Cântece de muzică populară și interpreți de referință (I)

Mărioară de la Gorj cântec interpretat de Maria TĂNASE

Leliță Ioană Ioana RADU

Mai treci, neică, şi tu dealul.  Maria LĂTĂREȚU

Cine n-are dor pe vale    Lucreția CIOBANU

Sara când răsare luna  Domnica TROP

Pe Mureș și pe Târnavă  Alexandru GROZUȚĂ

Vine ploaia de la Cluj      Emil GAVRIȘ

A venit aseară mama.   Ștefan LĂZĂRESCU

Când eram pe Ialomița. Eugenia FRUNZĂ

Drag îi e lu' bagea jocu' Aurelia FĂTU RĂDUȚU

Câtu-i Maramureșul Victoria DARVAI

 Pe Valea Ampoiului Felician FĂRCAȘU

Hai lic şi iar lic  Ion CRISTOREANU

(13 octombrie 2025)

Cântecul M-O TRIMIS/MÂNAT MAMA LA VIE și cei care l-au interpretat

Unul dintre cele mai frumoase câtece ale folclorului romântesc este cântecul M-O TRIMIS MAMA LA VIE atât ca melodie, cât și ca versuri și de aceea multe interprete s-au încumetat să-l cânte, căci este mijlocul de a le pune în valoare calitățile vocale. Referința este interpretarea Ioanei RADU. Este și un cântec M-a trimis mama la capre. Iatăce am găsit eu pe YOUTUBE legat de interpretele aceste capodopere a folclorului nostru:

Ozana BARABANCEA

Formația CURNUȚ

Svetlana DANILOVA

Daniela DUDAȘ

Luță IOVIȚĂ  taragot

Veronica MIHAI

Dorel MOȘ

Lorena OLTEAN

Ioana RADU

Valentina SAVIŢCHI

Domnica TROP
Se observă diversitatea ritmurilor și modificările din versuri. Cântecul are titlurile M-o mânat mama la vie, M-o trimis mama la vie, M-a trimis mama la vie, M-a mânat mama la vie.

(01 octombrie 2025)

Ionel FERNIC - compozitorul De ce mi-ai spus că mă iubești

Ionel FERNIC este un prolific compozitor mai ales de romanțe și deși a trăit doar 37 de ani, a lăsat în urmă compoziții absolut remarcabile, mai ales romanțe, iar de numele lui se leagă romanțele deosebit de îndrăgite Cruce albă de mesteacăn, La umbra nucului bătrân, Îți mai aduci aminte, doamnă, dar și cântecul Scrisoare de dor, Iubesc femeia.
Am reținut din numeroasa creație a lui Ionel FERNIC compozițiile:

Adio clipe fericite

Adio, doamnă

Aprinde o țigară

Beau

Cruce albă de mesteacăn, 

 De ce mi-ai spus că mă iubești

Dă-mi mâinile să le sărut

Iubesc femeia

Îți mai aduci aminte, doamnă,

La geamul tău luminat

La umbra nucului bătrân, 

Minciuna

Nunuțo

Pe boltă când apare luna

Pentru tine am făcut nebunii

Scrisoare de amor

Scrisoare de dor

Țiganca.  1927

Compozițiile lui Ionel FERNIC, spre deosebire de alți compozitori, au mai multe referințe, adică aceeași compoziție este interpretată la cel mai înalt nivel  de mai mulți cântăreți, ceea ce arată interesul special de care muzica acestui compozitor s-a bucurat peste ani și ani, dacă ținem seama că Ionel FERNIC a compus între anii 1920 și 1937.
Ionel FERNIC a scris muzică pe versuri ale unor poeți precum Cincinat PAVELESCU, Ion MINULESCU, Aurel FELEA, dar în multe cazuri textele îi aparțin lui însuși.
Compozițiile lui Ionel FERNIC au fost interpretate de Doina BADEA, Mia BRAIA, Tudor GHEORGHE, Jean MOSCOPOL, Margareta PÂSLARU, Gică PETRESCU,  Ioana RADU, Nicu STOENESCU, Cristian VASILE, ZAVAIDOC, dar și de alții.
Ionel FERNIC

(03 martie 2025)

Folclorul se culege, nu se face!

