Secretul nr. 2

În vremurile de demult, când eram doar un puști și căutam să înțeleg și eu câte ceva din viață. tatăl meu mi-a dat câteva sfaturi și mă grăbesc să le împărtășesc și altora, căci le consider esențiale. 
- Secretul tău să nu-l spui femeii.

Nu mi-a explicat nimic, ci mi-a dat un exemplu, din care eu am tras învățămintele necesare.

Era un tânăr șofer la construirea barajului de la Cumpăna. Câștiga bani foarte mulți. Tatăl lui i-a spus că secretul lui să nu-l spună femeii. S-a pus pe fapte. Într-o seară a venit acasă cu o geantă plină cu bani. Luase salariul. I-a zis soției:

- Când veneam spre sediul să las mașina, m-am întâlnit cu popa din Sămara care m-a rugat să-l iau și pe el, că avea o geantă plină cu bani și se temea să meargă de unul singur. L-am luat și pe dum mi-a venit o idee. Am oprit mașina zicând că am o problemă la motor. Am coborât și a coborât și popa. Am ridicat capota, m-am prefăcut că repar. Atunci am văzut că popa era și el preocupat să se uite la motor. Am luat manivela și l-am lovit peste cap. L-am omorât. I-am luat geanta. N-am mai dus mașina la depou. Am venit acasă. L-am îngropat pe popa la noi în băligar și apoi am dus mașina la sediu. De acolo am banii.

Au trecut câteva zile. Duminica bărbatul i-a zis femeii să facă ceva. Femeia a refuzat. El i-a tras o pereche de palme. Atunci femeia a începu să urle, l-a făcut criminal și s-a dus la sectorist să-l denunțe.

O întreagă mașinărie s-a pus în mișcare. Bărbatul le-a spus milițienilor că popa din Sămara trăiește și totul a fost o farsă. Așa a și fost și bărbatul s-a convins că secretul lui nu trebuie să-l spună femeii.


(21 noiembrie 2023)

Am avut dreptate!!!!!

Azi 30 martie 2018 au fost dat publicității protocolul dintre SRI și PG. S-a discutat despre ele de când s-a aflat de existența lor. Acum analiștii noștri, cei care se pricep în de toate, le rumegă, le mestecă, le întorc pe toate fețele și emană tot felul de ipoteze care mai de care mai fanteziste. Cei mai mulți spun că se fac referiri la legi, alții spun că se încalcă legile și alții spun și una și alta.

Protocoalele erau forme de colaborare interinstituțională și dacă includ echipele mixte, acestea erau singurele forme de colaborare instituțională. Nu se vorbește de acest concept fără a avea specialiști și de colo și de colo, deci echipe mixte.

Am scris de dimineață, înainte de a fi publicat acel protocol că va fi dezamăgitor prin conținut, că nu va fi spectaculor și nu va conține nimic ce noi nu ne-am fi maginat. Am avut dreptate! Semăna protocolul cu un plan de măsuri de la BOB-urile de pe vremuri în care toți se angajeau să cutare și cutare și cutare. Seamănă cu ceea ce au comandamentele situațiilor de urgență din ziua de azi, unde cooperează drumarii, cu primăriile, cu pompierii și cu salvările. Ideia este de cum funcționează, căci textele lasă totdeauna loc de analiză și de interpretare.
Zice că există un regulament în învățământ.
Articolul 1: profesorul are dreptate.
Articolul 2: profesorul are întotdeauna dreptate.
Aerticolul 3: când profesorul nu are dreptate, se aplică articolul 1 sau articolul 2 de la caz la caz.
Am fost profesor. Interpretând articolele 1, 2 și 3 concluzionez: deci, am avut dreptate!!!!!

A fost mult zgomot pentru mult prea puțin.

(30 martie 2018)

PhD - Teze secrete și secretele tezelor

Nu cu mult timp în urmă am aflat că există teze de doctorat secrete. Știam că:

- tezele de doctorat se depun la bibliotecă cu 20 de zile înainte de susținere;

- tezele de doctorat se depun la biblioteca de stat după susținere;

- tezele de doctorat se susțin în ședințe publice;

- oricine din sală după prezentarea tezei și a referatelor are drept de a pune întrebări;

- există o lege a doctoratelor unde n-ar trebui să apară excepții;

- știința nu are secrete și cu atât mai puțin tezele de doctorat nu au caracter secret.

Se motivează că tezele de doctorat conțin soluții la unele probleme cu caracter secret. Desigur, orice problemă cu caracter secret are o prezentare cu principii generale și acele principii definesc o problemă generală la rândul lor, care evident își pierde caracterul secret. Mai secret decât bombele nucleare sau ca armele biologice nu prea cred să existe. Și totuși despre fisiunea și fuziunea nuvleară s-a vorbit în manualele de liceu, fără să fie abordate secretele militare. Acele detașii nici nu au ce căuta nici într-un stratat științific și nici într-un manual. Una este principiul și alta sunt rotițele dințate ale unui mecanism care verifică principiul. Principiul se introduce în teza de doctorat, iar mecanismul concret nu este subiect de doctorat. Nimeni nu primește titlu pentru așa ceva.

