Showing posts with label SCCECE. Show all posts
Showing posts with label SCCECE. Show all posts

Monday, September 14, 2026

LCCE

Creată după modelul universităților din USA, Catedra de Cibernetică Economică avea laboratoare proprii de cercetare, pe care le regăsim sub denumirea de Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică - LCCE. În cadrul acestui conglomerat funcționau:
- laboratorul de sisteme informatice coodonat de matematicianul Vasile IONESCU,
- laboratorul de tehnică de calcul, coordonat de fizicianul Radu HOMESCU,
- laboratorul de modelare coordonat de matematicianul Moisă ALTĂR
- laboratorul de sisteme inginerești, coordonat de inginerul Gheorghe BOLDUR.
Își desfășurau activitatea în aceste laboratoare specialiști de înaltă clasă dintre care amintesc aici pe Rodica BOCONCIOS, Gheorghe CIOBANU, Dumitru VIȘAN, Gabriel DIACONESCU, Iulian SATRAN, Ștefan MUSTĂȚEA, Csaba FABIAN, Lucian DUȚĂ, Gheorghe WEISS, Gheorghe ZAHARIA, Ioan STANCU MINASIAN și mulți alții.
În aceste laboratoare se soluționau probleme de cercetare venite din producție, pe bază de contract, se rulau programe scrise de specialiștii din LCCE, erau publicate articole scrise de cercetătorii LCCE și se participa la manifestări științifice cu contribuții valoroase. Mulți dintre specialiștii LCCE țineau cursuri și seminarii studenților la disciplinele de specialitate specifice  Facultății de Cibernetică.În anii studenției mele au ținut cursuri și seminarii specialiști din LCCE precum Ștefan MUSĂȚEA, Vasile IONESCU, Radu STROE, Moisă ALTĂR, Gheorghe WEISS.
După Revoluția din Decembrie 1989 LCCE și-a pierdut obiectul muncii, căci dispariția industriei a făcut ca derularea contractelor de cercetare să devină imposibilă. Încet-încet, activitatea LCCE s-a diminuat, ca în final, undeva înainte de 1995 să se producă dispariția LCCE. Aveasta a fost prima ctitorie a lui Manea MĂNESCU de care s-a ales praful. Au apărut tot felul de centre de excelență, fără excelenți. Dovada ineficienței s-a văzut în pandemie la realizarea în Europa a unui vaccin cu două generații în urmă față de vaccinul revoluționar.
Când în anul 2000 am vizitat TUKS din Turku - Finlanda, mi-am dat seama că acolo funcționa exact aceeași structură de care noi, la București, ne-am bătut joc, pentru că adevărata cercetare științifică se face în cadrul universităților, căci se presupune că acolo sunt cele mai valoroase creiere. Ceea ce în USA funcționează dintotdeauna și ceea ce am văzut la TUKS, se pare că pe plaiurile noastre mioritice unde ciobanul vorbește cu oița lui și se înțeleg de minune, nu funcționează. Păcat!


(15 septembrie 2026) 

Facultatea CECE

Începând cu anul 1967, pe când eu eram student în anul al III-lea la secția de Mecanizare și Automatizare a Calcului Economic, a luat ființă Facultatea CECE, adică Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică, având secțiile de Cibernetică Economică, de statistică Economică și de Informatică Economică.
Printr-o jonglerie politică, Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică a devenit peste noapte în primăvara lui 1977 Facultatea de Planificare și Cibernetică Economică. În anul 1990 când planificarea, concept bolșevic, a intrat în dizgrația populară, prin eforturile unor colegi de-ai mei, facultatea a devenit Cu titulatura Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică - CSIE, cu secțiile de Cibernetică Economică, de Statistică Economică, de Informatică Economică, așa cum este și în ziua de azi.
Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică este ctitoria lui Manea mĂNESCU. în anul 2027, se vor împlini 60 de ani de la înființarea acestei facultăți. Este prea exagerat dacă mă gândesc la amplasarea în holul facultății a unui bust al lui Manea MĂNESCU? Ar fi semnalul că am căpătat maturitatea de a separa omul politic groaznic Manea MĂNESCU de profesorul excepțional, care a fost Manea MĂNESCU, căci istoria este exact aceea care s-a petrecut, nici mai frumoasă, nici mai urâtă. Noi suntem cei care o scriem sau o rescriem după cum ne bubuie țestele noastre cu sau fără creier în ele.