Mi se face și lehamite când aud tot felul de nene și de tanti care se laudă că au scris texte, au scris muzică pentru cântece și le mai și interpretează, cu exemplificări dintre cele mai penibile. Eu spun doar atât: folclorul se culege din sate de la rapsozi, nu se scrie într-o bucătărie, într-un bar sau într-un grajd, în fața unei beri, ci la muncă, la șezătoare, la horă sau la nuntă.
Cântecele create de oamenii anonimi sunt frumoase, au ceva special în ele, iar liniile melodice sunt originale și oricine dacă vrea să le fredoneze, o face cu mare ușurință, căci acele nestemate sunt speciale, existând concordanță între text și linia melodică. Acele cântece făcute la comandă pe bandă rulantă se aseamănă unele cu altele și doar una sau două melodii, din 10.000 au un ceva special, restul sunt de umplutură, au rime facile, au teme enervante, iar rima banii - dușmanii, arată primitivismul, lipsa de cultură a celor care apar și vor să ne impresioneze cu producțiile lor de proată calitate.


(24 ianuarie 2025)

Cântecul Mă suii în dealu' Cernii și interpreții săi

Mie mi-a plăcut enorm cântecul Mă suii în dealu' Cernii și de aceea am căutat să văd dacă acest cântec a fost cântat de alți interpreți și într-adevăr am găsit că așa este. De aceea, aici enumer vocile care au avut în repertoriu acest cântec.

Ion ACRIS

Marin BUGAR

Nelu CHERCIU

Viorela FILIP

Tudor GHEORGHE

Alexandru MICA

Ana Maria MLAGIU

Adina OȚA

Ioana RADU

Radu SIMION

Angelica STOICAN

Daniel TRIFU

Traian UILECAN

Elena Reli VILĂU

ZAVAIDOC

Există deosebiri marin în legătură cu abordarea acestui cântec, dar ideea de bază este că fiecare interpret a căutat să dea o notă personală actului artistic. Trebuie să remarc aici că doar artiștii cu mari resurse ale vocii își permit să abordeze această piesă.



(15 februarie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Ioana RADU

Mă mândresc cu faptul că am fost contemporan cu Ioana RADU. Când eram copil, mergeam la spectacole unde ea cânta căci în acele vremuri artiștii cutreierau  țara. Îmi amintesc că la un moment dat a oprit în dreptul porții noastre o mașină să-l preia pe dirijorul de la Doina Argeșului, Alexandru BUSUIOC, care stătea la câteva case de noi, peste drum. În acea mașină erau mai multe artiste, printre care și Ioana RADU. M-a impresionat cum Ioana RADU s-a adresat uneia dintre artiste cu dumneata, deși Ioana RADU era cine era, iar celelalte erau artiste la început de drum sau artiste de-ale locului de la noi. Ioana RADU a avut un repertoriu fabulos și aici îl exemplific cu câteva dintre cântece, discografia lui Ioana RADU fiind mult mai bogată.
Am o mândră mititică

Anicuța neichii, dragă

Aș vrea iar anii tinereții

Bate vântul vinerea

Bulgăraș de gheață rece

Bună seara, mândră bună

Car frumos cu patru boi

Cine-a pus cârciuma-n drum

Cine mi te-a scos în cale

Ciobănaș cu trei sute de oi

De-aș trăi ca bradu-n munte

Dealu-i deal și valea-i vale

De la moară pân-la gară

De la Primărie-n sus 

Dă Doamne și omului

Di, di, di, murgule, di

Era iarnă și ningea

Geaba-i lună, geaba-i stele

Gheorghe, Gheorghe

 La puțul cu cinci izvoare

I-auzi valea cum mai sună

Inimă cu venin mult

Inimă de ce nu vrei să-mbătrânești?

La fereastra cu zorele

La umbra nucului bătrân

Lasă-mă să pătimesc. a se asculta Hora păcii interpretată de Maria LĂTĂREȚU

Leliță Ioană

Mai vino seara pe la noi

M-aș duce și eu la nuntă

Mi s-a rupt căruța-n drum

N-am să trăiesc cât pământul

Pelin beau, pelin mănânc

Piatră, piatră

Ridică mîndro perdeaua

Și-n chioșc fanfara cântă

Toată lumea-mi zice lotru

Tudorițo, nene

Ioana RADU a interpretat multe romanțe. Ea este numită și regina romanțelor. Pentru romanțele interpretate a primit titlul de artistă a poporului din RPR. Pe Youtube se află câteva clipuri cu Ioana RADU interpretând cântece vesele și romanțe în programele de Revelion din vremurile de demult.

Vocea Ioanei RADU este inconfundabilă. Dicția Ioanei RADU este perfectă. Cântecele Ioanei RADU sunt hituri și este greu să fie interpretate de altcineva fără să se zică instinctiv, că Ioana RADU le cânta altfel, ea fiind referința.


(10 februarie 2024)

Niște cacofonii oarecare....

