Colegul meu de studenție, profesorul universitar Traian SURCEL

Mă cunosc cu Traian SURCEL din toamna anului 1966, deci anul acesta se împlinesc 60 de ani. În toți acești ani, niciodată:
- nu am ridicat tonul unul la celălalt,
- am păstrat o relație de colegialitate excelentă,
- am colaborat cu plăcere ori de câte ori a fost necesar,
- ne-am respectat la cel mai înalt nivel.
În intervalul 1954 - 1961, Traian SURCEL a urmat cursurile Școlii Elementare nr. 52 din București.
În intervalul 1961 - 1965, Traian SURCEL a urmat cursurile Liceului Mihai Viteazul din București.
În intervalul 1965 - 1970, Traian SURCEL a urmat cursurile Facultății de Calcul Economic și Cibernetică Economică, Secția de Mecanizarea și Automatizarea Calculului Economic. A absolvit cu succes examenul de diplomă  în vara anului 1970 și a obținut Diploma de Absolvire a ASE.
La vârsta de 36 de ani, Traian SURCEL a susținut cu succes teza de doctorat coordonată de profesorul Ludovic TÖVISSI, referită prin:
Traian SURCEL - Modele pentru conducerea operativă a unei întreprinderi de comerț exterior, ASE București, 1983, 217 pag. 
În intervalul 10.08.70 – 16.02.80, Traian SURCEL  a lucrat ca analist în cadrul Laboratoarelor Catedrei de Cibernetică Economică.
În intervalul 16.02.80 – 30.09.87, Traian SURCEL a fost asistent universitar titular  în Catedra de Cibernetică Economică.
În intervalul  01.10.87 – 31.07.90, Traian SURCEL  a fost lector universitar în Catedra de Cibernetică Economică.
În intervalul 01.03.90 – 30.09.93, Traian SURCEL  a fost conferențiar universitar în Catedra de Cibernetică Economică.
Începând din data de 01.10.93 până la pensionarea din anul 2012, Traian SURCEL  a fost profesor universitar în Catedra de Cibernetică Economică.
Traian SURCEL a fost șeful colectivului de Birotică din cadrul Catedrei de Informatică Economică.
Traian SURCEL a fost decanul Colegiului Economic al ASE de la Buzău.
În data de 22.11.2017, profesorului universitar Traian SURCEL i s-a decernat diploma de Profesor Universitar Emerit în cadrul unei festivități care a avut loc în Aula Magna a ASE.
Marin PREDESCU, Traian SURCEL, Gheorghe SOFRONIE - Echipamente periferice, Lito ASE, București, 1972.
Traian SURCEL, Gheorghe SOFRONIE, Liviu TOMA -  Informatica economică: Partea 1, Editura Calipso 2000, București, 1998, 356 pag., ISBN: 973-97077-1
Traian SURCEL, Gheorghe SOFRONIE, Radu MÂRȘANU - Informatica economică: Partea 1, Editura Calipso 2000, București, 2000, 391 pag., ISBN: 973-97077-2-8
Traian SURCEL, Gheorghe SOFRONIE, Radu MÂRȘANU -  Informatica economică: Medii de programare pentru gestiunea bazelor de date: Partea a II-a, Editura Calipso 2000, București, 2002, 396 pag., ISBN: 973-97077-2-8
Traian SURCEL, Radu MÂRȘANU, Paul POCATILU -  Tehnologii Web și baze de date, Editura Tribuna Economică, București, 2005, 209 pag., ISBN: 973-68805-X
Traian SURCEL, Gheorghe SOFRONIE, Constantin BARON, Liviu TOMA - Informatica Economică, partea I, Hardware, Windows, Word, Excel, Internet, e-Mail, Editura Calipso 2000, București, 1999, 356 pag., ISBN: 973-97077-2-6
Traian SURCEL, Radu MÂRȘANU, Paul POCATILU, Adriana REVEIU - Informatica economică: tehnologia informației și comunicațiilor - Ediția a II-a, Editura Tribuna Economică, București, 2005, 522 pag., ISBN: 973-68803-8-9
Traian SURCEL, Radu MÂRȘANU, Paul POCATILU, Adriana REVEIU - Informatica economică: hardware, Windows, MS Office, Internet, Editura Tribuna Economică, București, 2003, 353 pag., ISBN: 9738257794
Traian SURCEL, Radu MÂRȘANU, Răzvan BOLOGA - Medii de programare pentru gestiunea bazelor de date Access: culegere de probleme, Editura ASE, București, 2004, 108 pag., ISBN: 9735944812
Traian SURCEL, Vasile AVRAM, Radu MÂRȘANU, Diana AVRAM - Medii de programare pentru gestiunea bazelor de date: Access, Visual Basic, HTML, ASP, Editura TRIBUNA Economică, București 2004, 381 pag., ISBN: 973-82579-1-3
Constantin IONESCU, Traian SURCEL, Ion TEODOR, Vasile LĂZĂRESCU - Sisteme informatice: organizarea datelor și proiectare în detaliu, Lito ASE, București, 1986, 360 pag.
Constantin IONESCU, Marius BĂCESCU, Ion LUNGU, Gheorghe SABĂU, Traian SURCEL, Ilie TAMAȘ, Constantin MARINESCU, Vasile AVRAM, Ion TEODOR, Aurelian COJOCARU - Culegere de probleme la disciplina Sisteme informatice și bănci de date: fișiere, baze și bănci de date, Lito ASE, București, 1984, 171 pag.
Constantin IONESCU, Marius BĂCESCU, Ioan ROXIN, Gheorghe SABĂU, Traian SURCEL, Ilie TAMAȘ, Ion LUNGU, Constanța BODEA, Ion SMEUREANU, Vasile AVRAM, Ion TEODOR - Culegere de probleme la disciplina sisteme informatice și bănci de date: S.G.B.D. Socrate-Mini și Socrate-Felix, Lito ASE, București, 1989, 13 pag.
Vasile AVRAM, Constantin APOSTOL, Diana AVRAM, Traian SURCEL - Birotică profesională, Editura Tribuna Economică, 2002, 520 pag., ISBN: 973-82573-6-0
Constantin APOSTOL,  Constantin BARON, Traian SURCEL, Gheorghe SOFRONIE - Bazele informaticii, Editura ASE, București, 1992, 250 pag.
Carmen RĂDUŢ, Traian SURCEL, Anca VÂLCU,   Ileana TĂNASE, Marinela LĂZĂRICĂ, Aurelian HAŞ -  Baze de date şi sisteme de gestiune a bazelor de date Visual FoxPro, Editura Independenţa Economică, Piteşti,  2003, ISBN: 973-8112-58-3
Traian SURCEL, Radu MÂRȘANU, Răzvan BOLOGA, Felician ALECU, Mark JOLT - Medii de programare pentru gestiunea bazelor de date  - culegere de probleme,  Editura ASE, Bucureşti, 2004, ISBN: 973-594-481-2
Traian SURCEL a fost un programator COBOL de mare clasă. El a scris programe pentru sistemul informatic al ROMCHIM, ale căror rezultate erau utilizate în fundamentarea deciziilor de comerț exterior ale respectivei întreprinderi. Dacă ar fi să-l caracterizez într-un cuvânt, Traian SURCEL este un constructor. Pe oriunde a trecut, a lăsat în urma sa lucruri funcționale, iar cu stilul lui de muncă, Traian a reușit să coaguleze echipe puternice ale căror rezultate au dăinuit peste ani; pe unde a trecut, a lăsat în urmă realizări memorabile, despre care lumea își amintește cu plăcere.



