intra la pușcărie pe cu tot alt motiv, deși respectiva oficialitate chiar dacă ar munci 1.000 de ani fără să mănânce și fără să bea apă, cu salariul mare de bugetar, nu ar acumula averea existentă în declarație, care bineînțeles este moștenire, i-a fost donată sau pur și simplu i-a picat din cer.

Lumea vrea luptă cu corupția, lumea vrea rezultate, lumea vrea recuperarea banilor furați și în același timp, lumea s-a săturat să vadă atâta neputință cu oameni puternici, falsitate cu oameni coreți, birocrație cu muncitori, ineficiență cu eficienți și corupție fără corupți.

Am văzut condamnați pentru acte de corupție care pozează în victime, dar au viitorul lor și a vreo 30 de generații pus la adăpost.

(22 martie 2018)

Corupția mare, înseamnă bani

Oricine ar încerca să definească un concept, oricare ar fi acesta, se lovește de limitele înțelegerii umane. Și propoziția are o definiție de tot râsul, căci este o gândire spusă sau scrisă. Se exclude din start ceea ce exprimă acum animația, muzica și în general multimedia, căci gândirea se exprimă nu numai prin cuvinte. O propoziție spusă printr-un fluierat nu mai intră în definiția cu pricina. Uneori oamenii au bunul simț să recunoască faptul că nu sunt în stare să dea definiții și vin cu exemple, că doar-doar se va înțelege ce vor ei să zică folosind un anume cuvânt. Spre exemplificare se dă mulțimea care nu se definește, ci i se precizează conținutul prin exemple.

Corupția mare este un concept pe buzele tuturor, mai ales a celor care luptă cu ea, căci dă bine la imagine în moment ce unul se consideră că luptă cu corupția. Chestia cu lupta anticorupție mi se pare ceva bizar. 

În primul rând, eu cânt lupt, am un adversar, deci lupt împotriva cuiva, vreau să-l biruiesc.

În al doilea rând, anticorupția înseamnă opusul corupției. Când mă lupt cu opusul corupției, o agreez.

Dar să las aceste raționamente de-a dreptul enervante, ci să trec la o demonstrație care pornește de la o afirmație simplă ca bunăziua. 

Corupția mare înseamnă furt de bani.

O persoană X vrea un contract cu statul.  Un decident Y este mituit să i se aprobe respectivului, adică lui X,  contractul. Deci X fură bani din contract și-i dă coruptului Y, deci Y se bucură de banii furați.

O persoană W vrea un post de unde are posibilitatea să fure bunuri pe care le transformă în bani. Acel post îl va obține prin trafic de influență, adică prin bani dați unui oarecare șef U. W va exercita ceea ce știe el mai bine, adică va fura și va recupera suma dată celui ce i-a oferit postul, dar va obține cu mult mai mulți bani din furturile pe care le va exersa de pe funcția pe care s-a cocoțat.

Să dau exemple cu bugetari care au devenit milionari în euro având salarii de la stat de sunt 1.000 de euro pe lună? 

Să dau exemplu de patroni care au avut 100% afaceri doar cu statul și au sifonat bani la greu fie executând lucrări de proastă calitate, fie umflând valorile de contractare?

Oriunde ne întoarcem capul și vedem bogăție acumulată rapid, în cantități foarte mari și pe nemuncă, ne dăm seama că acolo este vorba de furt din bani publici și nimic altceva. Este vorba de marea corupție și de marii corupți.

În opinia mea, marea corupție este hoție la mâna a doua. Marele corupt primește bani furați de la stat.

(21 martie 2018)