Aproape tot din ceea ce fac eu pe calculator, poate face IA

Am definit un șablon pentru a descrie un autor de literatură de informatică. Inteligența Artificială - IA, dacă preia șablonul și vreo câteva exemple făcute de mine, va reuși fără nicio dificultate să  scrie prezentările de autori de literatură pe care îi indic într-o listă.

Partea proastă este legată de faptul că nu există conținut digital suficient de mult pentru ca motoarele de căutare folosite de aplicațiiole de IA să găsească informațiile incluse de mine în șablonul pe care l-am definit.

Ca să dau un exemplu, în șablon am textul:

În intervalul XXXX - YYYY, Gigel a fost elev la Școala generală ZZZ din localitatea ȚȚȚȚ

În intervalul WWWW - UUUU, Gigel a fost elev la Liceul MMM din localitatea VVVV.

În intervalul RRRR - PPPP, Gigel a fost student la Facultatea NNN de la Universitatea LLLLL.

În intervalul AAAA - BBBB, Gigel a fost sasitstent universitar în Catedra CCCC. 

În intervalul BBBB - DDDD, Gigel a fost lector universitar în Catedra CCCC. 

În intervalul DDDD - EEEE, Gigel a fost conferențiar universitar în Catedra CCCC. 

Din anul EEEE, Gigel este profesor universitar.

Analizând CV-urile unor distinși profesori, IA nu are de unde extrage multe dintre informațiile cerute de șablon, pentru că în online, CV-urile nu au informații, căci toți și-au trecut anul din care sunt profesori universitari.

Dacă eu în șablonul meu vteau să trec lista de cărți publicate de Gigel indicând:

- lista de coautori

- tit lul lucrării,

- editura,

- orașul editurii,

- anul publicării,

- numărul de pagini,

- ISBN,

voi avea surpriza că multe dintre aceste elemente nu sunt disponibile din moment ce nimeni nu respectă o metodă anume de scriere a bibliografiei.

Dacă în șablonul meu am scris:

Am ână lucrarea referită prin:

nume autor - titlu lucrare, editură, oraș, număr de pagini, ISBN și am fraze de descriere a bibliografiei cu număr titluri, perioada în care lucrările au fost publicate, nu mărul de apariții în lucrări a lui Gigel,  voi avea surpriza că 99% din cărți nu sunt disponibile la liber în format electronic, deci analiza bibliografiei nu se face, cum nici restul analizei capitolelor nu se face de către IA, din lipsă de conținut digital.

În titlu, am scris că IA face aproape tot, mă refer la:

- corecție primară a textului scris de mine,

- înlocuirea diacriticelor cu coduri ASCII.

Ar mai fi și chestii de lucru pe portal, dar încă am rezerve să las pe altcineva pe care nu-l cunosc și aici mă refer la un mediu cu IA să pucreze pe portalul meu. Să mai treacă timp și să am încredere ce și cum, apoi mai vedem.

(26 septembrie 2026)

Compromiterea inteligenței artificiale

Specia umană are în ea sămânța răului. Orice inventează pentru bine și progres, are a doua zi tot o invenție, dar pentru opusul binelui și pentru stagnare. Așa se face că de exemplu, în zona IT au apărut virușii și hackerii,  iar lupta dintre bine și rău s-a instalat și în domeniul IT. Acum că a intrat înscenă Inteligența Artificială ca element al binelui, omul ființă contradictorie, a și început deja să dezvolta acele elemente de comportament care sunt asimilate răului și anti-progresului, care de fapt au ca unic scop compromiterea inteligenței artificiale.

Mă gândeam când au început să opereze drone în războiul din Ucraina că ar fi interesant dacă s-ar intra la nivel de software în dronă și să se producă acele modificări necesare schimbării traiectoriei dronei, încât să se întoarcă de unde a plecat. Nu s-a ajuns acolo, dar schimbarea traiectoriei unei drone este o realitate. Mergând mai departe, intervențiile la software de la o rachetă până a o întoarce exact acolo de unde a plecat, cred că este deja obiectiv, încă nebifat, dar sunt sigur că se lucrează și la așa ceva.

Există acum numeroși roboți umanoizi, care nu întâmplător, lucrează cu software care are încorportat Inteligență Artificială. Așa cum virușii atacă orice software neprotejat, și roboții umanoizi devin vulnerabili, iar un robot care nu execută ceea ce trebuie, este un robot compromis și alături de el și Inteligența Artificială primește bile negre, deci apar semne de întrebare.