(13 septembrie 2026)

Robert NEGOIȚĂ, Vitanul pute, bre!

De câteva zile Vitanul pute rău de tot, așa cum puțea zona Văcărești când era ecarisajul, de nu puteai respira. S-au instalat tomberoane din loc în loc, pentru a colecta responsabil deșeurile menajere, dar și reciclabilele. 

Cuiva i-a venit ideea. Cred că trebuiau selectați cei mai buni specialiști în domeniu, care să elaboreze o analiză și pe o pagină și jumătate, sub semnătură să spună ceva despre avantaje, ceva despre dezavantaje și să conchidă că soluția este bună sau din contră, că soluția este proastă. Sunt sigur că ceva s-a întâmplat dacă s-a implementat o soluție care a transformat cartierul Vitan într-o hazna urât mirositoare.

Proverbul: unde dai și unde crapă, se aplică aici cu brio.

(15 septembrie 2026)

Informaticienii care au fost doctoranzii profesorului Ludovic TÖVISSI

Profesorul  Ludovic TÖVISSI a coordonat stagiile doctorale a foarte mulți tineri, dintre care unii au devenit profesori universitari. Cei dintre doctoranzii coordonatți de profesorul Ludovic TÖVISSI, care au finalizat stagiile doctorale și care au devenit profesori universitari în domeniul informaticii economice sunt următorii:

Doina FUSARU

Ion IVAN

Ioan ODĂGESCU

Ion Gh. ROȘCA

Valer ROȘCA

Ioan ROXIN

Gheorghe SOFRONIE

Traian SURCEL

Tezale de doctorat coordonate de profesorului Ludovic TÖVISSI au avut teme de modelare economică și presupuneau validări ale modelelor, bazate pe soluții informatice, care erau contribuțiile originale ale doctoranzilor.

Ion Gh. ROȘCA a fost rector al ASE în intervalul 2004 - 2008.

Ion VAN a fost șef al Catedrei de Informatică Economică în intervalul 1999 - 2003.

Ioan ROXIN este Professeur des universités la Université de Franche-Comté, Franța.

Doina FUSARU a fost șefă de catedră la universitatea Spiru HARET.

În concluzie: profesorul Ludovic TÖVISSI a avut mână bună!

(12 septembrie 2026) 

LCCE

Creată după modelul universităților din USA, Catedra de Cibernetică Economică avea laboratoare proprii de cercetare, pe care le regăsim sub denumirea de Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică - LCCE. În cadrul acestui conglomerat funcționau:

- laboratorul de sisteme informatice coodonat de matematicianul Vasile IONESCU,

- laboratorul de tehnică de calcul, coordonat de fizicianul Radu HOMESCU,

- laboratorul de modelare coordonat de matematicianul Moisă ALTĂR

- laboratorul de sisteme inginerești, coordonat de inginerul Gheorghe BOLDUR.

Își desfășurau activitatea în aceste laboratoare specialiști de înaltă clasă dintre care amintesc aici pe Rodica BOCONCIOS, Gheorghe CIOBANU, Dumitru VIȘAN, Gabriel DIACONESCU, Iulian SATRAN, Ștefan MUSTĂȚEA, Csaba FABIAN, Lucian DUȚĂ, Gheorghe WEISS, Gheorghe ZAHARIA, Ioan STANCU MINASIAN și mulți alții.

În aceste laboratoare se soluționau probleme de cercetare venite din producție, pe bază de contract, se rulau programe scrise de specialiștii din LCCE, erau publicate articole scrise de cercetătorii LCCE și se participa la manifestări științifice cu contribuții valoroase. Mulți dintre specialiștii LCCE țineau cursuri și seminarii studenților la disciplinele de specialitate specifice  Facultății de Cibernetică.În anii studenției mele au ținut cursuri și seminarii specialiști din LCCE precum Ștefan MUSĂȚEA, Vasile IONESCU, Radu STROE, Moisă ALTĂR, Gheorghe WEISS.

După Revoluția din Decembrie 1989 LCCE și-a pierdut obiectul muncii, căci dispariția industriei a făcut ca derularea contractelor de cercetare să devină imposibilă. Încet-încet, activitatea LCCE s-a diminuat, ca în final, undeva înainte de 1995 să se producă dispariția LCCE. Aveasta a fost prima ctitorie a lui Manea MĂNESCU de care s-a ales praful. Au apărut tot felul de centre de excelență, fără excelenți. Dovada ineficienței s-a văzut în pandemie la realizarea în Europa a unui vaccin cu două generații în urmă față de vaccinul revoluționar.

Când în anul 2000 am vizitat TUKS din Turku - Finlanda, mi-am dat seama că acolo funcționa exact aceeași structură de care noi, la București, ne-am bătut joc, pentru că adevărata cercetare științifică se face în cadrul universităților, căci se presupune că acolo sunt cele mai valoroase creiere. Ceea ce în USA funcționează dintotdeauna și ceea ce am văzut la TUKS, se pare că pe plaiurile noastre mioritice unde ciobanul vorbește cu oița lui și se înțeleg de minune, nu funcționează. Păcat!

(15 septembrie 2026) 

C.E.

Catedra de Cibernetică Economică a apărut ca structură distinctă cred undeva prin 1965, 1966. I-am auzit de câteva ori pe unii dintre fondatori vorbind despre vremurile grele pe care au trebuit să le traverseze datorită rezistenței la noi a celor din jur, care se vedeau ințați de noile tendințe ale tehnicii de calcul.

Când am venit eu în învățământ în toamna anului 1971, Catedra de cibernetică Economică era o structură consolidată. Erau acolo trei subcolective:
- sub-colectivul de Statistică Economică,
- sub-colectivul de Cibernetică Economică,
- sub-colectivul de Informatică Economică.

Catedra de Cibernetică Economică era o catedră numeroasă, căci acolo era incluși și cercetătorii, analiștii, programatorii și personalul tehnic din cadrul Laboratoarelor Catedrei de Cibernetică Economică - LCCE.

Eu am activat în sub-colectivul de Informatică Economică ale cărui ședinte se desfășurau de regulă într-o sală de curs din clădirea Ciberneticii, căci la acele ședințe participau într-un număr foarte mare specialiști din LCCE, DCS, ICI, ITC.

Ședințele de catedră extinse în prezența lui Manea MĂNESCU se țineau în Aula Magna.

