Marii noștri acordeoniști: Marcel BUDALĂ Cântă cucul de trei zile

Când eram eu copil, Marcel BUDALĂ era mare vedetă la radio și în concerte. Trebuie să mă laud că pe când eram elev în Școala generală, l-am văzut pe Marcel BUDALĂ în spectacole la Căminul Cultural 23 August din Găvana - Pitești, acest cămin cultural fiind una dintre primele construcții ale lui Nicolae CEAUȘESCU în calitate de deputat de Pitești, în Marea Adunare Națională.
Era în vremurile acelea și un catren:
La restaurant a gară,
Să cânte Marcel BUDALĂ
Și Maria LĂTĂREAȚA,
Care ne alină viața.
Acordeonistul Marcel BUDALĂ era celebru prin melodia Cimpoiul din 1961, căci pentru prima dată cu un acordeon era imitat alt instrument și anume cimpoiul. Am selectat câteva din melodiile interpretate la acordeon de Marcel BUDALĂ. Iată-le!

Cântec de dragoste

Cântă cucul de trei zile

Câte stele sunt pe cer

De străin ce sunt, pe lume

Dimineața în zori

Dunăre, apă zglobie

Geamparalele dobrogene

Hora din Regiunea București

Jocul Costarico

Maică, măiculița mea

Nevastă, nevastă

Sârbă dobrogeană
Turturică, turturea
Atunci când cânta la acordeon Marcel BUDALĂ un cântec cunoscut, interpretat de un solist, aveai impresia că acordeonul lui parcă vorbea și cine știa cuvintele cântecului, parcă le auzea spuse de acordeon, așa de bun era Marcel BUDALĂ!

(09 februarie 2025)

5.000 cântăreți de folclor: Fărâmiță LAMBRU.

Fărâmiță LAMBRU este singurul acordeonist care mi-a creat senzația în copilăria mea că el și acordeonul lui sunt un tot unitar, că degetele lui sunt lipite de clapele acordeonului și că așa cum noi respirăm, tot așa și Fărâmiță LAMBRU cântă la acordeon.

Dor de mamă

 Foaie verde,iarbā deasā

Foaie verde măr domnesc

Inel, inel de aur

La casa cu trestioară

La crama din Drăgășani

Of, sufleţelul meu

Scoate calul, pune șaua
Nu am inclus aici înregistrările în care el cântă cu acordeonul, pentru că las pl,ăcerea voastră de a le căuta pe Youtube și pentru a vedea fidelitatea cu care Fărâmiță LAMBRU redă cântecele, de parcă ar vorbi la acordeon. Este ceea ce peste ani făcea Dumitru FĂRCAȘ cu taragotul lui.


(12 februarie 2024) 

Cuvinte interzise

Societatea românească evoluează fie într-o direcție naturală, fie într-o direcție impusă prin reguli, legi și alte tipuri de norme. Printre cele pe care le trăim acum este eliminarea din vorbirea curentă a unor cuvinte. Dicționarul explicativ al limbii române are pentru
ȚIGÁN, -Ă, țigani, -e, s. m., adj. I. S. m. 1. Persoană care face parte dintr-o populație originară din nord-vestul Indiei, care a migrat începând din sec. V în Persia, Asia Mediteraneeană și în Imperiul Bizantin, în sec. X-XVI în sud-estul și centrul Europei și în nordul Africii, în sec. XV în vestul Europei (în special în Peninsula Iberică), iar în sec. XIX și în cele două Americi și care vorbește o limbă indo-europeană. ◊ Expr. A arunca moartea în țigani = a arunca vina pe altul. A se muta ca țiganul cu cortul = a se muta foarte des; a fi nestatornic. A se îneca ca țiganul la mal = a nu reuși, a eșua într-o acțiune tocmai când era pe punctul de a o duce la bun sfârșit. Tot țiganul își laudă ciocanul, se spune despre cei care se laudă cu ceea ce le aparține. E învățat ca țiganul cu ciocanul (sau cu scânteia), se spune despre cei deprinși cu nevoile. 2. Epitet dat unei persoane brunete. 3. Epitet dat unei persoane cu apucături rele. II. Adj. (Rar) Țigănesc. – Din sl. ciganinŭ. Cf. rus. țâgan.
explicația, fără a spune că cuvântul țigan nu se folosește în vorbirea curentă prin asocierea unei persoane, deși persoanele de etnie rromă văd că-l folosesc atunci când vorbesc unele despre altele.
Eu știam că singura epopee din literatura română este Țiganiada, scrisă de Ion BUDAI DELEANU.
Eu știam că opereta Voievodul țiganilor este scrisă de Johann STRAUS și are arii superbe.
Eu știam că la mezelărie se găsea până de curând Mușchi țigănesc.
Eu știam că Miron Radu PARASCHIVESCU a scris volumul de poezii Cântece țigănești.
Eu știam că Maria TĂNASE cânta cântecul Un țigan avea o casă.