;ai nou, știind că Inteligența Artificială se hrănește cu conținut digital, omul, cele ce gândește singur, vorba lui Tudor ARGHEZI, s-a gândit să creeze conținut digital fals, imposibil de verificat, conținut digital care este preluat de Inteligența Artificială și folosit, iar acțiunile generate de conținut digital fals nu sunt deloc pe placul beneficiarilor, oameni onești, ceea ce generează întrebări și neîncredere în soluția dată de Inteligența Artificială. Experimentul cu evenimentul organizat de o primărie, care a fost știre falsă și care a indus în eroare mulți cetățeni, a reprezentat un mod de compromitere a Inteligenței Artificiale. Să în minytea oricărui individ să născocească elemente de conținut digital fals, pe care Inteligența Artificială nu are încă puterea de a-l identifica și de a nu-l folosi, fapt care generarea și răspândirea de conținut digital fals, rămâne cel mai ieftin mod de a compromite Inteligența Artificială. Până la a virusa software din roboții umanoizi, până la a dezvolta viruși care să altereze software generat la solicitările programatorilor, costurile cele mai scăzute în au generările de conținut digital fals, generări făcute la marea artă.



(09 septembrie 2026)

Iteligența Artificială este la cheremul digitalizării noastre deficitare

 Am cerut detalii referitoare la o carte.

Am primit răspunsul:

Lucrarea „Mecanizarea evidenței contabile”, scrisă de Arpad Balint, împreună cu M. Blidea și V. Korsakovski, a fost publicată în anul 1964 la Editura Didactică și Pedagogică din București. Cartea are 196 de pagini și include figuri explicative, fiind destinată studiului metodelor mecanizate de prelucrare a datelor contabile în perioada respectivă. [1, 2]

Dorești să afli mai multe detalii despre:

• Conținutul sau capitolele acestei lucrări?
• Contextul istoric al mecanizării contabilității în România anilor '60?
• Alte lucrări sau autori din acest domeniu?

Am scris:

în ASE V. KORSAKOSKI este recunoscută sub numele Vera CORSACOVSCAIA

Am primit răspunsul:

Vă mulțumesc pentru această clarificare importantă! Aveți perfectă dreptate, este vorba despre o adaptare sau transliterare de nume frecvent întâlnită în mediul academic românesc din acea perioadă.

Profesoara Vera Corsacovscaia este o figură recunoscută în istoria Academiei de Studii Economice din București (ASE) pentru contribuțiile sale timpurii în domeniul evidenței contabile și al mecanizării. Pe coperțile cărților publicate în perioada comunistă, numele ei a fost adesea trecut sub forma rusificată sau oficializată grafic ca V. Korsakovski.

Această corecție aduce multă claritate asupra identității coautorului lucrării din 1964.

Doriți să explorăm alte titluri publicate de Vera Corsacovscaia (sau sub numele de V. Korsakovski) în cadrul catedrei de contabilitate de la ASE?

Încă o dată se dovedește că fără conținut digital corect și complet, Inteligența Artificială oferă răspunsuri ce corespund acestui conținut digital deficitar.

(31 august 2026)

Erorile Inteligenței Artificiale în spațiul mioritic

Am solicitat delalii Inteligenței Artificiale despre Ursul românesc și am primit, mai puțin ceea ce mă interesa pe mine și anume ceva despre poezia lui Mihai BENIUC cu acest titlu. Eraoareaq din răspujs se datorează faptului că nu este digitalizată opera poetului BENIUC. Detaliile legate de În valea Cucului, m-au dus către o baltă de pește și nu către piesa lui Mihai BENIUC, jucată la Teatrul Național, când poetul era pe cai mari.

Am spus și mă repet: vrem ca Inteligența Artificială să ne ajute să rezolvăm problemele noastre românești? Procesul de digitalizare trebuie accelerat, căci fără conținut digital românesc, vomprimi soluții la problemele românești bazate pe conținut digital de aiurea.


(30  iulie 2026)

Era digitalizării

Încep acum să scriu articole despre era digitalizării. Noi ne-am cam plictisit de cuvântul eră, căci la istorie am învățat despre erele geologice, iar înainte de 1989 eram ombardați când ni se tot vornea despre Era CEAUȘESCU. Cuvântul eră trebuie reabilitat, pentru că digitalizarea este cu adevărat o eră, datorită profunzimii schimbărilor pe care le produce în societatea noastră omenească, schimbări cu efecte la fel de profunde cu schimbările climatice și tectonice care u făcut demarcația între diferitele ere geologice pe care le-a traversat planeta noastră.

Era digitalizării nu se realizează bătând din palme.

Era digitalizării are costurile și ritmul ei .

Era digitalizării este înfăptuită 100% de oameni.

Era digitalizării presupune echipamente dse stocare a informației.

Era digitalizării presupune acces nelimitat la Internet.

Era digitalizării presupune scanarea documentelor de arhivă și din biblioteci.

Era digitalizării presupune reglementarea accesului la informație.

Era digitalizării presupune educarea cetățenilor să devină parte a ei.

Era digitalizării presupune accesul neîngrădit al cetățenilor la tot și la toate.