Catedra de Cibernetică Economică a avut ca șefi de catedră pe profesorii Manea MĂNESCU, Mircea BULGARU, Virgil SORA, Geo VASILESCU. După separare, noua Catedră de Cibernetică Economică a avut ca șefi pe profesorii Emil SCARLAT, Eugen ȚIGĂNESCU, Dumitru MARIN.

La începutul anului 2012 Catedra de Cibernetică Economică s-a desființat, fiind absorbită de Catedra de Informatică Economică, totul fiind sub titulatura Departamentul de Informatică și Cibernetică Economică. Una dintre cttoriile lui Manea MĂNESCU și aici mă refer la Catedra de Cibernetică Economică, s-a năruit datorită propriei sale dezvoltări, vorba colegilor mei MARX și ENGELS, adică  dialecticii hegeliano/marxiste, zic.



(15 septembrie 2026) 

Facultatea CECE

Începând cu anul 1967, pe când eu eram student în anul al III-lea la secția de Mecanizare și Automatizare a Calcului Economic, a luat ființă Facultatea CECE, adică Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică, având secțiile de Cibernetică Economică, de statistică Economică și de Informatică Economică.

Printr-o jonglerie politică, Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică a devenit peste noapte în primăvara lui 1977 Facultatea de Planificare și Cibernetică Economică. În anul 1990 când planificarea, concept bolșevic, a intrat în dizgrația populară, prin eforturile unor colegi de-ai mei, facultatea a devenit Cu titulatura Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică - CSIE, cu secțiile de Cibernetică Economică, de Statistică Economică, de Informatică Economică, așa cum este și în ziua de azi.

Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică este ctitoria lui Manea mĂNESCU. în anul 2027, se vor împlini 60 de ani de la înființarea acestei facultăți. Este prea exagerat dacă mă gândesc la amplasarea în holul facultății a unui bust al lui Manea MĂNESCU? Ar fi semnalul că am căpătat maturitatea de a separa omul politic groaznic Manea MĂNESCU de profesorul excepțional, care a fost Manea MĂNESCU, căci istoria este exact aceea care s-a petrecut, nici mai frumoasă, nici mai urâtă. Noi suntem cei care o scriem sau o rescriem după cum ne bubuie țestele noastre cu sau fără creier în ele.


(15 septembrie 2026)

ECECSR

 ECECSR - Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research este denumirea în limba engleză a variantei revistei Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică. Primul număr în limba engleză a apărut în anul 1967.
Acum revista este prezentată sub numele Journal of Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research.

În vremurile de demult, la creșterea numelui revistei ECECSR în străinătate, l-a avut doamna MIHNEA Bella, doamna care se ocupa de biblioteca de la etajul 7 din clădirea Centrului de Calcul al ASE. Doamna se ocupa de schimburile revistei cu universități din străinătate și obținea fie cărți la schimb, fie reviste de mare interes din domeniul informaticii, fie studii și teze de doctorat de la marile universități ale lumii. Dacă revista ECECSR era cunoscută în lume, cel puțin 99% se datora muncii doamnei MIHNEA Bella.

După Revoluția din Decembrie, cum era și normal, s-a prăbușit Centrul de Calcul al ASE, dar nici revistei Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică nu i-a fost prea bine. Noile criterii economice au determinat o evoluție nefavorabilă în această zonă. Îmi aduc aminte cu precizie de telefoanele pe care le primeam de la cineva de la revistă să trimitem articole și am trimis. Ele s-au publicat. Erau puține persoane care trimiteau articole, căci totul era pe de-a moaca. Gloria postumă avea alte criterii și aici mă refer la indexarea în baze de date sau la criteriul ISI.

Când s-a făcut o ședință, undeva într-o sală de la etajul 6 de la Catedra de Cibernetică să se anunțe indexarea ISI a revistei ECECSR am fost invitat și eu. Am văzut acolo figuri pe care nu le văzusem niciodată în viața mea, dar nici de autori de articole la ECECSR  nu le știam. Se schimbase calimera. Aveam un articol în așteptare la revista nou indexată ISI și când am întrebat despre stadiul în care se află, doamna de acolo mi-a zis pe un ton superior: 

- Acum avem alte priorități!

Ceea ce eu am tradus pe limba celor din Vitan:

- Gunoiule, ce mama dracului mai vrei și tu? Acum alții au dreptul să publice în ECECSR!

Am retras acel articol și l-am publicat la o altă revistă ISI. La bază era un e-mai jignitor trimis de un nene, care încerca să mă lămurească despre politicile editoriale ale ECECSR.

Anul viitor ECECSR își aniversează 60 de ani. M-am bucura foarte mult dacă numărul omagial al reviste s-ar afla un articol bine documentat despre ctitorul revistei, Manea MĂNESCU, pentru că până în 1989, Manea MĂNESCU a publicat multe articole în ECECSR și o analiză a articolelor va scoate la iveală foarte multe lucruri, unele plăcute, altele mai puțin plăcute pentru contemporanii mei.


(15 septembrie 2026)

SCCECE

SCCECE - Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică  este o revistă al cărei ctitor a fost, este și va rămâne Manea MĂNESCU. În această revistă au publicat articole valoroase:
- specialiști din producție,
- ciberneticieni renumiți de la noi,
- cercetători din laboratoarele catedrei de cibernetică,
- profesori din catedra de cibernetică economică,
- personalități cu preocupări în modelare.

Primul număr al revistei Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică a apărut în anul 1966. Ceva mai târziu, dar nu foarte târziu a apărut și primul număr al revistei în limba engleză  ECECSR - Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, unde articolele erau selectate cu grijă, pentru că în acele vremuri, ceea ce pleca din Ro, trebuia să fie:

- reprezentativ,

- original,

- extraordinar.

Exista o echipă de redacție excepțională care asigura înalta calitate a revistei și aici numesc pe doamna Zoe TRANDAFIRESCU, pe domnul Mihai LUTIC, pe doamna Iva IONESCU.

La mulți ani SCCECE!



(15 septembrie2026)

Ce se va întâmpla cu pilonul 2 de pensii?

Pilonul 2 de pensii are cam 50 miliarde de euro, exact trebuie guvernuluin să iasă din c-c-t. Îmi aduc aminte că în anii 90, un premier a confiscat valuta cetățenilor pentru a-și rezolva niște probleme la nivel macro.
Așa cum au fost văduviți bolnavii de medicamente, așa cum au fost impozitate pensiile, sunt mai mult ca sigur că guvernanții, chiar și fără puteri depline, se vor uita chiorâș la banii din pilonul 2 și dacă nu va fi cineva să le dea peste mână, se vor înfrupta din acești bani. Sunt bani siguri. Nu necesită dobânzi și în plus, sunt banii cetățenilor și guvernanții nu au respect față de cetățean. Pentru ei cetățeanul nu reprezintă nimic, din moment ce au făcut dezmăț cu banul public de s-a ajuns la situația de acum.
Cu burțile pline, politicienii în special și guvernanții în particular, își permit orice, deci și decizia de a umbla la bănuții din pilo=nul 2 tot în pixul lor stă.