Tezele secrete ascund niște mistere legate de:

- conținut care este neștiințific;

- calitatea care este îndoielnică;

- soluțiile originale, care lipsesc;

- efortul de realizare care este ca și inexistent.

Cine face o teză de doctorat adevărată și are soluții originale care contribuie la dezvoltarea științei:

- propune o problemă nouă;

- face o descriere a problemei;

- dezvoltă o formalizare;

- propune o soliție originală;

- compară soluția cu ceea ce există;

- verifică acea soluție;

- merge către un prototip;

- descrie care sunt cerințele de implementare.

Tezele secrete sunt o născocire ca să se acopere o stare de fapt care nu conduce către asigurarea transparenței proceselor de evaluare a rezultatelor și adâncesc nenumăratele nedumeriri, deși unele dintre ele conțin chestiuni interesante, dar fie sunt prea tehnice, fie sunt prea practice, dar oricum nu reprezintă rezultat al unei cercetări științifice, ci cu totul altceva, precum soluții concrete la probleme concrete, ceea ce nu este nici pe departe cercetare științifică, ci inovații pentru producție.

Secretele tezelor reprezintă o altă chestiune, căci fiecare dintre autorii de teze de doctorat au secretele lor, unele care le fac cinste, altle care-i fac să se rușineze, dacă au bun simț. Multe dintre secretele din tezele de doctorat vizează sursele de inspirație și trecerea acestor surse în bibliografie. Alte teze conțin prezentări deformate ale unor rezultate, în vederea îndrumusețării lor pentru a fi ceva mai spectaculoase, mai interesante și mai ales, acceptate de comisie. Și plagiatele ascund nenumărate secrete, căci ele însele sunt secrete, care sunt descoperite cu acele produse software anti-plagiarism. Eu am condus doctorate, dar faptul că am gestionat pas cu pas tezele, am crediința că acestea nu au secrete, mai ales că autorii lor au trebuit să răspundă în nenumăratele noastre dialoguri la zeci și zeci de întrebări, iar mersul pe nisipuri mișcătoare le era tot timpul nefavorabil. Când însă doctoratul este un scop în sine că dă bine la imaginea publică și permite urcarea treptelor ierarhice indiferent de capacitățile de abordare a unui astfel de demers, apar și teze secrete și secrete în teze, ambele situații fiind jenant de periculoase, căci există un moment al adevărului, moment care atrage sancțiuni dure, cu efecte dintre cele mai devastatoare pentru autorii unor astfel de teze la sesecretizare.
Teze secrete și secretele tezelor sunt două chestii deosebite dar foc de nasoale, căci știința nu este secretă. Știința înseamnă principii, teorii, tehnici, metode, modele, toate cu un caracter general valabil. Nu trebuie confundată știința cu o soluție la  problemă concretă. Nu se dă doctorat pentru produse software și nici pentru algoritmi, pentru realizarea aparatului de desfăcut conserve sau pentru inventarea nasturelui, cuiului și a acului.

(03 septembrie 2017)

Secretele la vedere sunt sigure

Experienșa arată că nimeni nu crede că ceea ce este pus în vitrină la vedere  reprezintă cel mai păzit secret.
În realitate așa stau lucrurile.
Acum câțiva ani am pus pe site-ul personal un text care glăsuia cam așaȘ subiectele la examenul din data de.. la disciplina de ... sunt următoarele: subiectul 1, subiectul 2 și subiectul 3. Acolo dădeam și indicații, inclusiv niște secvențe de program.
În ziua examenului am dat respectivele subiecte și am zis că:
- au fost postate la vedere cu o lună înainte;
- au enunțuri dar și soluții;
- dacă sunt persoane care le-au luat în considerare și au vrut să le facă, vor fi avantajate;
- au fost date chiar și la seria paralelă.
Mi s-a spus că nimeni nu le-a luat în considerare pentru că:
- subiectele de examen nu se pun la vedere;
- le-am mai dat și cu o zi înainte și probabilitatea de a le repeta era zero.
Le-am explicat că am anunțat ca subiectele le afișez și acelea vor fi la examen. Le-am reproșat că m-au considerat ori mincinos ori neserios.
Au mai fost nenumărate situații în care lucruri importante le-am pus la vedere și ele n-au interesat pe nimeni.
Morala: transparența este calea sigură de a păstra cel mai bine un secret. Fiecare crede că dacă ceva este la vedere este fie neinteresant, fie se adresează celorlați nu lui.