1.000 de oameni care m-au impresionat: Gheorghe BĂȘANU

 Cu Gheorghe BĂȘANU am fost tovarăș de suferință în vremurile grele de dinainte de 1989, căci am fost asistenți universitari, am fost lectori universitari, am susținut teze de doctorat, dar șansele noastre de apromova în continuare erau nule, deși se zicea că după fiecare congres al partidului, cabinetul doi va hotărî să se procedeze la promovări.
Gheorghe BĂȘANU a susținut în anul 1983 teza de doctorat de 188 pagini intitulată Gestiunea științifică a stocurilor de materii prime și materiale în industria prelucrătoare a metalului  și coordonată de profesorul universitar Dumitru FUNDĂTURĂ.
Gheorghe BĂȘANU a scris și publicat lucrări precum:  Gestiunea economica a stocurilor - 1988,  Gestiunea științifică a stocurilor de resurse materiale pentru producție - 1983,  Managementul aprovizionării și desfacerii (vânzării) împreună cu Mihai PRICOP - 1996,  Marketing. Aprovizionare. Desfacere : culegere de scheme împreună cu Gheorghe CÂRSTEA, Mihai PRICOP - 1989, dar și multe altele.

În 7 decembrie 2011, Senatul ASE i-a acordat profesorului Gheorghe BĂȘANU titlul de Profesor emerit ca recunoaștere a meritelor unei cariere universitare strălucite, în care a format zeci de generații de specialiști în management.
M-a impresionat la profesorul Gheorghe BĂȘANU spiritul său novator, ideile lui legate de perfecționarea activității manageriale de la fiecare loc de muncă, aspecte pe care el le reliefa la sesiunile științifice organizate de catedra din care făcea parte, sesiuni științifice la care eu participam cu mare interes, pentru că acolo erau dezbateri adevărate pe probleme concrete care mă interesau pe mine ca informatician. Tânărul pe atunci, Gheorghe BĂȘANU avea intervenții extrem de interesante, căci vedea totul cu cohiul unui practician care lucrare înainte de a fi student și care era interesat ca la nivelul organizațiilor, managementul să fie perceput de executanții de pe nivelul cel mai de jos ca un element deosebit de util.

(30 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Raisa SERGENT

Doamna Raisa SERGENT a fost asistenta mea la seminariile de Organizarea și Planificarea Întreprinderii. Scriu aici despre Raisa SERGENT pentru că m-a impresionat capacitatea sa de a gestiona proiectele individuale, pe care noi trebuia să le realizăm. Știu că își notase undeva parametri pe care îi aveam definiți fiecare dintre noi, ceea ce individualiza proiectul fiecărui student. Noi lucram. Avea chei de control și ținând seama de parametrii inițiali, când ne analiza ceea ce realizaserăm de la un seminar la altul, cei care dădeau rasol, trebuia s-o ia de la capăt, că asistenta noastră Raisa SERGENT identifica rapid locul unde era greșeala și cu asta se încheia subiectul.

Asistenta noastră Raisa SERGENT era omul care nu făcea glume cu studenții, nu râdea cu studenții, ci desfășura seminariile într-o atmosferă sobră de lucru. Nu era tensiune, ci era acea atmosferă de creiere încinse care se zbuciumă să țină ritmul ca proiectul individual să fie finalizat la termenul planificat.

Eu am învățat că dacă am ceva de făcut, trebuie să fac acel ceav de la început să fie bine făcut. Aveam oroare să reiau ceva și mai ales să corectez acel ceva. Mă trecea nădușeala pe șira spinării numai la gândul că aș fi greșit niște calcule și ar fi trebuit să refac părți din proiect. 