(15 septembrie 2026)

ECECSR

 ECECSR - Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research este denumirea în limba engleză a variantei revistei Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică. Primul număr în limba engleză a apărut în anul 1966.
Acum revista este prezentată sub numele Journal of Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research.
În vremurile de demult, la creșterea numelui revistei ECECSR în străinătate, l-a avut doamna MIHNEA Bella, doamna care se ocupa de biblioteca de la etajul 7 din clădirea Centrului de Calcul al ASE. Doamna se ocupa de schimburile revistei cu universități din străinătate și obținea fie cărți la schimb, fie reviste de mare interes din domeniul informaticii, fie studii și teze de doctorat de la marile universități ale lumii. Dacă revista ECECSR era cunoscută în lume, cel puțin 99% se datora muncii doamnei MIHNEA Bella.
După Revoluția din Decembrie, cum era și normal, s-a prăbușit Centrul de Calcul al ASE, dar nici revistei Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică nu i-a fost prea bine. Noile criterii economice au determinat o evoluție nefavorabilă în această zonă. Îmi aduc aminte cu precizie de telefoanele pe care le primeam de la cineva de la revistă să trimitem articole și am trimis. Ele s-au publicat. Erau puține persoane care trimiteau articole, căci totul era pe de-a moaca. Gloria postumă avea alte criterii și aici mă refer la indexarea în baze de date sau la criteriul ISI.
Când s-a făcut o ședință, undeva într-o sală de la etajul 6 de la Catedra de Cibernetică să se anunțe indexarea ISI a revistei ECECSR am fost invitat și eu. Am văzut acolo figuri pe care nu le văzusem niciodată în viața mea, dar nici de autori de articole la ECECSR  nu le știam. Se schimbase calimera. Aveam un articol în așteptare la revista nou indexată ISI și când am întrebat despre stadiul în care se află, doamna de acolo mi-a zis pe un ton superior: 
- Acum avem alte priorități!
Ceea ce eu am tradus pe limba celor din Vitan:
- Gunoiule, ce mama dracului mai vrei și tu? Acum alții au dreptul să publice în ECECSR!
Am retras acel articol și l-am publicat la o altă revistă ISI. La bază era un e-mai jignitor trimis de un nene, care încerca să mă lămurească despre politicile editoriale ale ECECSR.
Anul viitor ECECSR își aniversează 60 de ani. M-am bucura foarte mult dacă numărul omagial al reviste s-ar afla un articol bine documentat despre ctitorul revistei, Manea MĂNESCU, pentru că până în 1989, Manea MĂNESCU a publicat multe articole în ECECSR și o analiză a articolelor va scoate la iveală foarte multe lucruri, unele plăcute, altele mai puțin plăcute pentru contemporanii mei.


(15 septembrie 2026)

SCCECE

SCCECE - Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică  este o revistă al cărei ctitor a fost, este și va rămâne Manea MĂNESCU. În această revistă au publicat articole valoroase:
- specialiști din producție,
- ciberneticieni renumiți de la noi,
- cercetători din laboratoarele catedrei de cibernetică,
- profesori din catedra de cibernetică economică,
- personalități cu preocupări în modelare.
Primul număr al revistei Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică a apărut în anul 1966. Ceva mai târziu, dar nu foarte târziu a apărut și primul număr al revistei în limba engleză  ECECSR - Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, unde articolele erau selectate cu grijă, pentru că în acele vremuri, ceea ce pleca din Ro, trebuia să fie:
- reprezentativ,
- original,
- extraordinar.
Exista o echipă de redacție excepțională care asigura înalta calitate a revistei și aici numesc pe doamna Zoe TRANDAFIRESCU, pe domnul Mihai LUTIC, pe doamna Iva IONESCU.
La mulți ani SCCECE!



