De la servirea a la carte la all inclusive și retur

HORECA de la turci a ajuns la concluzia că se face mare risipă în regimul de servire all inclusive. În loc să treacă să-i educe pe oameni cum să mânânce pentru a nu mai face risipă la servirea all inclusive, HORECA de la turci, vrea să treacă la servirea a la carte. Este o șmecherie. Prețurile rămân ca la servirea all inclusive, numai că mesele servite a la carte trebuie plătite distinct. Înseamnă creșterea de tarife în numele unui scop nobil, tot așa cum pentru a ocroti natura, nu se mai schimbă prosoapele și nici lenjeria în hotelurile de multe stele, decât la cerere, fără a se scădea din prețul cazării acele economii. HORECA este alcătuită din șmecheri care nu știu cum să-și multiplice profiturile prin nenumcă și găsesc tot felul de așa-zise scopuri nobile, prin care să-i mai ciupească pe clienți, umflându-și  profiturile de șmecheri de sunt. Servirea a la carte înseamnă pierdere de timp cu așteptarea comenzilor, dar all inclusive înseamnă limite de diversitate la maniuuri, ceea ce este un mare avantaj pentru bucătari. Servirea a la carte înseamnă ,mâncare congelată pentru a asigura marea diversitate...

(17 august 2025)

Istoria sistemului all inclusive la români

În anul 2004 am văzut pentru prima dată cum se comportau turiștii români care cumpăraseră sejururi all inclusive. parcă erau la bombardament. Luau farfurii pe care le umpleau vârf cu bucăți de friptură, din care mâncau doar câteva și restul bucăților le lăsau pentru a fi strânse de personalul restaurantului. Luau alte farfurii pe care puneau bucăți de prăjitură diferite, sub forma unei piramide. Ajunși la mese mâncau una-două bucăți, restul prăjiturilor, rămânând în farfurii, iar personalul restaurantului le aruncau în niște cutii pe roți, pentru a deveni hrană la porci, bănuiesc.

Tot așa se întâmpla și cu băuturile, căci turiștii își umpleau nenunărate pahare cu bere, cu vin, cu sucuri, din care reușeau  să guste doar câte puțin din fiecare, restul paharelor rămânând pe mese, într-un peisaj de-a dreptul dezolant, ca să nu spun sinistru.

Tot timpul mi-am adus aminte de filmele de desene animate cu termitelem aliniate ca o armată, gata-gata să devoreze case întregi. Așa erau și turiștii români de acum 20 de ani. Anul acesta am avut ocazia să-mi văd compatrioți tot la un sejur de tip all inclusive. Comportamentul este mult modificat. oamenii nu-și mai pun farfuriile cu vârf din diferite produse, pentru că au învățat că produsele lor preferate sunt în cantități suficiente și nu există riscul de a nu se sătura. De aceea ei mănâncă mult, dar revin de fiecare dată și-și pun în farfurie cantități apreciabile. În final mai rămân câteva bucățele, dar în niciun caz, grămezile pe care le lăsau predecesorii lor de acum 20 de ani.

Se vede că oamenii au evoluat și istoria are toate șansele să consemneze că sistemul all inclusive este viabil, deși la noi acasă, ase dovedește a nu fi cel nimerit, căci îi duce la faliment pe cei care vor să-l implementeze. În alte locuri de pe mapamond este viabil acest sistem, căci românii vin doar în număr mic și nu produc consumuri care să-i ducă spre ruină pe cei care administrează hotelurile și restaurantele.

(01 iunie 2024)  

Am stabilit o mare performanță!

Prin 2006 am avut ocazia pentru prima dată să merg într-o vacanță pe sistemul all inclusive și am avut surpriza să văd cum lumea punea munți de mâncare pe farfurii și la plecare lăsau mâncarea începută în farfurie, tot munți, dar imposibil de refolosit. Risipă ca atunci nu am văzut niciodată. Mi-a încolțit ideea de a atinge performanța ca farfuriile mele să nu conțină mai nimic pe ele după ce am terminat de mâncat, dar nu oricum, ci din prima iterație.

Unii procedează așa ca reminiscență a vremurilor comuniste când lumea se așeza la coadă la alimentară și de frica terminării produselor, puneau în coș cantități foarte mari. Acum, la all inclusive este mâncare pentru toată lumea, iar cantitățile nu sunt deloc neglijabile. Dar oamenii au rămas cu acea frică și de aceea stau la coadă când se deschide restaurantul, pun în farfurii cantități impresionante de mâncare și tot frica este aceea care-i face să nu mai fie oameni raționali.

Mai pe românește spus, să merg, să pun în farfurie mâncare, să mănânc, să mă satur, dar pe farfurie să rămână doar mici firimituri, adică să nu arunc mâncare, să nu rămână paharul pe jumătate plin și tot așa. La început aveam o oarecare jenă și puneam în farfurie mai puțină mâncare, după care reveneam și puneam și a doua oară sau chiar și a treia oară, până când consideram că sunt sătul cu felul de mâncare respectiv. M-am perfecționat cu timpul și am rărit revenirile pentru a pune același fel de mâncare în farfurie a doua oară.

Am ajuns la performanța de doi ani, că pun în farfurie exact cât este necesar să mă satur de felul de mâncare respectiv și fac același lucru pentru toate felurile de mâncare, încât în final sunt sătul, dar nu am aruncat niciun pic de mâncare. După mine este o performanță importantă, căci mă compar cu cei care iau mâncare de probă și o lasă în farfurie sau iau cu mult mai multă decât le este necesară, se satură și lasă mai mult de jumătate din cât au luat, în farfurie.

Sunt mândru de performanța mea!

(02 iunie 2023)

Români needucați la all inclusive

Am fost la un sejur all inclusive acum 17 ani și m-am îngrozit când am văzut comportamentul unor compatrioți de-ai mei care:
- umpleau mai multe farfurii cu vârf din același fel de mâncare,
- mâncau doar puțin și restul lăsau pe masă, 
- făceau cozi inutile la începutul servirii mesei,
- luau multe tăvi cu tot felul de farfurii de parcă se termina lumea, 

- erau foarte zgomotoși,

- arătau cât de răsfățați le sunt copiii.

După 17 ani soarta a făcut să cumpăr un pachet all inclusive la un preț foarte bun. Am crezut că în 17 ani lumea a mai evoluat. Eroare! Lumea nu a evoluat, ci din contră, a involuat, căci într-un spațiu închis deja se fuma, ceea ce acum 17 nu se întâmpla. Parcă acum erau și mai mulți bărbați care mâncau cu gura deschisă, clefăind. După 17 ani am văzut aceleași scene cu stat la coadă, cu dat buzna, cu farfurii nenumărate, cu mormane de mâncare lăsată în farfurii, cu prăjituri doar începute. Este semnul marilor carențe de educație al unor oameni pe lângă care timpul a trecut pe lângă ei fără rost.




(30 mai 2023)