Showing posts with label Engels. Show all posts
Showing posts with label Engels. Show all posts

Wednesday, January 31, 2024

Dispariția INTERNETULUI.

Plec la a lansa această teorie de la ceea ce se știe dintotdeauna în filosofie și anume că, orice sistem dispare datorită propriei lui dezvoltări. Și Internetul a avut un înc eput, are o dezvoltare, acum este într-o perioadă a exploziei sale, dar cu siguranță, datorită nivelului extraordinar de mare al dezvoltării, va cătăpa o astfel de dezvoltare încât, va deveni inutilizabil, datorită:
- dificultății de a regăsi informația pe acre o căutăm,
- marilor fluctuații de calitate ale informației,
- marea diversitate a opțiunilor oferite care îngreunează decizia,
- disproporțiilor de finețe a soluțiilor în raport cu importanța problemelor de rezolvat,
- nenumăratelor proceduri care încearcă să-l reglementeze,
- costurile impuse de asigurarea securității informatice,
- estomparea diferențelor dintre conținutul generat de AI,
- creșterea dificultăților în a face diferența între conținutul digital generat de AI și cel creat de om.
Costurile acum zero, nu vor mai fi zero, din moment ce aplicațiile sunt surse de venit și asigurarea securității determină costuri suplimentare. În viitor orice aplicație va avea costuri și nu va mai fi nimic la liber, ceea ce va schimba poziționarea utilizatorilor față de Internet. Noile tehnologii vor aduce noi facilități încât limbajul natural va fi implementat în totalitate și comunicarea se va face în cu totul alt mod decât cu tastatură sau cu atingerea ecranului, latura vocală și cea a vizuală vor fi cu mult mai mult fructificate, adresele de poștă electronică, adresele portalurilor, dar și modurile de referire specifice Internetului vor deveni istorie. Pentru noul mod de comunicare trebuie o cu totul altă infrastructură și Internetul, cu siguranță va fi depășit din toate punctele de vedere, așa cum nu se mai vorbește acum de cartela perforată, indispensabilă ca purtător tehnic de informație în anii '60, '70 și '80


(31 februarie 2024)

Tuesday, October 3, 2023

Marcel CIOLACU se luptă cu păcănelele

A apărut o nouă temă după Marea Revoluție Fiscală din Septembrie - MRFS, anume tema păcănelelor, căci Marcel CIOLACU a declarat război industriei jocurilor de noroc oe care o vrea:
- scoasă în afara orașelor,
- redusă la un minim rezonabil,
- cu influențe reduse la tineri,
- fără evaziune fiscală,
- cu rol profund educativ la o adică.
Imaginând industria jocurilor de noroc asemeni unei hidre, Marcel CIOLACU vede un dușman furibund, iar el, temerarul Marcel CIOLACU se luptă din răsputeri cu hidra pentru a o prididi. În aparițiile sale, Marcel CIOLACU spune că nu se teme de amenințări, căci industria care a funcționat când economia era închisă în timpul pandemiei, a avut acces la acel nivel de decizie care i-a permis să supraviețuiască, atunci când toți se zbăteau între viață și moarte, între stagnare și faliment.
Este adevărat că industria jocurilor de noroc s-a dezvoltat foarte mult în timp ce librăriile s-au redus numeric și nu mai sunt deloc un factor de influență în rândul tinerilor mai ales, în timp ce sediile unde sunt săli cu jocuri de noroc au un succes fantastic pentru că se bazează pe viciile oamenilor numite lăcomie și lene, căci câștigul nemuncit este cel mai tentant și statul la aparate, fără a munci pentru un salariu, ci pentru un câștig iluzoriu, sunt motoarele care fac din industria jocurilor de noroc, factor esențial al unei economii nesănătoase, unde excesele evoluează asemeni tumorilor maligne, gata să sufoce organismul.
Cum a pornit lupta cu hidra jocurilor de noroc, Marcel CIOLACU, sunt sigur că va fi determinat să facă pașii înapoi, căci susținătorii acestei industrii sunt foarte influenți din motivul știut de noi toți, căci industria jocurilor de noroc este cea mai rentabilă, după pornografie și banii negrii sunt sursa esențială a dezvoltării și susținerii prin influențe oculte a acesteia. Un nene care zicea că și-a făcut doctoratul în jocurile de noroc, dacă și în așa ceva se face doctorate, avea soluții, dar după cum silabisea, mi-am dat seama că acest nene este foarte departe de a aborda realist problema. Colegii mei MARX și ENGELS au zis că un sistem dispare datorită propriei lui dezvoltări. Cred că Marcel CIOLACU trebuia să apese pe pedala care ducea la dezvoltarea explizivă a mindustriei jocurilor de noroc și aceasta simțea repercursiunile propriei sale dezvoltări, dar măsurile dure îmi amintesc de perioada prohibiției din USA și de comisarul Eliot NESS, dar noi nici USA nu suntem și Marcel CIOLACU ne este Eliot NESS.