Acum mulți ani, pe când ziarul Jurnalul Național se vindea cu un supliment care conținea și un CD, am cumpărat cu regularitate acele CD-uri și acum mă laud că am om colecție de CD-uri ale unor interpreți, cărora le-a venit acum rândul să-i ascult, căci eu când ascult muzică o fac cu mare atenție, mai corect cu foarte multă atenție. 
Numai așa se explică faptul că ascultând CD-ul de muzică de colecție nr. 40 la cântecul Mândro, te aștept pe răzor, am sesizat ceva nefiresc la versurile:
Să trec eu c-o săbăreacă
Care mi-a fost mie dragă.
Înregistrarea cântecului este din anul 1975 și am întrebări dacă în acea perioadă, când ochii erau ațintiți pe tot și pe toate și nu era avalanșa aceasta de producții necontrolate, cum de a trecut neobservată respectiva construcție bizară. Dacă era vorba de un cântec autentic cules aș fi înțeles, dar cântecul La poarta sărutului îmi arată că există și producții făcute pe colo și pe colo, nu folclor autentic.

În cântecul Bat-o sfântul de lupoaie există versurile:

Bat-o sfântul de lupoaie,

Mă mănâncă ca pe-o oaie.

Cântecul se află pe poziția 9 de pe CD cu muzică de colecție din volumul 46 editat de Jurnalul Național.

(08 noiembrie 2023)

Dan MOISESCU, voce puternică de cântec popular

Dan MOISESCU este unul dintre cântăreții pe care i-am văzut pe scena Căminului cultural 23 August din Găvana - Pitești, în vremea când eram elev de școală elementară. Dan MOISESCU este un cântăreț de folclor cu conservator absolvit la 43 de ani.
În repertoriul său se aflau cântece precum: Când toca la Radu Vodă, Floricică de cicoare, Du-mă dorule mai tare, Până când nu te iubeam, Bordeiaș, bordei, bordei, Fir-ai dorule nebun, Săbărelul, Ia, mai zi din frunză, Ah, mi-e dor, mi-e dor de tine, Sus pe dealul înverzit, Nechează murgu-n obor, Inima mi-e plină, dar și multe altele.

Trebuie să remarc aici că Dan MOISESCU s-a aplecat asupra studiului folclorului din punct de vedere teoretic, ceea ce s-a reflectat în repertoriul său. Acum văd că același lucru îl face Grigore LEȘE, cu alte instrumente și pentru altă zonă folclorică.

Înregistrările cu cântece în interpretarea lui Dan MOISESCU arată că omul știa muzică, pentru că aranjamentele orchestrale sunt foarte speciale. Viorile se aud altfel. El însuși cânta la vioară, ceea ce era extrem de important, căci știa ce să le ceară celorlalți instrumentiști. Dan MOISESCU a avut mare grijă la rostorea cuvintelor. Dacă azi sunt soliști care cântă și nu înțelegi cuvintele rostotite, exact ca în cazul lui Florin CÎȚU, politicianul neinteligibil, la Dan MOISESCU fiecare cuvânt este rostit complet, așa cum făceau Ioana RADU, Maria TĂNASE și Maria LĂTĂREȚU.



(21 decembrie 2021)

Hora păcii, cântec în două variante

 În anii de început ai comunismului, Maria LĂTĂREȚU cânta Hora păcii cu următoarele cuvintele:
Foaie verde de cicoare,
Zi-ne hora lăutare,
Zi-ne hora lăutare
S-o întindem colea mare.
Că același dor ne leagă,
Muncitori din lumea-ntreagă.
Hora păcii, horă mare
Peste fluvii și hotare,
Căci vor pacea să se prindă
Tot pământul să cuprindă.
N-or juca în ea boierii
Nici patronii, nici bancherii,
Căci lor nu li-e dragă hora
Înfrățirii tuturora,
Mai cu foc zii lăutare
Hora păcii-ntre popoare,
Hai din frabrici, de pe-ogoare
Muncitori și muncitoare,
Bucuria noastră-i mare,
Bucuria noastră-i mare.

Era reflectată o formă de manifestare a luptei de clasă, căci în acele vremuri chiaburii, patronii, bancherii erau parte a capitalismului în putrefacție, care se opuneau noului dat de muncitori și țăranii colectivizați.