Era digitalizării presupune baze de date corecte și complete.

Era digitalizării presupune dezvoltarea de aplicații informatice de ultimă generașie.

Era digitalizării presupune separarea apelor. Vor fi cetățeni implicați 100% și aceștia se vor mișca cu viteza luminii în societate, respectiv, cetățeni care vor lucra ca acum 100 de ani și se vor mișca cu viteza melcului în societate, dar ei vor fi mulțumiți de ceea ce fac, de ceea ce sunt și asta este.

Era digitalizării presupune folosirea inteligenței artificiale în folosul fiecăruia dintre noi, cu discernământ, pentru a beneficia de ceea ce ne oferă, în așa fel ca fiecare zi din viața noastră să fie mai frumoasă, mai plină de succese și de bucurii, pe care ni le-am creat singuri, pentru că procesele de asistare cu calculatorul ne-au fost benefice, căci noi le-am făcut să fie astfel.

În era digitalizării, noi oamenii, devenim cu adevărat liberi și principiile sănătoase după care ne călăuzim vor fi întâlnite la tot pasul și cu fiecare zi vom deveni mai buni și mai buni, mai eficienți și mai eficienți. Atunci se vor vedea mai pregnant diferențele dintre noi, căci diferențele sunt date de opțiunile noastre și va fi imposibil să mai ridicăm din umeri și să  invocăm neșansa, din moment ce butoanele sunt în mâinile noastre și doar trebuie să știm pe care dintre ele să apăsăm și mai ales, când să apăsăm.







(18 iulie 2026)

Mi-aș fi dorit ca Eugen TOMAC să reușească

Când l-am auzit pe Eugen TOMAC la Antena 3, în interviul acordat lui Mihai GÂDEA, despre Ministerul Digitalizării, mi-am dorit ca acest guvern să reușească să acumuleze voturile în parlament pentru a-și intra în pâine. Față de toți care s-au perindat la Piața Victoriei, doar Eugen TOMAC a văzut importanța digitalizării și a văzut ca aceasta să aibă un minister al ei. Ceea ce se întâmplă cu digitalizarea pe meleagurile mioritice este jalnic.

Interfețele aplicațiilor oficiale sunt penibile.

Digitalizarea este sublimă, dar lipsește cu desăvârșire.

Lipsa strategiei și a urmăririi pașilor au dus la un adevărat hais.

Doar Eugen TOMAC face dovada că cu un tehnocrat la digitalizare, va reuși să facă ceea ce trebuie ca și la noi Inteligența Artificială să-și dovedească eficiența, căci fără conținut digital românesc ne vom găsi cu soluții bune pentru alții pentru problemele noastre, soluții care nu se potrivesc cu specificul nostru, din cauza faptului că algoritmii inteligenței Artificiale, folosesc conținutul din alte țări pentru problemele noastre. La noi lipsește baza. Nu se poate face nimic fără o temelie solidă și conținutul digital românesc este această temelie.

(12 iunie 2026)

Birocrații reticenți, favorizații de soartă în lupta cu Inteligența Artificială - IA

Birocrații reticenți și incompetenți sunt marii favorizați de soartă în lupta cu Inteligența Artificială - IA pentru că:
- lucrează îmbâcsit,
- nu au proceduri,
- nu crează conținut digital explicit,
- tărăgănează lucrurile,
- lucrările lor sunt de slabă calitate,
- complexitatea soluțiilor lor este exagerat de mare,
- includ în acțiunile lor multe elemente ilogice,
- generează nenumărate situații contradictorii,
- greșelile lor sunt diferite și imprevizibile,
- realitatea din teren e diferită de reflectarea în plan informatic.
Toate aceste elemente duc la nenumărate rateuri ale aplicațiilor de Inteligență Artificială - IA de a da răspunsuri corecte la probleme puse corect, pentru că, asemeni proverbului machedonesc conform căruia dacă într-o oală cu ciorbă pui o lingură de c-c-t, totul c-c-t se numește, chiar dacă o mică parte din conținutul digital oferit de birocrații reticenți, incompetenți, aroganți și necalificați, este de proastă calitate, soluțiile în care aplicațiile cu Inteligența Artificială - IA încearcă să folosească un astfel de conținut digital, evident, rezultatul este unul de proastă calitate, căci Inteligența Artificială - IA nu are capacitatea de a face diferența dintre conținutul digital de proastă calitate și cel de bună calitate, atunci când condițiile necesare si suficiente de a face diferențierea nu sunt îndeplinite. Dacă în online circulă doar fișiere .pdf și lipsesc formulele de calcul, nicio aplicație de Inteligență Artificială - IA, nu va avea capacitatea de a reconstitui proceduri de obținere a documentelor care au generat acele fișiere .pdf.

(17 aprilie 2026)

De ce a murit ION?