Mimarea reformelor, mimarea marilor decizii, nu au avut efectul scontat, că nici nu aveau cum. S-a umblat acolo unde nu se întâmpina rezistență, adică la pensionari, la elevi, la bolnavi și de acolo s-a jumulit tot ce putea fi jumulit. A venit rândul pilonului 2 care-i atrage pe toți ca un magnet. Împrumuturile de 20 miliarde de euro sunt un mizilic. Acum se vrea peștele cel mare de 50 de miliarde, căci pofta e imensă, căci foamea de bani este și mai mare, iar sudoare nu e nimeni dispus să aibă pe frunte din muncă.

(144 septembrie 2026)

Cuplul RADU - ANNE MARY s-a destrămat

De când am văzut primele imagini cu cuplul RADU - ANNE MARY, mi-am dat seama că nu va rezista, pentru că:
- ANNE MARY are grave carențe de caracter, 
- ANNE MARY are un vocabular neadecvat,
- ANNE MARY se crede ceea ce nu este,
- ANNE MARY vede în bărbat o otreapă,
- ANNE MARY se crede femeia perfectă,

- ANNE MARY este buricul pământului.
Realitatea este că RADU își cunoaște valoarea și nu va accepta niciodată o femeie care să-l facă să joace cum îi cântă ea. Lipsită de principii, de educație, fiind extrem de plină de ea, ANNE MARY a făcut exact ceea ce știa ea, adică să-l facă pe RADU:

- să sufere,

- să se simtă umilit,

- să fie acaparat,

- să fie singur,

- să fie trist.

RADU este un altfel de model de bărbat, căci are toate caracteristicile să aibă succes total la cel puțin 80% dintre femeile singure, cu prinse între 22 - 35 de ani, în timp ce numai 5% dintre bărbați ar accepta o femeie ca ANNE MARY. Este sigur că RADU nu făcea parte din cei 5%, din moment ce s-a despărțit de ANNE MARY doar după două săptămâni. Studiind-o pe ANNE MARY mai cu taenție, mi-am dat seama că profilul ei era absolut ortogonal cu profilul de femeie cu care RADU ar forma un cuplu. 

Lui RADU îi plac femeile care emană liniște, ANNE MARY emana tensiune.

Lui RADU îi plac femeile care îi vorbesc frumos, ANNE MARY i se adresa cu prostule.

Lui RADU îi plac femeile care știu să fie femei, ANNE MARYștia să fie doar ea, fără  femininitate.

Lui RADU îi place să fie iubit, ANNE MARY știe doar să se iubească pe ea.

Cuplul RADU - ANNE MARY s-a destrămat cu viteza cu care s-a constituit, exact ca o construcție cu multe etaje, făcută pe nisip, fără fundație.

(14 septembrie 2026)

Profesorii mei din studenție: Dragoș VAIDA

Dragoș VAIDA  a fost profesorul meu în studenție și în carnetul de student am semnătura sa de la examenul de Programarea calculatoarelor din 14.06.1969. Sunt foarte mândru că la acel examen am obținut nota 10(zece). Eu mi-am ales tema lucrării de diplomă, echivalentul lucrării de licență de azi, rutine interpretative și rutine compilative și conducătorul meu științific a fost profesorul Dragoș VAIDA.

Am fost profund impresionat că la prima întâlnire cu profesorul meu coordonator al lucrării de diplomă, acesta mi-a dat manuscrisul lucrării sale Algoritmi de compilare, care avea să apară un an mai târziu tipărită și care este acum referită prin:

Dragoș VAIDA - Algoritmi de compilare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1971, 212 pag.

Pe tot parcursul cât am fost coordonat de profesorul meu Dragoș VAIDA, am avut de învățat foarte multe.

Profesorul Dragoș VAIDA mi-a lăsat libertatea de a structura lucrarea.

Profesorul Dragoș VAIDA a supravegheat întocmirea bibliografiei.

Profesorul Dragoș VAIDA m-a învățat ce înseamnă proporțiile capitolelor.

Profesorul Dragoș VAIDA mi-a dat sugestii legate de profunzimea abordării.

Profesorul Dragoș VAIDA era exigent cu stilul de redactare.

Profesorul Dragoș VAIDA mi-a arătat ce însemnă gestionarea redunadanței în lucrare.

Profesorul Dragoș VAIDA avea un mod de a dialoga astfel încât pregăteai temeinic întâlnirea cu el.

Susținerea lucrării de diplomă în fața comisiei a fost un succes, succes care i-l datorez profesorului Dragoș VAIDA, pentru modul în care m-a coordonat, să ajung la acel nivel pe care comisia care îl avea ca președinte pe profesorul Nicolae RACOVEANU, să-l considere de nota 10(zece).

Peste ani, mai precis în primăvara anului 2001, l-am reîntâlnit pe fostul meu profesor Dragoș VAIDA la Conferința Internațională de Informatică Economică, prilej cu care i-a fost decernate Diploma și Medalia Grigore MOISIL pe anul 2000, pentru contribuții fundamentale la dezvoltarea învățământului de informatică economică de la noi din țară.

Profesorul Dragoș VAIDA a mai scris și publicat cărți precum:

Dragoș VAIDA - Descrierea algoritmică a proceselor de calcul, Editura Tehnică, București, 1957, 128 pag. Dragoș VAIDA - Programarea calculatoarelor electronice, Editura Academiei RSR, București,1967, 384 pag. 

Dragoș VAIDA - Elemente de informatică aplicată, Editura Didactică și Pedagogică, Bucureți, 1968, 191 pag.

Dragoș VAIDA - Algoritmi de compilare, cu aplicații la limbaje de tip ALGOL, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1971, 213 pag.

Foști colaboratori ai profesorului Dragoș VAIDA au scris cartea referită prin:
Cristian S. CALUDE, Marian GHEORGHE, Afrodita IORGULESCU, Gheorghe PĂUN, editori - Dragoş Vaida – un profesor participant la istorie, Ed. Tiparg, Piteşti, 2020.

Dragoș VAIDA este unul dintre autorii cărților de informatică ai perioadei de început ai acestui domeniu, care avea să înflorească și să se dezvolte accelerat în deceniile care urmează, iar literatura de informatică a perioadelor ce aveau să vină, se diversifica și căpăta alte valențe, căci dezvoltarea informaticii impunea abordări noi, care să țnă pasul cu tehnologiile care se implementau într-un mod absolut accelerat.