Peste ani, Rodica DUHNĂ a cântat Hora păcii, pe aceeași melodie cu versurile:
Foaie verde de cicoare,
Ține hora lăutare,
Ține hora lăutare
Să o-ntindem colea mare
Că același dor ne leagă,
Frați români din lumea-n treagă.
Hora păcii, horă mare,
De la munte pân-la mare,
Căci vor pacea să se-ntindă
Tot pământul să cuprindă,
Mai cu foc zii lăutare
Hora păcii-ntre hotare,
Toți românii de prin lume
Dor de casă să-i adune.
Și să-ntindem roata mare
Dintr-o-n zare-n altă zare
Frați cu frați să se unească
Într-o horă românească.

Texrul acesta reflectă o altă realitate, aceea a celor 5 milioane de români desrădăcinați, care au plecat în pribegie să găsească un trai mai bun, din moment ce aici nu li se oferă nimic.

În realitate aceste variante sunt adaptare de text la melodia Lasă-mă să pătimesc cu versurile:
Lasă-mă să pătimesc
Că n-am știut să iubesc.
C-am iubit un pui pe lume
Dar n-am știut cum se ține.
Dar acum de l-aș avea
Numa-n brațe l-aș ținea.
Cine zice puiul vine
Are-un galbin de la mine
Cine zice c-a venit
Îi dau salba de la gât
Inelul din deștiu-ăl mic
Să-l văd bine c-a venit.
Foaie verde bob năit
Spune-mi neică ce-ai făcut
Spune neică ce-ai făcut,
De n-ai mai îmbătrânit?
Am băut vinul cu gheață
Și-am dormit la mândra-n brață.
Trebuie comparate cele trei texte și se va vedea diferența. Primul text este unul cu mesaj, are o simplitate exagerată. A doilea este ceva mai simplist. În schimb, al treilea este cizelat. Se vede că a avut loc o decantare, căci până la ajunge să fie cântat la radio, cântecul a suferit multe transformări, fiind cizelat să ajungă la o formă perfectă, fără rugozitățile din textele precedente.

(09 decembrie 2021)

Fără muzică populară!

Eram într-un context special, la o nuntă și deși un DJ se zbuciuma să facă și el ceva acolo cu muzică destinată unui segment de melomani absent în acel context, părea mai mult o masă de după o înmormântare, cu meseni tăcuți, încruntați, cu privirile ațintite în farfurii spe mâncărurile care se serveau unele după altele cu precizie de ceas elvețian.

la un moment dat a venit cineva la mine și mi-a zis:

- Nășicu, mergi și mata la muzicant și cere-i să pună hore și sârbe!

Ceva-ceva bănuiam eu, că la nuntă cei care vin cu banul gros sunt oamenii trecuți de 45 de ani și ei dau banul gros, numai că vor să știe și pentru ce, adică, pentru distracție care înseamnă joc, voie bună și râsete. Am mers eu la DJ și i-am zis să selecteze rapid sârbe și hore. Omul avea în computer program deja alcătuit. A luat microfonul și a zis:

- Pentru nășicu și pentru nășica Sârba de la Câmpulung!

Într-o clipă lumea s-a luminat la față și ringul de dans a devenit neîncăpător. Am jucat până am nădușit leoarcă și eu și ceilalți până dimineața. N-a mai fost nimic altceva vreo trei ore. Apoi a început muzica lăutărească cu Gabi LUNCĂ, PUCEANCA și SIMINICĂ. La un moment dat a venit un tip mai durduliu la mine, m-a pupat pe obraz:

- Să-ți dea Dumnezeu zile multe, nășicule, că tare frumos fuse! 

Așa sunt unii care cred că ceea ce lor le place, place la tot poporul. Nu este așa. Unora nu le place muzica populară. Le dau dreptate doar în parte, căci nu au avut posibilitatea să asculte muzică populară autentică de valoare, de la mama ei, cântată de mari voci.

I-am cerut eu acelui DJ să pună și Doina Oltului cu Grigoraș DINICU. Am auzit aplauze. La nuntă, aplauze. La cinci dimineața la ciorba de potroace s-a jucat și Perinița, apoi s-a dat marșul.






(01 noiembrie 2021)

Elisabeta TURCU e cântăreața din Muscel

Niciodată nu mi-au plăcut cântărețele miorlăite, pițigăiate sau leșinate. Mie îmi plac cântărețele cu voce plină, expresivă, inconfundabilă, ușor dramatică așa cum sunt vocile la Maria TĂNASE, Ioana RADU și Lucreția CIOBANU.  Când am ascultat-o pe cântăreața Elisabeta TURCU mi-am dat seama că:

- reprezintă Muscelul,

- este o mare voce,

- are dramatism,

- deține repertoriu,

- știe că are talent.