Îmi aduc aminte cât de mult s-a vorbit despre ION și despre rolul lui în societatea românească. Unii l-au ironizat pe ION, dar așa este românul, când i se prezintă cineva. dispus să facă o treabă grea, de rutină, care să satisfacă un număr foarte mare de oameni. Așa este românul, invidios. Și pe ION, oamenii au fost invidioși, căci era recomandat ca fiind cu mare disponibilitate să învețe de la cei mai buni practicieni ce i se furniza, căci ION avea disponibilitate necondiționată.
După ce a plecat Nicolae CIUCĂ, lui ION nu i-a mai fost acordată importanța corespunzătoare, ba mai mult, s-a zis că ION nu este bun. ION a fost dat la o parte. Unii au zis că ION a murit.
Dacă acceptăm ideea că ION a murit, diagnosticul corect a fost insuficiența conținutului digital original românesc, pentru că menirea lui ION era aceea de a răspunde oameniloir despre soluțiile la problemele concrete românești, care 100% folosesc conținut digital oferit de parlamentul nostru mioritic de guvernul nostru dâmbovițean, de funcționarii noștri drăgălași cu salarii și mai drăgălașe, care nu se obosesc să creeze conținut digital original pe care să-l pună în online de secret ce este. De foame de conținut original mioritic, bietul ION a murit.

(17 februarie 2026)

Cerșetorii de followeri

Vedem peste tot informații fragmentate. Unii încep povestiri pe care le cred ca fiind interesante, după care le întrerup și arată că pentru a continua lectura trebuie dat click pe un cuvânt. Acel click înseamnă că te-ai înrolat în cârdul de urmăritori ai respectivului material, de fapt al unui cont bine definit, pe care se găsește continuarea. Este un fel de obținere facilă de bani de către toți creatorii de conținut digital, care doresc să obțină câștiguri pe această poziție. Faptul că se folosesc astfel de modalități este interesant până la un punct, numai că în cazul meu, devine plictisitor acest mod de a întrerupe o prezentare, căci accesarea unei noi aplicații cu niște elemente de fragmentare a conținutului folosind reclame, devine incomodă. De aceea, eu îi numesc pe cei care procedează așa cerșetori de followeri și-i evit cu grație, cu demnitate și cu satisfacția de a-mi recupera timpul pierdut pe chestii banale.

(30 ianuarie 2026)

Cum va arăta o teză de doctorat în condițiile existenței Inteligenței Artificiale?

Acum lumea este foarte speriată de Inteligența Artificială din cauză că nu știe prea multe despre ea și se ia după zvonurile alarmiste ale multor diletanți, care au auzit și ei în stația de tramvai de Inteligența Artificială și deja se cred specialiști în acest domeniu.

În primul rând trebuie să vorbim despre faptul că Inteligența Artificială se hrănește ca inputuri cu conținutul digital existent și accesibil pe Internet. Cum în România digitalizarea este sub-mediocră, nici conținutul digital nu este la nivelul care trebuie, deci aplicațiile de Inteligență Artificială vor folosi conținut digital din țările unde digitalizarea este avansată și foarte puțin conținut digital din spațiul mioritic, pentru că acesta este puțin, nerelevant și de cele mai multe ori incomplet, incorect și de slabă calitate, căci el reflectă felul nostru de a fi, unde sintagma merge și așa, se reflectă 100% în el.

În al doilea rând, aplicațiile cu Inteligență Artificială se bazează cam pe aceleași clase de algoritmi și dacă cineva are curiozitatea să le testeze, va avea revelația că peste 90% din soluțiile furnizate de aceste aplicații nu diferă semnificativ, ca să nu spun că sunt similare.

În al treilea rând, Inteligența Artificială este fie un instrument care potențează forța creatoare a omului, fie o sculă oarecare pe care omul o folosește să facă ceea ce el nu este în stare să facă, adică să genereze texte cu o anumită semnificație, fără ca acele texte să conțină elemente de creativitate, pentru că sunt rezultatul unor operații mecanice de concatenare, de sortare, de agregare și de modificare, ale unor texte existente de Internet. Textele generate corespund unor cerințe formulate de un beneficiar uman.

În al patrulea rând, Inteligența Artificială este de mare ajutor pentru doctorandul care are idei originale și este creativ, pentru că folosind Inteligența Artificială el:

- face rost de seturi de date de test,

- efectuează prelucrări complexe de date,

- obține prelucrări primare ale bibliografiei indicate,

- scurtează mult timpul necesar unor operații mecanice pe conținut digital selectat de el,

- obține soluții la probleme noi, care rezultă din agregarea de probleme cunoscute.