(14 septembrie 2026)

Manea MĂNESCU și informatica economică

Eu aș fi ultimul individ care ar scrie despre Manea MĂNESCU după decizia brutală luată de el împotriva mea pe nedrept, dacă meritele lui în dezvoltarea informaticii economice în ASE nu ar fi excepționale, pentru că el:

- a instalat la cârma Facultății de Cibernetică pe poziții de decani pe NICOLAU și RACOVEANU,

- a impus dotarea cu tehnică de calcul de vârf a Laboratoarelor Catedrei de Cibernetică Economică,

- a coordonat realizarea și publicarea unei cărți fundamentale de mașini de calcul,

- a stimulat cercetarea științifică românească în domeniul informaticii economice,

- a stimulat informaticieni români să aibă  lucrări la Congresul Mondial de Cibernetică din 1975,

- a construit Centrul de Calcul al ASE, iar cercetătorii de acolo predau studenților cursuri de informatică,

- a adus în Facultatea de Cibernetică profesori de informatică de mare clasă,

- a contribuit la dezvoltarea sub-colectivului de informatică economică din Catedra de Cibernetică Economică,

- a definit cadrul legal al  Secției de Informatică Economică în Facultatea de Cibernetică,

- a condus teze de doctorat ale unor specialiști din domeniul informaticii economice.

Acum trăim vremuri dificile și nu mă miră că a fost îndepărtată statuia lui Octavian GOGA de la Iași. Vor trece foarte mulți ani până când oamenii vor avea capacitatea să separe grâul de neghină.  Ca om politic, Manea MĂNESCU nu s-a ridicat deloc la cerințe, trăind sub vremi, dar meritele lui de profesor nu are cum să i le ia nimeni, pentru că Manea MĂNESCU:

- a creat o facultate, Facultatea de Cibernetică Economică,

- a creat o catedră, Catedra de Cibernetică Economică,

- a impus o disciplină, disciplina Cibernetică Economică,

- a creat revista Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică  Economică,

- a creat Școala de Cibernetică Economică din România,

- a contribuit major la construirea clădirilor din EMINESCU, DOROBANȚI și MACEDONSKI.

Mi-aș dori ca toți cei care au mâncat și încă mai mănâncă o pâine albă de pe urma lui Manea MĂNESCU să-i fie recunoscători și măcar o clipă să-și îndrepte un gând bun spre cel care, prin realizările lui, a creat premisele ca ei să fie oameni și să-și realizeze visurile, dar și cariere strălucite. Mi-aș dori ca la aniversarea a 60 de ani de la înființarea Facultății de Cibernetică, în luările lor de cuvânt, ștabii să vorbească mai aplecat despre cel care a făcut ca evenimentul să existe și ei să fie fericiți.

(13 septembrie 2026)

Maria MIHALI, cântăreața Maramureșului

Maria MIHALI are în repertoriul ei cântece precum:

Cât îi lumea-n lung și-n lat

Nu-s câini cu colaci în drum

Jertfa de pe Cruce

Cât îi muntele de sus

Inimă, inima me'

Lume de rău mă grăiești

Horă

Mândruțu cu mândre multe

Măi mândruţ cu clop

Oameni faini și lumea bună

Dezbălțuitul miresei

Măi, mândrule de demult

Mama mea m-o învățat
În cântecele Mariei MIHALI apar versuri cu rime precum piatră - încapă, topesc - iubesc, dorul - ocolul, bine - nime, bine - tine, tău - Dumnezeu, lume - nime, acasă - masă, străine - bine - mine, păsat - tratat, speteam - aveam - știam, întâmplară - vară, mult - trecut- crescut, plin - suspin, apasă - casă - frumoasă, străinătate - toate, bun - spun - drum, vieții - tinereții, sus - dus, mea - ia, putregai - tai, mea - durea, bine - zile, cruțată - iartă, faci - împaci, rând - râd, păcat - sărutat, măi - văi, avut - făcut, dulce - duce, iubim - povestim, învățat - bărbat, lui - capului, care sunt bine alese și care slujesc temei, dar și ritmului cântecelor.

Maria MIHALI poartă costumul tradițional maramureșan cu cămașa albă, cu zadii colorate în roșu și negru, cu basma și cu cojoc frumos ornamentat. Ea are ciorapi de lână și opinci.
Maria MIHALI are cântecele acompaniată de taraf tradițional maramureșan format din ceteră, zongoră, dobă, gordună, contră.
Maria MIHALI este o cântăreață cu voce clară, timbru puternic, cu dicție perfectă. Dacă asculți două-trei cântece interpretate de ea, o poți recunoaște dintr-o mie, pentru că acel ceva care o face unică.
Interpreta Maria MIHALI și-a înregistrat cânticele în peisajele superbe ale Maramureșului cu câmpii întinse, cu dealuri molcome și cu cre luminos.
Maria MIHALI are în repertoriul său cântece lente, hore și pricesne și este o reprezentantă a cântecului maramureșan autentic. Mi-a plăcut cum interpretează DOINA și referința lui Floarea CALOTĂ este egalată, căci MIHALI are resursele care i-au permis. Acompaniamentul i-a scos în evidență calitățile vocale de excepție. Multe din înregistrări le are împreună cu grupul Iza, format din trei instrumentiști.

Maria MIHALI este câștigătoarea Marelui Premiu la Festivalul National de Folclor Lucretia CIOBANU ediția Sibiu 2016     



(13 septembrie 2026)

Cei cu care am scris și publicat cărți de informatică

De-a lungul a 45 de ani am scris și publicat cărți împreună cu Romică ADAM, Felician ALECU, Cristian AMANCEI, Constantin APOSTOL, Romulus ARHIRE, Alexandru BALOG, Cătălin BOJA, Sergiu CAPISIZU, Doru CAZAN, Cristian CIUREA, Sergiu COMAN, Mircea DESPA, Valentin DRAGOMIR, Cristian IONIȚĂ, Gheorghe NOȘCA, Paul POCATILU, Marius POPA, Iulian RĂDULESCU, Valer ROȘCA, Ion Gh. ROȘCA, Ion SMEUREANU, Laurențiu TEODORESCU, Cristian TOMA, Doru UNGUREANU, Daniel VERNIȘ, Adrian VIȘOIU, Alin ZAMFIROIU.
Se spune că cine se aseamănă, se adună. Exact după acest principiu au fost constituite echipele care au participat la redactarea cărților.

Cei cu care am colaborat au fost, sunt și au rămas excelenți programatori.

Cei cu care am colaborat se caracterizează prin profesionalism desăvârșit.

Cei cu care am colaborat sunt oameni punctuali 100%.

Cei cu care am colaborat, tot ceea ce fac, fac temeinic și de înaltă calitate.

Cei cu care am colaborat au cuvânt, respectă termene și nu amână niciodată.

Cei cu care am colaborat nu revin asupra unei decizii fixate după ce s-a discutat.

Cei cu care am colaborat nu prezintă niciodată lucruri improvizate.

Acum când stau să fac uun inventar al lucrurilor petrecute, faptul că am definit o tehnologie de succes de a scrie o carte, tehnologie care s-a verificat, îmi aduce acea satisfacție că nu am trăit fără rost și ceea ce am făcut a fost doar o succesiune de lucruri mici, începute și finalizate. Sunt prea puține lucrurile pe care le-am început și le-am pierdut pe drum, căci am învățat de la tatăl meu să nu vorbesc despre ceea ce nu știu și dacă am început ceva, musai să-l termen, căci numai neisprăviții au multe chestii începute și neterminate.