Vasile ALECSANDRI a scris poezia Dezrobirea țiganilor.

Poetul George COȘBUC a scris poezia Țiganii.

Lumea evoluează rapid și apariția Internetului ne-a schimbat viața și există un volum foarte mare de informație care se vehiculează, iar globalismul șterge granițele dintre culturi și va fi extrem de dificil să se mai identifice diferențele dintre noi, mai ales acum când chirurgia plastică face minuni în toate planurile. Există la unii ideea de afolosi cuvintele în sens peiorativ, căci românul așa este el miștocar, superior, deși este la coadă în toate în comparație cu alte popoare ale Europei și de aceea a trebuit să se ia măsuri mai severe, pentru a-l forța să-și vadă lungul nasului, căci nu este normal să arăți cu degetul pe unul când tu ești chiar mai rău decât el. Cei 40% analfabeți au grosul în populația majoritară, iar marii bețivi sunt tot acolo, deși nu ne place să ne privim direct în ochi să vedem bârna din ochiul nostru, ci paiul etnicei.

(27 octombrie 2021)

Am fost contemporan cu Romica PUCEANU

De departe Romica PUCEANU este una dintre cele mai mari voci de muzică lăutărească pe care le-a avut România. Am avut ocazia s-o văd pe scenă în mai multe rânduri, dar memorabile au fost câteva cântece interpretate de ea pe scena teatrului TĂNASE din Calea Victoriei cu intersecția Dacia. Eram pe unul din rândurile din față și am remarcat calitatea vocii, prezența scenică și mai ales vocea.
În repertoriul lui Romica PUCEANU se află multe cântece dintre acre enumer aici Pe nisipul de la Mare , Anii mei și Tinereţea , Ridicați cu toți Paharul, S-a rupt lanțul de iubire, Dacă-ar semăna cu tine, Răpirea din serai, Nu există-n lumea asta, Ce-aveți voi, dușmani cu mine, Florăresele , Lungă mi-a fost viața, Și-am visat aseară, Șaraiman, Un șigan avea o casă, Deschide, gropare, mormântul, Nici nu ninge, nici nu plouă, Grea e boala de plămâni, Zori de ziuă se revarsă, Cântă cucul de trei zile, La cârciuma de la drum, Ileană, Ileană, Când ai părinți lângă tine, Cântec de dragoste, Pasăre necunoscută, Toată viața am muncit, Plângeam, plângeam în tăcere, Bate vântul frunzele, Ce e omul pe pământ, Moșule, te-aș întreba, Iubește-mă dacă îți plac, În grădina cu tufani, Ba, ba, ba, surată, ba, Aseară la poarta mea, Dreg la ghete, la papuci, S-a strâns lumea toată, Ce frumoase-s fetele, Leagă-ți lele, coada stângă,, Cine nu știe ce-i doru, Când eram în vremea mea, Doina, Doina mea, Când erai a mea iubită, Tot am zis mă duc, mă duc, Puișorul meu dorit, Pe drumul mănăstiresc, Lume, lume, Cântec de dragoste, Toată lumea doarme, Cântă cucul de trei zile, Mergeam tristă pe cărare, Vântule, bătaia ta, Măi voinice, voinicel, Ai la gât mărgele, Aoleu, babă Ioană, Ieși fetițo, de m-ascultă, La casa cu trestioară, I-auzi lele, popa toacă, Didina, Didina mea, De știam că iese-așa și multe, multe alte cântece.