Pentru acest doctorand creativ, Inteligența Artificială are rolul de a-l ajuta să valorifice superior ideile, să obțină valori cantitative prin care argumentele sale originale să fie scoase și mai mult în evidență. Teza construită folosind Inteligența Artificială pentru a potența ideile originale, este asemănătoare unei pietre prețioase strălucitoare, pentru acre s-a găsit scula cu acre să se obțină fețele perfecte.

În al cincilea rând, pentru doctorandul care crede că Inteligența Artificială îi va scrie teza, aceasta devine un instrument care generează 150 de pagini de conținut digital, rezultat din conținut digital existent, după ce au fost efectuate operații mecanice de structurare, se ordonare, de agregare, de omogenizare, fără a se obține o idee nouă, un concept nou, o problemă nouă și cu atât mai puțin o soluție originală. Teza de doctorat este interesantă, dar pentru un specialist în domeniu, teza de doctorat generată de Inteligența Artificială nu aduce niciun element original, ci seamănă cu o sferă, mai șlefuită, mai strălucitoare, dar tot sferă ca toate sferele care există pe această lume. Despre o astfel de teză, orice aplicație de Inteligență Artificială va spune că o astfel de solicitare i s-a mai cerut și a fost livrată.

Oricine are în față o teză de doxctorat generată cu Inteligența Artificială, la o verificare simplă cu orice altă aplicație de Inteligența Artificială, va obține un mesaj scandalos de crud care anulează orice tentativă de a crea senzația că există o construcție originală, pentru care să se acorde titlul de PhD.

(11 octombrie 2025)

Lăsați disperarea căci Inteligența Artificială nu e dușmanul nimănui!

De când se vorbește de Inteligența Artificială i-a apucat pe toți, de-a valma, disperarea și este  disperare nejustificată. În necunoștință de cauză, uni cred că Inteligența Artificială va aduce sfârșitul omenirii. Să ne reamintim cum a fost cu mașina de spălat rufe și acum nu există gospodărie care să nu aibă o mașină de spălat rufe.

Lumea uită de unicitatea conținutului digital, care este intrare pentru toate aplicațiile informatice care implementează algoritmi ai Inteligenței Artificiale. Deci, dacă vrtem să rezolvăm o problemă folosind o astfel de aplicație, ea are ca intrare același conținut digital pe care îl au toate aplicațiile care fac același lucru.

Lumea uită că aplicațiile care implementează algoritmi ai Inteligenței Artificiale sunt făcute de oameni, care au cam aceeași formație profesională și complexitatea aplicațiilor nu are diferențe de la cer la pământ între el, ceea ce trebuie să ne ducă la concluzia că la solicitări similare ale utilizatorilor, outputurile acestor aplicații, nu vor fi atât de diferite încât să nu identificăm oarece similitudini.

Lumea uită că utilizatorii finali ai aplicațiilor care implementează algoritmi ai Inteligenței Artificiale sunt oameni ca mine, ca tine, ca el sau ca ea, oameni care au un vocabular comun, care formulează probleme spre a fi rezolvate, probleme care nu pică din cer, ci sunt rezultatul gândirii unor oameni obișnuiți și pentru a obține o anumită soluție, un milion de oameni vor formula mai puțin de un milion de probleme, care nu vor fi diferite unele de altele, căci noi nu suntem atât de diferiți, de geniali și de sofisticați încât să facem definiri de probleme absolut deosebite între ele, pentru o aceeași problemă căci toți avem 5 simțuri și toți avem creier cam cu aceeași structură celulară.

Nu avem niciun motiv să ne apuce disperarea, căci nu există o infinitate de algoritmi ai inteligenței artificiale, ci câteva clase de algoritmi, nu există o infinitate de aplicații care au implementată  Inteligență Artificială, ci deocamdată doar câteva și  nu a dat peste noi o avalanșă de formulări de probleme care să necesite conținuturi digitate ortogonale, necunoscute, astfel încât soluțiile să fie originale și noi să rămânem speriați, disperați, uimiți și cu gura căscată.

Și cu Inteligență Artificială și fără Inteligență Artificială, oamenii vor duce o viață la fel de cenușie, de grea și de plină de speranțe, încât oricât de multe aplicații cu Inteligență Artificială vor fi implementate, tot nu vom scăpa de nevoi, de sărăcie și de greșeli, căci Inteligență Artificială nu ne ferește de destin.

(10 octombrie 2025)

Există software inteligent care pune diacriticele?

Răspunsul este afirmativ, dar pe jumătate, căci algoritmii implementați și accesibili la ora actuală fac operația de punere a diacriticelor în textele românești fără diacritice, dar nu o fac 100% bine și trebuie intervenit pe textl cu diacritice puse, pentru a mai pune acolo unde diacriticele nu au fost puse datorită limitelor de înțelegere a sensului, căci acel software care pune diacritice nu face și o analiză semantică a textului. În viitorul foarte apropiat, va exista și software înzestrat cu algoritmi de inteligență artificială accesibili tuturor, care să pună diacritice. Până atunci, eu vă sfătuiesc să construiți conținut digital în limba română, direct cu utilizarea de diacritice, pentru an nu fi puși în situația de a pune după aceea diacritice, pentru că procesul de punere a diacriticelor este extrem de costisitor și tot vor rămâne cuvinte fără diacritice puse.