(13 septembrie 2026)

Profesorii mei din studenție: Ludovic TÖVISSI ,

În vremea studenției mele, profesorul Ludovic TÖVISSI era prorector al ASE. Ne-a predat pe când eram student în anul al II-lea, disciplina de Calcul economic. Am fost impresionat de profesorul Ludovic TÖVISSI pentru că:
- venea la curs cu lucruri absolut noi, de care nu mai auziserăm,
- avea o structură clară a cursului,
- îmbina teoria cu practica  la un nivel pe care nu-l mai întâlnisem,
- dispunea de un vocabular ales,
- atunci când vorbea el, nu se mai auzea nici musca în sala de curs.

După câteva cursuri, profesorul Ludovic TÖVISSI s-a instalat în galeria modelelor de profesori pe care le-aș fi urmat în viață pentru că el era cult, integru, modest, distins și respectuos. Mi-a plăcut să învăț foarte mult la disciplina de Calcul economic și dacă mi-am format un anumit stil de a gând cât mai profund un subiect, acest lucru i-l datorez profesorului Ludovic TÖVISSI.

Dumnezeu a vrut ca eu să am posibilitatea să iau repartiție guvernamentală după terminarea facultății, în Catedra de Cibernetică Economică și să-l am coleg pe profesorul Ludovic TÖVISSI. Când eram în armată la Focșani, mi-a venit ideea de a mă înscrie cândva la doctorat, când mă voi simți pregătit și mi-aș fi dorit să am conducător de doctorat pe profesorul Ludovic TÖVISSI. Prin octombrie când am venit într-o permisie de la Focșani, am mers la ASE, l-am întâlnit pe prorectorul și fostul meu profesor Ludovic TÖVISSI. I-am spus care era scopul vizitei mele. Profesorul Ludovic TÖVISSI mi-a spus că trebuie să pregătim cu foarte mare seriozitate admiterea la doctorat, pentru că acolo este concurență serioasă. Mi-a mai zis că după ce voi termina armata să revin să facem un plan de muncă serioasă și la momentul potrivit să mă prezint la colocviul de admitere, căci numai așa putem derula împreună un stagiu doctoral. Am fost încurajat, am urmat sfaturile profesorului Ludovic TÖVISSI. Am devenit doctoratul său, alături de nume precum

Tudorel ANDREI

Marin ANDREICA

Nicolae ANGHEL

Abbas, Sami AZIZ

Elena BIJI

Maria BLIDEA

Al Dabbagh BOUSHY

Lucian CROITORU

Gabriel DION

Bensalem EL HANAFI

Mohamed Nabih EL NAIB

Adina Maria ENUȘ

Abdul Razzak FADEL

Doina FUSARU

Abdul Hamid  HILAL

Nicolae D. IONESCU

Ion IVAN

Taher, Mohamed JABBER

Florica LUBAN

Mohamed Kamel Mohamed  MARWAN

Constantin MITRUȚ

Samoilă MUNTEAN

Ioan ODĂGESCU

Eugen PECICAN

Ion RESA

Ion Gh. ROȘCA

Valer ROȘCA

Ioan ROXIN

Emil SCARLAT

Gheorghe SECARĂ

Bahira Abdalla Abdel Salam SIAM

Gheorghe SOFRONIE

Yasin SROUJI

Marcel STOICA

Traian SURCEL
Alin Gilbert SUMEDREA

Alexandru TAȘNADI

Cornel TÂRHOACĂ

Doru ȚAGANEA

Bogdan VASILE

Vergil VOINEAGU

După terminarea stagiului doctoral și după susținerea tezei de doctorat, am continuat să lucrez în echipa profesorului și am continuat să învăț acele elemente absolut necesare perfecționării post-doctorale. Am reuși să realizez materiale acceptate la conferințe internaționale de prestigiu și am reușit să realizez oferte de proiecte de cercetare pentru a obține finanțare. Profesorului Ludovic TÖVISSI îi datorez foarte multe din câte am reușit să învăț și să devin ceea ce sunt în meseria mea, căci fără muncă asiduă și fără originalitate în ceea ce fac, rezultatele muncii sunt nule și fără valoare.



(12 septembrie 2026)

Asistenții universitari din studenția mea: Gheorghe DODESCU

Când eram student în anul al IV-lea la disciplina Sisteme de calcul și de operare, l-am avut asistent pe tânărul de atunci Gheorghe DODESCU, care era inginer, proaspăt absolvent de Politehnică, la Facultatea de Electronică și care urma cursurile la ff ale Facultății de Matematică de la Universitatea București.
Gheorghe DODESCU comunica foarte bine cu studenții, dar doar atât. Peste câțiva ani, după ce am ajuns în Catedra de Cibernetică Economică, Gheorghe DODESCU era șeful de subcolectiv din partea cadrelor didactice la Subcolectivul de Informatică Economică, pe care îl coordonat inginerul Vasile BIȚĂ, de la Centrul de Calcul al DCS.

Gheorghe DODESCU era apreciat ca dascăl de către studenții lui. El a scris foarte multe cărți. Trei evenimente majore au făcut să mă depărtez de el și să fiu foarte rezervat. Chiar am scris o epigramă și un acrostih pe care i le-am, dedicat. Nu le reproduc aici. Aș vrea să fie păstrată o imagine frumoasă a celor ce vor veni peste ani și ani despre profesorul Gheorghe DODESCU, cel care a publicat cărți care puse una peste alta îi depășeau înălțimea, după cum zicea el, în momentele când el prindea acel curaj al debitării marilor adevăruri, care nu pot fi spuse oricum și oricui. Dintre cărțile publicate scriu despre cele referite prin: 

Gheorghe DODESCU - Metode numerice în algebră, Editura Tehnică, București, 1979, 336 pag.

Gheorghe DODESCU (coordonator) - Informatica, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987, 602 pag. Lucrarea a primit premiul Academiei RSR pe anul 1987. Au contribuit 27 de coautori.

Gheorghe DODESCU, Bogdan OANCEA, Mădălina RĂCEANU - Procesarea paralelă, Edtura Economică, București, 2002, 320 pag.

Gheorghe DODESCU, Ioan ROXIN - MS-DOS : memento de comenzi, Editura ASE, București, 1990,  48 pag.

Gheorghe DODESCU - Modelarea sistemelor de operare, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981, 425 pag.

Gheorghe DODESCU, Vasile AVRAM - Informatics : operating systems and application software, Editura ASE, București, 2005, 278 pag, ISBN: 9737090500

Gheorghe DODESCU, Floarea NĂSTASE - Sisteme de calcul si operare, Editura Economică, București, 2002, ISBN: 9735907429

Gheorghe DODESCU, Floarea NĂSTASE, Nicolae RADU - Sisteme electronice de calcul si operare : vol. 1, Editura ASE, București, 1999, 220 pag. 

Gheorghe DODESCU, Floarea NĂSTASE, Nicolae RADU - Sisteme electronice de calcul si operare : vol. 2, Editura ASE, București, 1999, 213 pag. 

