Arii celebre din opere în interpretări celebre (II)

Porgi, amor, arie din opera Le nozze di Figaro de Wolfgang Amadeus Mozart, în interpretarea lui Elisabeth SCHWARZKOPF

Pres des remparts de Seville arie din opera Carmen de Georges BIZET în interpretarea lui Teresa BERGANZA

Ma dall’arido stelo divulsa… arie din opera Un ballo in maschera, de Giuseppe VERDI, în interpretarea lui Gina CIGNA

Non più mesta, arie din opera La Cenerentola de  Gioachino ROSSINI, în interpretarea lui Cecilia BARTOLI

Il segreto per esser felice, arie din opera Lucrezia Borgia de Gaetano DONIZETTI, în interpretarea lui Marilyn HORNE

Stride la vampa, arie din opera Il Trovatore, de Giuseppe VERDI, în interpretarea lui Fiorenza COSSOTTO

Habanera, arie din opera Carmen  de Georges BIZET în interpretarea lui Victoria de los ANGELES

Depuis le jour, arie din opera Louise de Gustave CHARPENTIER,  în interpretarea lui Lucia POPP

Caro nome, arie din opera Rigoletto de Giuseppe VERDI, în interpretarea lui Edita GRUBEROVÁ

Teneste La Promessa... Addio, Del Passato, arie din opera La Traviata de Giuseppe VERDI, în intepretarea lui Ileana COTRUBAȘ

Che gelida manina, arie din opera La Bohème de Giacomo PUCCINI, în interpretarea lui Giuseppe Di STEFANO



(14 octombrie 2025)

Dezmățul festivalurilor continuă

Mircea BADEA deplângea existența șușelor non-calitative organizate de primarii de pretutindeni pe banii de la buget, cu diferite ocazii, cu intrare liberă și cu playback cât cuprinde. Obiceiurile proaste se propagă rapid și nu dispar bătând din palme, mai ales când este vorba de profit pentru toată lumea căci:

- artiștii primesc banii,

- organizatorii primesc bani,

- cetățenii se distrează,

- în urmă nu rămâne nimic.

S-a încheiat festivalul de la Mamaia.

A început festivalul ENESCU.

Eu nu am nimic cu festivalurile. Vreau festivaluri, dar:

- vreau festivaluri puține,

- vreau festivaluri cu durată scurtă,

- vreau festivaluri memorabile,

- vreau festivaluri care sa se auto-susțină financiar.

Tot ce este cu bani de la buget, miroase a furăciune, din moment ce au durate nepermis de mari, urcă pe scenă tot felul de nene și de tanti epuizați artistic, iar trăncăneala cu mulțumiri de doi bani, enervează până peste poate.

Nu avem o sală reprezentativă de spectacole construită în ultimii 50 de ani, care să țină seama de cele mai noi realizări din arhitectură și din construcții. Nu avem exigența de a aduce în festival pe primii 3 artiști ai lumii din momentul în care se desfășoară festivalul, așa cum se întâmpla la festivalul ENESCU în vremurile de demult, când veneau la București cele mai mari nume de muzicieni aflați la apogeul carierei, precum Yehudi MENUHIN, Leonid KOGAN, Philippe ENTREMONT,  Radmila BAKOCEVICI, Ghenadi ROJDESTVENSKI, Pierre COCHEREAU, Christian FERRAS, Grace BUMBRY, Victoria de LOS ANGELES,  Elisabeth SCHWARZKOPF, ca să dau doar câteva nume.

Festivalul de la Mamaia, ediția 2025 a avut în ultima seară recitaluri ale lui Cristian FAUR, Corina CHIRIAC, NICO, Andrei URSU, ANDIA. Puțin dai, puțin primești...


(25 august 2025) 

Un spectacol cu opera NORMA înregistrat în 1978

Pe Internet la adresa am găsit înregistrarea video a spectacolului cu opera NORMA de Vincenzo BRLLINI, înregistrat în anul 1978, la Sydney Opera House.

Norma - Joan SUTHERLAND de 52 de ani

Oroveso - Clifford GRANT de 48 de ani

Adalgisa - Margareta ELKONS de 48 de ani

Pollione - Ron STEVENS

Clothilde - Etela PIHA

Flavio - Trevor BROWN

Dirijor - Richard BONYNGE de 48 de ani

Corul Operei Australiene

Orchestra Elisabetană din Sydney

Soliștii sunt la apogeul creației lor interpretative. Ei au experiența necesară realizării unui eveniment memorabil. În anul 1978 Joan SUTHERLAND era deja o divă, ea cucerise spectatorii pe cele mai mari scene lirice ale lumii cu roluri deosebit de importante și le imprimase eroinelor interpretate de ea particularități încât se crease o mare deosebire între interpretările sale și alte interpretări ale unor soprane, celebre și ele, căci în acea perioadă pe scenele lirice cântau Maria CALLAS, Renata TEBALDI, Virginia ZEANI, Victoria de Los ANGELES. Imaginea este perfectă, ceea ce înseamnă procesul de digitalizare a fost unul activ.