(06 februarie 2025)

Inteligența artificială și digitalizarea

Inteligența artificială utilizează conținut digital rezultat din:
- scanare de documente,
- fișiere create,
- achiziție de date.

atât timp cât procesul de digitalizare are o evoluție ascendentă, sunt create premisele reale pentru furnizarea de materie primă pentru algoritmii inteligenței artificiale. Este adevărat că inteligența artificială accesează conținut digital fără frontiere, dar dacă este nevoie de conținut digital particular și acesta nu există pentru că digitalizarea nu a ajuns la el, evident, inteligența artificială va furniza un rezultat oarecare, în niciun caz del dorit sau cel exact.

Să iau un exemplu. Să zicem că poemul LUCEAFĂRUL nu a fost niciodată pus sub formă de conținut digital, adică nu există pe internet un fișier cu versurile acestui poem. Dacă solicităm unui algoritm de inteligență artificială să ne spună de câte ori apare conjuncția ȘI în poemul luceafărul, evident un rez=ultat vom primi. Este posibil să fie identificat poemul LUCEAFĂRUL tradus în japoneză, căci japonezii au digitalizarea la nivel mamxim și acest poem va fi tradus automat în românește, nu știm cât de bine va fi tradus, iar textul tradus va fi analizat și de acolo se vor număra aparițiile conjuncției ȘI.

Pentru a face ca inteligența artificială să facă ceea ce trebuie pe meleagurile mioritice, trebuie ca digitalizarea să acopere cam 80% din toate domeniile. Adică foile matricole ale 80% din studenți să fie scanate. Tot 80% din tomografiile de la spitalele din țară să fie digitalizate. Tot 80% cel puțin din revistele științifice să fie scanate. Tot așa trebuie spus și despre cele 80% dintre afișele de la spectacoilele de la TNB să fie scanate. 80% din biografiile detaliate ale actorilor de ieri și de azi să fie digitaliazte. Altfel spus, să nu existe niciun domeniu unde cel puțin 80% din arhive să nu fi fost digitalizat și să existe conținutul digital corespunzător într-un format compatibil cu procedurile de conversie existente.





(01 februarie 20225)
 

Migrarea conținutului digital în mediul online

Fiecare dintre noi are un cont de FACEBOOK, TIK TOK, INSTAGRAM, X sau un blog unde ne manifestăm postând texte, fotografii și filmulețe, pe toate numindu-le conținut digital, iar noi, cu voie sau fără voie ne numim că așa ne place, creatori de content.

În clipa în care am postat pe o rețea de socializare sau așa, în general, pe Internet, un fișier, fie că e o fotografie, fie că e un text, fie că este un filmuleț, din clipa în care am apăsat pe butonul ce corespunde postării, oricare ar fi numele acelui buton, fotografia, textul, filmulețul sau orice ne-a trecut prin minte să postăm, acel conținut digital:

- nu ne mai aparține,

- migrează,

- are viața lui,

- ne scapă de sub control.

Chiar dacă noi nu mai dorim să existe acel conținut postat acum o secundă, cu siguranță cineva l-a salvat undeva și deși noi dorim să-lștergem și chiar îl ștergem, el există în nenumărate alte locuri, căci prin salvare, prin copiere, prin postare altundeva, a migrat și orice tentativă de a-l șterge sau de a solicita ștergerea lui, este imposibil de gestionat, căci asemeni unei metastaze, respectivul conținut digital a migrat și invadează Internetul, scăpând de sub control. 

De aceea, asemeni croitorului care măsoară de 10 ori și taie o singură dată, noi trebuie să gândim profund ce postăm, pentru a nu avea regrete că am făcut o greșeală care are costuri foarte mari, nefiind subiect de șantaj din partea cuiva, ci pur și simplu, doar efect al migrării în online.




(23 ianuarie 2025)

Inteligența artificială este moartă fără conținut digital!