Gheorghe DODESCU, Adrian VASILESCU - Sisteme de operare Unix și Windows, Editura Economică, București 2003, 528 pag., ISBN: 9735907909

Gheorghe DODESCU, Stefania ȘCHEIANU, Ioan ODĂGESCU, Pavel NĂSTASE  - Simularea sistemelor, Editura Militară, București, 1986, 364 pag.

Gheorghe DODESCU, Dan IONESCU, Cristian POPESCU, Iulian POPA - Minicalculatoare: aplicații, vol 1, Editura Tehnică, București, 1977, 280 pag.

Gheorghe DODESCU, Dan IONESCU, Cristian POPESCU, Iulian POPA - Minicalculatoare: aplicații, vol 2, Editura Tehnică, București, 1977, 259 pag.

Gheorghe DODESCU, Cristina PAPASTERE,  Adrian VASILESCU - Sisteme de operare MS-DOS si UNIX, Editura Viața Românească, 1994, 226 pag, ISBN: 97356401908

Gheorghe DODESCU, Radu MÂRȘANU, Floarea NĂSTASE - Elemente fundamentale de structura. Initiere in utilizarea PC-urilor, EDITURA ALL Educational, București, 2000, 356 pag, ISBN: 9736841588 

Gheorghe DODESCU, Cristina PAPASTERE, Floarea NĂSTASE, Ștefan DAN - Sisteme de calcul si operare, Editura ALDO, București, 1995, 324 pag, ISBN: 9739535305

Gheorghe DODESCU, Ion Gh. ROȘCA, Constantin APOSTOL, Valer ROSCA, Afrodita IORGULESCU, Ion SMEUREANU, Ioan ROXIN - Programarea minicalculatoarelor in limbajul Fortran 77 vol.1, Editura ASE, București, 1990, 134 pag.

Gheorghe DODESCU, Ion Gh. ROȘCA, Constantin APOSTOL, Valer ROSCA, Afrodita IORGULESCU, Ion SMEUREANU, Ioan ROXIN - Programarea minicalculatoarelor in limbajul Fortran 77 vol.2, Editura ASE, București, 1990, 142 pag.

Gheorghe DODESCU, Florin PILAT, Ion BUCUR, Pavel NĂSTASE - Exploatarea si operarea mini și micro calculatoarelor M-18 si I-100 : pentru uzul studenților , Lito ASE, București, 1985, 375 pag.

Gheorghe DODESCU, Marin TOMA - Metode de calcul Numeric, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1976, 279 pag.

Gheorghe DODESCU, Vasile AVRAM - General Informatics, Editura Economică, București, 1997, 304 pag, ISBN: 9739198791

Gheorghe DODESCU, Vasile AVRAM - Informatics : computer hardware and programming in Visual Basic, Editura Economică, București, 2003, 430 pag, ISBN: 9735909200

Gheorghe DODESCU, Constantin APOSTOL, Florin PILAT, Ion Gh. ROȘCA, Valer ROȘCA -  Limbajul MACRO-11 : tehnici de realizare a programelor , LITO ASE, 1986, 452 pag.

Nicolae RACOVEANU, Gheorghe DODESCU, Ion MINCU - Metode numerice pentru ecuații cu derivate parțiale de tip parabolic, Editura Tehnică, București, 1977, 271 pag

Nicolae RACOVEANU, Gheorghe DODESCU, Ion MINCU - Metode numerice pentru ecuații cu derivate parțiale de tip hiperbolic, Editura Tehnică, București, 1976, 276 pag

Gheorghe DODESCU, Adrian DAVIDOVICIU, Constantin APOSTOL, Doina POPOVICI -  Mix si macro , vol. 2 : Programarea in limbajul MACRO, Editura Tehnică, București, 1990,  368 pag, ISBN: 9733103594

Gheorghe DODESCU, Vladimir DUMITRESCU, Dan IONESCU, Cristian POPESCU, Constantin TUDOR -  Calculatoare electronice și sisteme de operare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974, 744 pag.

Gheorghe DODESCU, Dan IONESCU, Tudor MISDOLEA, Livia NISIPEANU, Florin PILAT - Sisteme electronice de calcul și teleprelucrare, Editura Didactică și pedagogică, București, 1980, 552 pag.

Profesorul Gheorghe DODESCU a coordonat stagii doctorale pentru tineri foarte valoroși, stagii care s-au încheiat cu susținerea cu succes a tezelor de doctorat. Printre acești tineri enumăr aici pe Nicolae CĂTĂNICIU, Răzvan BOLOGA, Ion IARCA, Dragoș OPRIȘAN, Felician ALECU, Mădălina MLAK, Răzvan ZOTA, dar și alții.

(12 septembrie 2026)

Profesorii universitari, foști doctoranzi al lui Ludovic TÖVISSI

Profesorul  Ludovic TÖVISSI a coordonat stagiile doctorale a foarte mulți tineri, dintre care unii au devenit profesori universitari. Cei dintre coctoranzii coordonatți de profesorul Ludovic TÖVISSI, care au finalizat stagiile doctorale și care au devenit profesori universitari sunt următorii:

Tudorel ANDREI

Marin ANDREICA

Elena BIJI

Maria BLIDEA

Doina FUSARU

Ion IVAN

Constantin MITRUȚ

Ioan ODĂGESCU

Eugen PECICAN

Ion Gh. ROȘCA

Valer ROȘCA

Ioan ROXIN

Emil SCARLAT

Gheorghe SOFRONIE

Marcel STOICA

Traian SURCEL
Alexandru TAȘNADI

Cornel TÂRHOACĂ

Doru ȚAGANEA

Vergil VOINEAGU.

Andrei TUDOREL este președintele Institutului Național de Statistică.

Constantin MITRUȚ și Valer ROȘCA au fost decani de facultate.

Ion Gh. ROȘCA a fost rector al ASE.

Vergil VOINEAGU, Emil SCARLAR,  Ion IVAN, Ion Gh. ROȘCA au fost șefi de catedră.

Doru ȚAGANEA a fost profesor la NYU.

În concluzie: profesorul Ludovic TÖVISSI a avut mână bună!

(12 septembrie 2026) 

Lista completă a doctorilor în Cibernetică Economică pe care i-a coordonat profesorul Ludovic TÖVISSI

Profeesorul  Ludovic TÖVISSI a coordonat stagiile doctorale a foarte mulți tineri. El a avut talentul de a-și selecta colaboratorii astfel încât foarte mulți dintre doctoranzii săi au finalizat acele stagii, susținând tezele de doctorat și obținând titlul de doctor în economie, spacializarea cibernetică economică și statistică.

Am consultat catalogul tezelor de doctorat al ASE și am extras numele celor pe care i-a coordonat profesorul Ludovic TÖVISSI în derularea stagiilor doctorale și am construit lista completă a acestora. Iată numele doctorilor în economie, coordonați de profesorul Ludovic TÖVISSI!