(03 octombrie 2023) 

Tuesday, December 19, 2017

Legea răspunderii magistraților

Marx a vorbit despre comunism că este visul de aur al omenirii. Zic eu acum după aproape 150 de ani că legea răspunderii magistraților este visul de aur al românilor. Omenirea a avut comunis, pesye 50 de ani și nu a știut după aceea cum să scape de el, noi avem de ieri votată în Senat legea răspunderii magistraților, lege în care peste 90% din populație și-a pus toate speranțele după principiul caprei vecinului, căci dacă toți răspundeau pentru ceea ce fac, să răspundă și magistrații.
Nu avem autostrăzi pentru că nu am avut o lege a răspunderii magistraților.
Se dărâmă autostrăzile pentru că nu am avut o lege a răspunderii magistraților.
Avem 40% analfabetism pentru că nu am avut o lege a răspunderii magistraților.
Populația este săracă pentru că nu am avut o lege a răspunderii magistraților.
Nu se absorb fonduri europene pentru că nu am avut o lege a răspunderii magistraților.
Presa este de foarte proastă calitate pentru că nu am avut o lege a răspunderii magistraților.
Nu muncim ca lumea pentru că nu am avut o lege a răspunderii magistraților.
Politicienii se bălăcăresc și huzuresc pentru că nu am avut o lege a răspunderii magistraților.
În restaurante să servesc mâncăruri reîncălzite pentru că nu am avut o lege a răspunderii magistraților.
Lumea aruncă gunoaiele de la balcoane pentru că nu am avut o lege a răspunderii magistraților.
Scriitorii nu-și publică romanele de sertar pentru că nu am avut o lege a răspunderii magistraților.
Noi nu avem niciun laureat de Nobel pentru că nu am avut o lege a răspunderii magistraților.
În sfârșit, ieri a fost tăiat răul de la rădăcină. Avem de ieri o lege a răspunderii magistraților! DE la momentul în care această lege va fi promulgată, anul 2018 va avea cu certitudine 365 de zile, noi vom trăi într-o țară fix cu 4 anotimpuri, boschetarii vor lectura cu ritmicitate, asiduitate și cognoscibilitate din opera eternului și frustratului candidat la premiul Nobel, autostrăzile se vor perpetua întru construire, iar politicienii vor solicita în Piața Victoriei reducerea indemnizațiilor până la nivelul salariului minim pe economie, iar liderii de sindicat vor înspăimânta națiunea doar când se încruntă că vor fi în stare să scoată în stradă cele 5.000.000 de salariați, iar pensionarii vor fi atât de fericiți încât starea aceasta îi va duce spre o anume destinație. Legea răspunderii magistraților va face ca accelerația gravitațională să fie cu mult mai mică decât 9.80665, undeva la 5,7% cât este creșterea economică din 2017, ceea ce ne va face să se instaleze o anume automulțumire ancestrală. Vivat!


(20 decembrie 2017)