Nouă ne place să vorbim despre orice. Dacă auzim în stația de tramvai despre conexiunea inversă, devenim instantaneu doctori în conexiune inversă. Dacă auzim la coadă la spanac despre inteligența artificială, instantaneu, devenim maeștri în inteligență artificială. Numai că, oricât de mult am vorbi noi despre inteligența artificială, dacă nu avem conținut digital făcut de noi românii, despre istoria noastră, despre literatura noastră, despre noi, indiferent cât de performante sunt instrumentele de inteligență artificială, ele nu au cum să ne ajute în rezolvarea problemelor noastre, căci le lipsește materia primă. Dacă nu am conținut digital despre filmul O scrisoare pierdută în regia lui Sică ALEXANDRESCU și solicit aplicației CHATGPT să-mi dea niște detalii, mi le va da, dar despre filmul de televiziune în regia lui Liviu CIULEI, pentru că despre acest fim, există conținut digital. Dacă  aș dori să știu de câte ori apare conjuncția și în poemul Luceafărul de Mihail EMINESCU, voi obține cu CHATGPT un rezultat corect pentru că poemul se găsește în format digital.
Morala: trebuie accelerat procesul de digitalizare pentru a fi creat conținutul digital pentru cât mai multe domenii, inteligența artificială hrănindu-se cu acest conținut digital autohton pentru a ne rezolva problemele noastre specifice.

(28 septembrie 2024)

Anonimele versus protejarea identității

În zilele noastre, utilizarea computerului în comunicare, schimbă radical abordarea problemelor legate de utilizarea anonimelor și de aceea este absolut necesar să se schimbe radical modul în care se gestionează protejarea identității. Acum este posibilă identificare persoanelor care trimit mesaje anonime folosind computerele, căci tehnologiile din ziua de azi stochează suficient de multe informații legate de calculatorul de pe care se transmit mesajele, dar și informații legate de contul de pe care se face transmiterea mesajelor, oricare ar fi acestea și nu este un secret pentru nimeni că ideea de mesaje anonime este acum un concept vetust, dacă se folosește pentru așa ceva un computer.

Dacă este definit conceptul de persoană protejată, implicit textele transmise de pe un computer de o astfel de persoană, automat devin texte ale persoanei protejate și este necesar ca toți cei care manipulează texte transmise de persoane cu identitate protejată, să aibă grijă de a proteja identitatea celor care au transmis textele, atunci când prelucrează acele texte, mai ales atunci când acele texte sunt transmise prin fluxuri celor care trebuie să le prelucreze și să ia decizii. 

Textele anonime reprezintă o primă formă de comunicare, după care, după ce emitentului i se garantează protecția, continuarea transmiterii de texte ca persoană protejată, capătă o nouă valoare a conținutului și fluxurile ce se vor crea vor defini abordări specifice lucrului cu persoane cu identitate protejată, iar deciziile viitoare vor urma proceduri în consecință.

(02 august 2024)

Inteligența naturală și inteligența artificială

Din start trebuie să spun că inteligența naturală este singura creatoare de noi cunoștințe, singura care dezvoltă teorii originale și singura care fundamentează idei noi, descoperă algoritmi noi, formulează noi probleme, oferă noi soluții. Inteligența artificială folosește tot ceea ce a realizat inteligența naturală, repetă rezolvări de probleme cu noi date, sistematizează informații, face agregări de date, dar nu este creatoare de un nou conținut digital, în sensul unei creații originale. Conținutul digital generat de un instrument înzestrat cu inteligență artificială, este un conținut digital rezultat din:
- agregări,
- concatenări,
- transformări,
- rafinări,
de conținut digital existent, identificat la un moment dat.

Între inteligența naturală și inteligența artificială nu există nicio contradicție. Inteligența naturală se folosește de inteligența artificială în efectuarea unor prelucrări, a unor analize, a unor ierarhizări, a unor completări de date, în vederea obținerii de noi soluții la noi probleme pe care omul le-a întâlnit. Inteligența artificială este doar un instrument la dispoziția oamenilor, care cu inteligență naturală de un anumit nivel, vor reuși să construiască tot felul de sisteme de ipoteze și să le verifice, reușind astfel să tragă concluzii care să le fie utile în dezvoltarea de noi teorii. Ceea ce vedem acum în genetică, ne duce cu gândul la tabloul lui MENDELEEV, care anticipa existența unor elemente și să nu uităm că era un metal, pe care l-a numit ekasiliciu, metal care de fapt când a fost descoperit era vorba despre GERMANIU. Inteligența artificială îi va ajuta pe cercetători să identifice rapid izolate, rezultatele obținute de alți cercetători și să le integreze, obținând în acest fel interpretări la care nu s-ar fi așteptat în lipsa a ceea ce inteligența artificială le-a pus la dispoziție. Așa vor fi descoperite noi medicamente, noi scheme de tratament și vor fi studiate evoluțiile unor maladii, prin analiza folosind inteligența artificială a miliarde de tomografii computerizate.


(16 ianuarie 2024)

Inteligența Artificială scrie un dicționar al scriitorilor?

Răspunsul este afirmativ. Cu Inteligența Artificială se generează un Dicționar al Scriitorilor Români, exact așa cum îl dorim noi. Vom cere ca scriitorii să fie dispuși în ordine alfabetică. Vom da un șablon după care se vor genera articole, adică data nașterii, data decesului, eventual, locul de naștere. Vom solicita ceva despre studii, despre debut, despre operă. Vom solicita fotografii și o bibliografie. 