Elisabeta TURCU  este o prezență prin cânt, prin costum, prin felul în care se prezintă. Maramele ei de Muscel sunt delicate, iia ei se armonizează cu ritmul muzicii. Culorile costumului ei sunt în armonie perfectă și gesturile lui Elisabeta TURCU  sunt ale unei artiste care știe ce să facă cu mâinile, cu corpul când cântă. Ea nu se bâtâie așa cum fac unele cântărețe în dorința disperată de a ține ritmul, căci Elisabeta TURCU  are ritmul în sânge. Elisabeta TURCU  nu apare în concerte ca o sorcovă, așa cum apar nenumărate așa-zise artiste care pun tone de smacuri pe chip, doar-doar vor da bine la cameră. Ea este simplă, naturală și pune accent pe cânt.

În repertoriul lui Elisabeta TURCU sunt cântece precum:

- Neicuță din Argeșel,

- Face-m-aș pasăre-n zbor,

- Dragostea noastră curată,

- Mama mea scumpă comoară,

- Roata vieții,

- Mamă, înger păzitor,

- Băiatul mamii băiat,

- Unde ești copilărie,

- Urcă trenul la Predeal,

- Argeșene, puiule,

- La mulți ani, omule bun,

- Inimă afurisită.

Se văd cântecele culese de cântecele scrise. Poezia versului autentic din popor se vede, ceea ce arată că creatorul cult de folclor nu prea există și dorința de a face cântece mai noi nu permite acea cizelare pe care o aduce creatorul popular prin trecerea versului din generație în generație. Ca să nu mai spun că versificația a,b,a,b nu prea este specifică folclorului autentic. Bine că Elisabeta TURCU nu exagerează și se vede că citește poezie, dar mai are de lucrat la capitolul metaforă.

(04 aprilie 2021) 

Artiștii ai poporului din România

Comuniștii care copiau de la URSS tot ce era de copiat, au adus la noi titlurile de artist al poporului și de artist emerit, titluri care au fost acordate actorilor, soliștilor, dirijorilor, compozitorilor, pictorilor, sculptorilor și balerinilor de la noi. Au primit prin decret semnat la Consiliu de Stat titlul de artist al poporului următorii:

Ioana RADU

George CALBOREANU

Grigore VASILIU BIRLIC

Alexandru GIUGARU

George VRACA

Sonia CRUCERU

Corneliu BABA

Maria FILOTTI

Arta FLORESCU

Zenaida PALLY

Nicolae HERLEA

Lucia STURDZA BULANDRA

Radu BELIGAN

George GEORGESCU

Ion VOICU

Ion DACIAN

Sică ALEXANDRESCU

Ion IRIMESCU

Ion FINTEȘTEANU

Corneliu BABA

Dumitru GHIAȚĂ

Miluță GHEORGHIU

Ionel BUDIȘTEANU

Ștefan CIUBOTĂRAȘU.

Respectivii aveau și unele avantaje materiale, dar cea mai importantă era recunoașterea valorii, căci acordarea acestui titlu nu se făcea la grămadă, ci operau criterii cu care lumea era de acord și de prea puține ori s-a greșit, în sensul acordării titlului unora care nu-l meritau. Se va vedea că în istoria culturii cei care au primit titlul de artist al poporului au rămas ca figuri de primă mărime. În epocă se spunea că Nicolae HERLEA la cei 35 de ani ai săi era cel mai tânăr artist al poporului, rolul lui Figaro și succesul de la Scala și Metropolitan i-au fost favorabile obținerii titlului.

Nu am regrete că nu se mai acordă titlul de artist al poporului acum, căci ori de câte ori se rostea numele artistului se specifica faptul că este artist al poporului. Acum prezidentul acordă titluri, dar nu se amintesc atunci când se rostește numele artistului. Doar când moare se trag salve de tun și se pune drapelul pe sicriu. O ierarhizare a oamenilor de artă se impune și acordarea acelor titluri era o formă și aducea competiția în rândul artiștilor, căci una este averea și alta este talentul. La teatru radiofonic am auzit vocile unora dintre marii actori. Ceva mai târziu i-am văzut la televizor. Pe unii câtăreți i-am ascultat la radio sau am avut discuri cu cântece interpretate de ei. Lumea era atunci foarte selectivă, căci costurile realizării unui disc erau foarte mari și nimic nu se întâmpla cu viteza de azi.

(15 martie 2021)

Ce să fie, ce să fie?

Ascultați cele două cântece:

• lasă-mă să pătimesc în interpretarea lui Ioana RADU
• hora păcii în interpretarea lui Maria LĂTĂREȚU.

Concluzia o trageți singuri. În vremuri grele oamenii se adaptează foarte repede.

(26 aprilie 2018)