(19 iunie 2023) 

1.000 de oameni care m-au dezamăgit: CRBL

 Eduard Mihail ANDREIANU este un bărbat de 44 de ani.
 Eduard Mihail ANDREIANU are numele de scenă CRBL - Compun Rime Bine Legate.
 Eduard Mihail ANDREIANU este dansator, actor și cântăreț.
 Eduard Mihail ANDREIANU a înființat trupa SIMPLU - Simplu-Idei-Muncă-Putere-Luptă-Uniți.
 Eduard Mihail ANDREIANU a fost în show-ul Tv cunosc de undeva.
 Eduard Mihail ANDREIANU a fost în show-ul Tv Asia express.
 Eduard Mihail ANDREIANU a fost în juriile unor emisiuni de succes.
 Eduard Mihail ANDREIANU a dovedit că are talent.
 Eduard Mihail ANDREIANU m-a dezamăgit că a spus că pleacă pentru a se stabili în Spania și după un timp a revenit în țară pentru a relua colaborările cu televiziunile din spațiul mioritic.
Când am auzit că pleacă în Spania, îl și vedeam pe  Eduard Mihail ANDREIANU deschizând o afacere, să zicem un restaurant. 
 Eduard Mihail ANDREIANU m-a dezamăgit că nu a făcut toate calculele și a plecat cu toată familia, crezând că în Spania sunt câinii cu covrigi în coadă. Ca să răzbești ca străin într-o țară de 48 milioane de locuitori, din care 30% sunt dansatori perfecți de flamenco, din care alți 20% cântă muzică populară, țara care i-a dat pe Placido DOMINGO, Monserrat CABALLE, Jose CARRERAS, Victoria de Los Angeles, Tereza  BERGANZA, nu este greu, ci foarte greu. Este adevărat că acolo s-a afirmat Costel BUSUIOC, dar a fost vorba de un muncitor zidar care participa la un concurs de talente.
 Eduard Mihail ANDREIANU m-a dezamăgit că și-a anunțat plecarea. Mai avea și el să scrie o scrisoare de dezamăgire cum a făcut M.R. Dezamăgirea este dublă, că n-a reușit în Spania și se întoarce cu coada între picioare.

(06 septembrie 2022)

Festivalul George ENESCU și zeama de varză

Festivalul ENESCU înseamnă înainte de toate bai, destul de mulți bani de la buget, nu foarte mulți, dar înseamnă bani. Dacă problema autostrăzilor e rezolvată că nu se fac, pentru a face tot felul de drumușoare și drumulețe să fie satisfăcută clientela locală, în cazul Festivalului ENESCU soluția a fost:
- să crească durata festivalului,
- să descentralizeze manifestările.
În loc să se desfășoare totul la București în 7 zile, dens și de calitate, se desfășoară în 4 orașe mari, pe durată de 21 de zile. În loc ca suma Ț să fie împărțită la 7 pentru a obține cheltuiala zilnică, suma Ț se împarte la 4*21 și ajunge câte o firimitură pentru toate gurile flămânde. Numai că în loc să fie aduse super-mărimi ale lumii muzicale, sunt aduse persoane valoroase în felul lor, dar de plan secund sau cu impact scăzut, mai ales pentru faptul că un dirijor care a fost foarte mare acum 30 de ani sau un tenor celebru, în vogă acum 20 de ani sau o soprană foarte importantă acum 25 de ani, în ziua de azi au alte tarife, evident.
Numai că și prestațiile lor sunt la alte standarde.
Îmi aduc aminte cum acum 1.000 de ani la o ediție era anunțat Corul Santa Cecilia din Roma și a venit garnitura a II-a. Tot în anul acela erau anunțați la Atheneu niște somități și când am ajuns acolo a cântat altcineva. Mare, desigur, dar nu titan. Într-un an a fost o ieșire publică a unei dive, care fusese anunțată pe program, fără să fie consultată.

Am nostalgia festivalurilor ENESCU foarte concentrate, când concertau la București unii dintre cei mai mari ai lumii muzicale, care la box-office erau number one. Pe Internet se vor identifica acele personalități și se va vedea că erau la vârf de carieră, nu la apus de carieră cum se obișnuiește acum. 

Ceea ce nu este dens, se lungește ca zeama de varză.

(16 decembrie 2021)