Wednesday, March 30, 2016

Ana Pauker

Ana Pauker și cu Dej,
Au băgat spaima-n burgheji!
Este lozica declamată cu tărie în Pitești. În București, capitală și oraș mai elevat, lozinca suna altfel:
Ana, Luca, Teo, Dej
Bagă spaima în burgheji!
Aceasta era lozica strigată de 1 Mai și de fiecare  23 August de către muncitorii încolonați care treceau prin fașța tribunelor drapate cu roșu, unde deasupra tronau portretele iubiților conducători Marx, Engels, Lenin și Stalin.
Tot timpul, la locurile de muncă, în școli se vorbea șoptit spunandu-se:
- Tovarășa Ana Pauker a zis..
- Tovarășa Ana Pauker crede că ...
- Tovarășa Ana Pauker nu crede că...
- Tovarășa Ana Pauker e de părere că...
- Tovarășa Ana Pauker spune că partidul...
- Tovarășa Ana Pauker zice că tovarășul...
- Tovarășa Ana Pauker s-a ridicat și ...
- Tovarășa Ana Pauker l-a întrerupt pe...
- Tovarășa Ana Pauker a plecat la Moscova...
- Tovarășa Ana Pauker și tovarășul Stalin...
Totul era spus de parcă  tovarășa Ana Pauker dormea și nu trebuia trezită, deși noi eram la Pitești, iar ea la sediul CC al PMR din.București.
Era o femeie masivă, tunsă scurt. Era femeia care urca și cobora scări, care apoi se urca într-o Pobedă neagră.  Așa  o arătau jurnalele de film  de la cinema Muncitoresc din centrul orașului.
Era înconjurată de tineri, primea flori și se ferea de a fi văzută dintr-o altă poziție deși avea urechile acoperite. Se zicea că-i lipsea o ureche.
Când eram elev în prima clasă de elementară am ami prins pereții clasei plini cu poze ale conducătorilor și parcă chipul de femeie rea al lui Ana Pauker era primul, ceea ce însemna că avea o poziție importantă. Într-o dimineață au dispărut toate și a rămas numai tabloul lui Gheorghiu-Dej, iar pereții păstrau urmele unui trecut în care străluciseră unii și printre ei fusese și Ana Pauker. În mintea mea de copil Ana Pauker era o femeie rea, dură și neiertătoare. Degetul ei a semnat nenumărate sentințe îngrozitoare.
Spunea cineva că a auzit-o pe Ana Pauker spunând doar atât:
- Tovarășe!
Toată adunarea a înghețat. S-a lăsat o tăcere de mormânt. Toată lumea era cu privirile în dușumeaua care puțea a ulei ars. Cel căruia i s-a adresat întrerupându-l n-a mai fost văzut niciodată prin oraș, deși avea șapcă precum Lenin.
Ea conducea din umbră partidul, până când Stalin a făcut alegerea lui Gheorghiu-Dej și perioada de tristă amintire a lui Ana Pauker a apus. Când am fost la Crematoriul Cenușa de lângă Parcul Tineretului am văzut o mică criptă și acolo scria  simplu:  Ana Pauker. Omul cel mai puternic la un moment dat, femeia komisar cum se șușotea pe atunci, încăpea într-o casetă puțintel mai mare dcât o cutie de pantofi ieftini.
Ai mei ziceau că a venit pe tancurile Armateri Roșii, că a fost impusă de la Moecova. Ei spuneau că toată atenția era concentrată asupra ei. A avut puteri nemaipomenite, dar nu a știut ce să facă cu ele. Exagerarile au dus-o la pierzanie, căci și Stalin oricât de dictator era, avea flerul necesar de a alege între dogmă și viitor, Dej fiind opțiunea sa. Visurile de mărire ale lui Ana Pauker  s-au năruit deși era pusă din afară, agreată de cei de afară, însă având un stil neadecvat care slăbea partidul și țara, a fost îndepărtată. Dintr-o dată personajul cheie, în fața căruia și musca se oprea din zbor, a dispărut din decor ca și cum n-ar fi fost. Mă așteptam să fie și nostalgici, care să o pomenească. Numele ei n-a mai fost rostit nici că că, nici că că. A trevut în uitare, ca era o femeie rea, limitată, crudă, răzbunătoare, cu suflet negru. A sfârșit exact pe măsura nedreptăților pe acre le-a făcut. O vecină o tot blestema pentru anii grei de temniță petrecuți pe nedrept de  barbatul ei. Când a fost în audiență cu cei șase copilași ai ei, Ana Pauker scrie ceva la biroul ei. Nu și-a ridicat privirea și i-a zis femeii:
- Ieși!
Vecina zicea că s-a rejudecat procesul și i-a mai dat cinci ani barbatului ei. Nu l-a mai văzut nimeni, că i-au putrezit oasele în pușcărie. 
Când am văzut caseta aceea de la crematoriu îmi sunau în urechi blestemele prelungi, aproape cântate  ale vecinei și îmi defilau în fața ochilor scările, picioarele ei masive, corpul ei greoi coborân scări și apoi urcandu-se in mașina aia neagră. De fiecare dată era vocea unui crainic-femeie care rostea nu știu cum, dar special, numele de Ana Pauker. neavând o meserie, a crezut că politica este vocația ei, dar a fost drumul spre dezastrul stopat în 1952 al partidului, dar continuîndu-l implacabil pe al ei. Tot ce a construit spre a-i distruge pe alții i s-a aplicat ei atunci când a intrat în malaxorul epurărilor, excluderuilor sau întemnițărilor. Așa a scris ea istoria unora, dracul având mare grijă să scrie și pentru ea istoria, încadrând-o în tiparele perfecte și defecte cizelate de sentințele sale nemiloase dictate cât ai clipi din ochi în numele comunismului venit de la răsărit.

(31 martie 2016)