Studenții de la cibernetică au fost întotdeauna deisebiți, când vremurile au permis-o datorită:
- selecției prin două matematici și a fizicii la admitere;
- dificultății disciplinelor din programul de învățământ;
- exigenței profesorilor;
- necesității de a studia literatură publicată în străinătate;
- volumului mare de muncă pentru a pregăti un examen;
- necesitatea de a lucra pe calculator foarte mult;
- multitudinii de proiecte în care creativitatea este esențială;
- limitării disciplinelor cu caracter descriptivist.
Ca la marile universități, în cazul ciberneticii niciodată nu au fost prea mulți candidați pe un loc. Tot așa se întâmplă la calculatoare în UPB dar și la alte facultăți cu ștaif, pentru că operează autoselecția. Toată lumea știe că Cibernetica este o facultate grea și tocmai de aceea cei care vin să devină studenți aici știu ce-i așteaptă, la ce se înhamă și din momentul în care au deveni studenți-ciberneticieni se pun pe treabă și muncesc din greu. Ca absolvenți ei sunt reunoscuți în toată lumea și oriunde ar merge cineva este imposibil să nu întâlnească un absolvent de la Cibernetică. Ori de câte ori am mers în Belgia am întâlnit unii dintre studenții pe care i-am condus la diplomă. Și în America am întânit absolvenți de-ai noștri. Sunt peste tot pentru că sunt foarte buni specialiști. Pe facebook dialoghez cu absolvenți de Cibernetică, aflați la muncă în țări de pe cele 5 continente.
Statisticile arată cu grafice care este numărul de studenți care au absolvit facultatea CSIE. Ceea ce ste foarte important și trebuie luat în considerare este faptul că foarte mulți dintre absolvenții de Cibernetică sunt răspândiți în toate departamentele din ASE dar și de la alte universități din țară, ceea ce este mare lucru și este motiv de mândrie pentru noi toți.
(04 noiembrie 2016)