Țin minte că au fost câteva dăți în care la verificare au fost identificate niște neconcordanțe, dar ceea ce trebuia corectat erau aspecte minore. Nu ne lăuda chiar dacă am făcut bine partea de proiect, dar la examen, știu că asistenta noastră Raisa SERGENT avea însemnări exacte asupra modului în care am lucrat la seminarii și asupra modului în care am finalizat fiecare dintre noi proiectul. profesorul Constantin PINTILIE ținea seama de spusele doamnei Raisa SERGENT.

dacă este să mă laude cu ceva, acel ceva este faptul că în carnetul meu de note, la examenul disciplinei unde am lucrat cu asistenta Raisa SERGENT am obținut în 19 iunie 1968, nota 10(zece), ceea ce pentru mine a contat enorm, căci era dovada că ceea ce mi-am propus să fac, adică din prima lucru să nu aibă erori, s-a îndeplinit integral, chestie care m-a făcut să fiu tare mândru de mine, că am realizat ceva.



(14 martie 2023)

Povestea cu David Rockefeller

Pe vremea când eram student, profesorul meu de management, celebrul Constantin Pintilie, povestea că magnatul David Rockefeller își angajease o echipă de medici pe care o plătea regește pentru a avea grijă de sănătatea lui. La un moment dat magnatul s-a îmbolnăvit, doctorii l-au tratat, s-a însănătoșit respectivul, dar pe acea perioadă salariile lor au scăzut dramatic. Respectivii l-au întrebat pe magnat de ce taman când s-au ocupat să-l însănătoșească sunt prost plătiți. magnatul le-a zis, că el plătește pe doctori să-l țină sănătos, nu să-l facă bine. Profesorul Constantin Pintilie, arăta în acest fel importanța de a previziona a managementului.

Observ acum cum statul român, adică noi, plătim cu bani grei niște specimene care nu fac nimic. Acum toată lumea este deșteaptă și concluzionează despre ce și cum cum riscurile de a nu exista bani pentru mărirea salariilor, alocațiilor de copii și pensiile ălora pe care fostul prezident îi considera asistați sociali, în lipsa sa de respect, de care tot timpul a dat dovadă.

Și eu am avut poziții de management dar nu am acceptat niciodată ca să vină cineva să-mi spună o soluție nu este bună, fără a arăta o variantă mai bună și să demonstreze superioritatea variantei. Mai mult, am solicitat ca cel ce vine cu propunerea să vină în echipă și să se implice. Nu am avut nevoie de chibiți, nu mi-au trebuit niciodată așa-ziși tipi interesanți, superiori prin negările a tot și toate. Și eu am capacitatea să spun 100.000 de chestii care arată că o problemă nu se rezolvă.

Văd consilieri pe colo și pe colo, care trag semnale. mai bine ar trage apa la closete. Când se prezintă, vin să spună că o anumită decizie este greșită. Imediat ei trebuie să spună cum se corectează și să treacă imediat la efectuarea corecțiilor, fără a mai arăta ei cât de zmei sunt de pe margine, prin neimplicare, ca niște specimene de proată factură. Vîd acum cum un tip care a avut în pix deciziile totale, cum acum, pe postura de mare sfătos, când sub linia trasă de el bate vântul, căci realizările sale sunt sublime, dar lipsesc cu desăvârșire.

Atât timp cât în rândurile analiștilor nu se află persoane care să fi îndeplinit funcții importante în stat, cât impostura are dimensiuni ciclopice, minciuna este dominantă și lipsa de onoare este endemică, nu se vor produce salturile cantitative la noi care să ducă spre marele salt calitativi. Și acum, ca și până la aducerea lui Carol I, ne vom zbate în mocirlă, vom mânca la troacă și ne vom împroșca numai cu lături unii pe alții, exact așa cum s-a întâmplat azi la Brussels. Am trăit printre străini și atunci când cineva își vorbește de rău conaționalii, străinii îl taxează ca pe un nenorocit lipsit de onoare, care nu-și iubește patria. Nimic mai mult, nimic mai puțin.

Am și o listă cu 1.000 de primitori de salarii nemeritate și de la stat și de la privat și din societatea civilă, fără a fi de necontinuat, ci doar de scris dintr-o răsuflare.

(22 martie 2017)