Vom avea surpriza că dacă există un dicționar deja existent, de la el se va porni și se vor face completări. Este posibilă realizarea acestui dicționar căci în online există conținut digital despre scriitorii români. Dacă unii scriitori lipsesc din online, nici ChatGPT nu-i va include în dicționar, căci acest software nu crează nimic, ci preia și prelucrează. Dacă vrem să-l păcălim, ne apucăm noi și inventăm niște scriitor, le facem o prezentare și automat vor fi incluși în dicționar, căci ChatGPT nu are posibilitatea de a verifica dacă au existat în realitate respectivii. Noi trebuie să fim inspirați și să știm cum să-l fentăm pe ChatGPT.


(05 noiembrie 2023)

Actualizările pe rețeaua de socializare FACEBOOK

Informatica are reguli foarte clare în ceea ce privește lucrul cu bazele de date. Rețelele de socializare operează cu baze de date. Cei care au conturi pe FACEBOOK sunt într-o bază de date. Crearea unui cont pe FACEBOOK înseamnă crearea unei înregistrări în vaza de date a rețelei de socializare. Când punem poze sau texte, nu facem altceva decât să punem conținut digital multimedia în baza de date. 
Dacă dorim să ne ștergem contiul, el nu se șterge, ci se dezactivează înregistrarea din baza de date. 
Ca orice vază de date și baza de date a rețelei de socializare FACEBOOK trebuie actualizată. Actualizarea se face de către cei care au creat contul, dar Inteligența Artificială - IA, va permite actualizări în baza de date FACEBOOK mult mai fine decât până acum. Lumea are nedumeriri pentru faptul că dacă o persoană a decedat, contul ei de pe FACEBOOK nu reflectă acest lucru, dacă rudele celui dispărut nu acționează ca atare. În condițiile existenței componentei de Inteligență Artificială - IA în rețeaua de socializare FACEBOOK, contul unei persoane decedate va avea un cu totul alt conținut și în niciun caz nu se va mai întâmpla ca acum ca de ziua de naștere a respectivei persoane să i se adreseze felicitări, cum se întâmplă acum. Va mai trece ceva timp, dar problemele se vor rezolva mult mai elegant decât eliminarea de fotografii cu texte obscene, de pe vremea când pixelii nu erau și ei supuși analizei, așa cum se proceda cu textele redactate cu un editor de texte.

Eu mă și mir că fără Inteligența Artificială - IA, problema enunțată se rezolva, dacă se insista ceva mai mult cu corelarea conținutului digital, fără ca să fie nevoie de operator manual pentru astfel de actualizărti. Se știe că WIKIPEDIA.com are un mecanism care actualizează destul de rapid, automat și de corect baza de date atunci când este vorba de înregistrarea datei decesului persoanelor aflate în baza de date, atunci când nedoritul eveniment se produce.


(18 august 2023)

Vreți inteligență artificială?

Vreți inteligență artificială?  Dacă răspunsul este afirmativ, trebuie neapărat să treceți la digitalizare, adică:
- scanați documentele de peste tot,
- standardizați portalurile,
- creați arhive și nu mai ștergeți fișiere,
- asigurați calitate conținutului digital,

- accelerați implementarea informatizării,

- stimulați-i pe oameni să vă devină parteneri,
- nu lucrați cu jumătăți de măsură.

Noi ducem lipsă de conținut digital. Adică, lipsesc fișierele complete cu date despre tot și despre toate. Datorită faptului că procesul de digitalizare este incipient nu am cum să fac o enumerare a lucrurilor ce trebuie făcute. La fiecare loc de muncă trebuie făcut restul de digitalizare, cele sub 5% cât este făcut arată că restul este imens dar nu trebuie să fim descurajați. Sunt arhivele pe suport clasic de hârtie care trebuie digitalizate cu definirea de chei de regăsire, căci degeaba avem fișiere dacă nu am definit chei de regăsire care să ușureze procesul de căutare.

Acum că a venit vorba de noul guvern, am folosit un software dotat cu componente de inteligență artificială să găsesc ce facultate a terminat ministrul VEȘTEA și din lipsă de conținut digital nu mi s-a dat răspunsul la care mă așteptam, căci el nu a trecut în CV facultatea absolvită, dar nici universitatea unde el a terminat studiile nu are conținut digital complet, căci dacă avea foile matricole introduse în baza de date sau registrul de diplome eliberate scanat cumva, se rezolva, dar toate acestea fiind lipsă, produsul software de inteligență artificială mi-a dat răspunsul așteptat, adică nu există nimic despre facultatea absolvită de VEȘTEA, căci inteligența artificială nu crează conținut digital, ci utilizează conținut digital creat de om.

(15 iunie 2023)