Versurile cântecelor sale sunt construcții frumoase, cu cuvinte alese, cu rime potrivite la locul lor, iar ritmurile sunt exact acelea care trebuie în raport cu conținutul. Artista arată o tehnică specială, o dicție perfectă și muzicalitate rar întâlnită și acestea sunt motivele din care o ascult cu mare plăcere, nu neapărat în clipele când am un pahar de vin în față sau sunt la un chef.

Este momentul să facem comparație între cântece interpretate de Romica PUCEANU și alți cântăreți sau cântărețe de muzică lăutărească. Niciodată nu voi spune că Romica PUCEANU este mai bună decât Gagi LUNCĂ sau decât Dona SINIMICĂ. Toți sunt extraordinari și dacă ar cânta aceeași melodie, eu o ascult de 1.000 în interpretarea fiecăruia și tot nu mă saturi. fiecare are perfecțiunea lui.

Sunt mândru că am fost contemporanul acestei mari artiste, care a fost Romica PUCEANU!

(23 octombrie 2021)

Am fost contemporan cu Marcel BUDALĂ

 Când eram elev prin clasele V - VII, adică acum peste 60 de ani, la Căminul cultural 23 August din Pitești a venit Orchestra Barbu LĂUTARU și atunci l-am văzut cântând la acordeon pe Marcel BUDALĂ. Circulau niște versuri:
La restaurant la gară,
Să cânte Marcel BUDALĂ 
Și Maria LĂTĂREAȚA,
Să ne mai aline viața.

Pe scenă, așa cum l-am văzut eu pe Marcel BUDALĂ, am avut credința că avea o mare plăcere de a cânta la acordeon, de parcă se născuse cu acest instrument în viață. M-a impresionat faptul că la bis, Marcel BUDALĂ a executat o melodie cu care imita cimpoiul, lucru foarte special în acele vremuri. Sârba de la Câmpulung este o piesă de mare valoare interpretată de Marcel BUDALĂ, alături de alte piese precum Cântec de dragoste, Turturică, turturea, Hora de la Urziceni , Sârba lui Cucu de la Frumușani , De Străin Ce Sînt pe lume , Sîrba De La Motru , Dimineața în Zori, Hora în trei părți, Hora legănată, Geamparalele dobrogene, Maică, măiculița mea, Sârbă dobrogeană și încă multe altele, dar să nu uit Cimpoiul, celebra sa interpretare la acordeon.

Au mai apărut mulți acordeoniști după Marcel BUDALĂ, dar în mintea mea el este cel mai mare, chiar dacă unii cântă cu mult mai multe piese culte în ziua de azi și beneficiază de binefacerile Internetului.

(20 octombrie 2021)

Marian MEXICANU' le are cu acordeonul

Marian MEXICANU' este un acordeonist celebru pemntru care instrumentul nu mai are niciun secret. El  cântă la restaurante și stăpânește muzica lătărească autentică. Acompaniază, dar este și solist, ceea ce este un avantaj, căci reușește să capteze atenția celor care-l ascultă. El este un exponent al interpretării la acordeon având ca înaintași pe Marcel BUDALĂ, Frații GORE, Fărâmiță LAMBRU, Ilie UDILĂ, Ion ONORIU.

Pe youtube sunt destul de multe clipuri ale lui Marian MEXICANU' unde cine dorește are posibilitatea să-și dea seama că el este un virtuoz. repertoriul său este variat incluzând hore, sârbe, dar și muzică clasică lăutărească. Interpretarea sa dă senzație că acordeonul vorbește, iar cunoscătorii recunosc în Marian MEXICANU' un magician al acordeonului. Îl ajută și statura, dar și forța degetelor. Este important că Marian MEXICANU' are curajul să abordeze bucăți muzicale cunoscute și este foarte ușor de a compara interpretarea sa cu interpretările originale. Rezultatul este unul scontat, adică prin acordeonul său Marian MEXICANU' are capacitatea să redea perfect linia melodică, dar să aducă și elemente proprii, ceea ce dă originalitate interpretării pe care el o dă de fiecare dată. El este om de show și reușește să capteze atenția unui public extrem de numeros, căci Sala Palatului are peste 4.000 de locuri. Se integrează unei mari varietăți de stiluri pentru a rezona cu soliști dar și cu alți instrumentiști la perfecție.

Marian MEXICANU' este un clasic al acordeonului.

(15 martie 2021(