Tudorel ANDREI

Marin ANDREICA

Nicolae ANGHEL

Abbas, Sami AZIZ

Elena BIJI

Maria BLIDEA

Al Dabbagh BOUSHY

Lucian CROITORU

Gabriel DION

Bensalem EL HANAFI

Mohamed Nabih EL NAIB

Adina Maria ENUȘ

Abdul Razzak FADEL

Doina FUSARU

Abdul Hamid  HILAL

Nicolae D. IONESCU

Ion IVAN

Taher, Mohamed JABBER

Florica LUBAN

Mohamed Kamel Mohamed  MARWAN

Constantin MITRUȚ

Samoilă MUNTEAN

Ioan ODĂGESCU

Eugen PECICAN

Ion RESA

Ion Gh. ROȘCA

Valer ROȘCA

Ioan ROXIN

Emil SCARLAT

Gheorghe SECARĂ

Bahira Abdalla Abdel Salam SIAM

Gheorghe SOFRONIE

Yasin SROUJI

Marcel STOICA

Traian SURCEL
Alin Gilbert SUMEDREA

Alexandru TAȘNADI

Cornel TÂRHOACĂ

Doru ȚAGANEA

Bogdan VASILE

Vergil VOINEAGU

Talentul de conducător științific al profesorului Ludovic TÖVISSI a fost remarcabil. El a știut să-i stimuleze pe doctoranzii săi:

- să deruleze cicluri complete de cercetare,

- să studieze literatură științifică de foarte bună calitate,

- să analizeze cu exigență rezultatele propuse de către doctoranzi,

- să indice direcții de urmat în cercetare,

- să stimuleze originalitatea abordărilor,

- să respingă din start ideea de plagiat,

- să fie critic constructiv în tot ceea ce făcea.

Pe mine m-a influențat decisiv profesorul Ludovic TÖVISSI și de aceea am rămas colaboratorul său fidel, plin de respect cât timp a trăit domnia sa.

(12 septembrie 2026) 

Asistenții universitari din studenția mea: Liliana PUNGAN

Liliana PUNGAN era asistentă universitară și conducea seminarul de Economie politică capitalistă la grupa de studenți din care făceam și eu parte. Eram student în primul an de facultate. Mergeam la avizierul Catedrei de Economie politică și copiam de acolo tema fiecărui seminar, bibliografia, dar mai ales; bibliografia suplimentară, pe care o citeam de la bibliotecă, sala 1, unde parchetul scâția îngrozitor.

Doamna asistentă Liliana PUNGAN era o prezență specială. Trăise la Londra pe perioada când soțul său Vasile PUNGAN, fusese ambasador la țării noastre în Marea Britanie. Doamna asistentă Liliana PUNGAN știa să abordeze fiecare problemă, să explice clar cum stăteau lucrurile în cartea Capitalul a lui Karl MARX, fără a folosi clișee așa cum făceau alții care vorbeau despre Capitalul, fără să-l fi citit.

Doamna asistentă Liliana PUNGAN avea o astfel de abordare încât toți mergeam la bibliotecă și studiam bibliografia, căci ne era mare jenă să venim la seminariile sale fără a fi bine pregătiți. Nivelul său de abordare impunea respect și contribuții ale noastre pe măsură, sub formă de răspunsuri la întrebările puse. 

Rar mi s-a întâmplat să văd un om de o asemenea cultură, de un asemenea calm, de o asemenea distincție. Doamna asistentă Liliana PUNGAN nu se enerva niciodată, dar nici noi nu-i dădeam prilej să ridice tonul. Se vedea că toți studenții aveau un respect cu totul special față de doamna asistentă Liliana PUNGAN, căci ne comportam diferit față de asistenții de la alte discipline.

La examenul de Economie politică doamna asistentă Liliana PUNGAN, prezenta activitatea fiecăruia dintre noi, căci avea un carnețel cu însemnări foarte complete și-l convingea pe profesor ca trebuie să majoreze punctajul sau din contră să-l micșoreze, iar în final nota din carnet să reflecte nivelul activității fiecăruia dintre noi. Dacă după 60 de ani de când am avut seminarii de Economie politică sunt în stare să scriu lucruri exacte, precum explicația că o marcă germană, este o valoare a unei mărci germane, așa cum am primit explicație la un comentariu din Teoria valorii a lui MARX, înseamnă că ceea ce se discuta la acele seminarii, au însemnat foarte mult pentru mine și toate se datorau doamnei asistente Liliana PUNGAN.



(11 septembrie 2026) 

Profesorii mei din studenție: Nicolae RACOVEANU

Nicolae RACOVEANU a fost profesorul meu la disciplina de Sisteme de calcul și de operare, dar a fost și decanul meu.

Profesorul Nicolae RACOVEANU era un bărbat distins.

Profesorul Nicolae RACOVEANU știa să se îmbrace.

Profesorul Nicolae RACOVEANU știa să-și asorteze cravata.

Profesorul Nicolae RACOVEANU avea un vocabular ales.

Profesorul Nicolae RACOVEANU avea o ținută remarcabilă.

Profesorul Nicolae RACOVEANU știa să țină creta în mână.

Profesorul Nicolae RACOVEANU era de o punctualitate proverbială.

În vrtemea studenției mele, căutam modele și profesorul Nicolae RACOVEANU era model pentru mulți dintre studenții din seria mea. L-am admirat pentru claritatea expunerii, pentru cultura sa și pentru capacitatea de a ține în mână o serie de studenți inteligenți, curioși să afle cele mai noi lucruri din domeniul calculatoarelor.

Îmi aduc aminte că atunci când Nicolae CEAUȘESCU s-a întâlnit cu intelectualii, profesorul Nicolae RACOVEANU a fost printre cei care au participat, pentru că tânărul pe atunci Nicolae CEAUȘESCU dorea să se informeze cu exactitate despre starea învățământului superior de avangardă.

Când mă it în urmă și fac comparație de ce însemna un profesor universitar pe vtrermea studenției mele și ce înseamnă un profesor universitar în ziua de azi, mă apucă jalea, disperarea și depresia. În vremurile de demult, profesorul universitar, era o personalitate de mare anvergură, era recunoscut de societate prin realizările lui remarcabile și ideile lui erau absolut revoluționare. Niciodată nu era pusă în discuție autoritatea, corectitudinea și noblețea profesorului universitar. Când spuneai profesor universitar te gândeai ca la un semizeu din vecinătatea Olympului, cu acces nemijlocit spre lumea zeilor, iar noi studenții îi priveam de pe poziția de muritori, căci validarea venită de la ei însemna totul pentru noi. Nota din carnetul meu de student scrisă de profesorul Nicolae RACOVEANU a însemnat enorm pentru mine. Faptul că profesorul Nicolae RACOVEANU ne-a chemat în cabinetul său de decan pe mine și pe colegul meu Doru PASCU să pe propună să rămânem asistenți universitari stagiari în Catedra de Cibernetică Economică a însemnat ceva extraordinar. Fără să greșesc, spun că profesorul Nicolae RACOVEANU mi-a definit startul carierei mele, adică mi-a influențat decisiv viața.



(11 septembrie 2026)