(15 septembrie2026)

Thursday, March 23, 2023

1.000 de oameni care m-au impresionat: Gheorghe RUXANDA

Gheorghe RUXANDA este absolvent al Facultății de Calcul Economic și Cibernetică Economică, facultate când se făcea carte, când profesorii erau respectați, când săptămâna de școală era de 36 de ore de curs și de seminarii, când multe discipline aveau examene de 28 de cursuri sau de 42 de cursuri și mai ales când în ASE se susțineau cel mult 75 de doctorate pe an.
În data de 6 februarie 2021 am realizat un interviu cu profesorul universitar Gheorghe RUXANDA, interviu  care se află la adresa:
https://ionivan1947.blogspot.com/2021/02/interviu-cu-profesorul-universitar.html
Gheorghe RUXANDA este realizatorul produsului software de prelucrări complexe numit EMI.
Gheorghe RUXANDA a scris o lucrare fundamentală de analiză de date.
Gheorghe RUXANDA a gestionat în mod strălucit revista Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică.
Gheorghe RUXANDA a susținut în 1994 teza de doctorat de 297 pagini intitulată Modele de analiza si prognoza sistemica cu aplicații la resursele umane din economie și coordonată de profesorul universitar Gheorghe BOLDUR.
Eu îl încadrez pe Gheorghe RUXANDA ca exemplu de cercetător științific autentic și făuritor de școală în domeniul analizei complexe a datelor de volume foarte mari.
Gheorghe RUXANDA m-a impresionat prin rigurozitatea abordărilor lui, prin forța cu care-și susține punctele de vedere și prin argumentele solide și coerente pe care le aduce de fiecare dată.



(23 martie 2023)

Monday, March 6, 2023

1.000 de oameni care m-au impresionat: Iva IONESCU

Dacă am să mulțumesc cuiva, am să mulțumesc tuturor celor care se ocupau de revista Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică și în special doamnei Iva IONESCU. De la ei am învățat foarte multe dintre cele necesare scrierii unui articol publicabil.
Iva IONESCU avea un birou în clădirea Centrului de calcul al ASE, la etajul al VI-lea parcă, chiar lângă lift și avea o bibliotecă unde se găseau toate numerele revistei Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică de la apariție până la numărul curent. Prin bunăvoința lui Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică am reușit să parcurg foarte multe dintre articolele publicate de-a lungul anilor în revistă, căci urcam la biroul său, o rugam să-mi împrumute numere, citeam și le înapoiam.
Când aveam un material de dat spre publicare, mergeam la doamna Iva IONESCU, care era extrem de amabilă și după un timp eram anunțat să vin pentru a semna pe forma finală a articolului, pus în pagină, care urma să se publice.
Dacă revista Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică - SCCECE,  este ceea ce este, eu sunt convins că 90% se datorează doamnei Iva IONESCU, care s-a ocupat de bucătăria revistei, căci despre moțul de la prăjitură și despre ambalaj pentru a deveni revistă cotată ISI este o altă poveste.
Ca să ai o relație excelentă cu autorii înainte ca revista să devină ISI, era nevoie de mult tact, de multă muncă, de capacitatea de a gestiona materialele și de a asigura diversitatea și calitatea articolelor, prin contactarea autorilor care asigurau dezideratele pe care ctitorul revistei le-a definit. A fost meritul doamnei Iva IONESCU ca imediat după anul 1989 să se mențină revista pe făgașul pe care fusese pusă și sunt sigur că cei care știu despre ce vorbesc au și ei un cuvânt frumos de zis la adresa acestei doamne care s-a dovedit a fi un profesionist desăvârșit în a face ca numerele revistei să fie exact ceea ce-și dorește toată lunea, adică să conțină articole interesante, originale și valoroase.


(06 martie 2023)

Monday, February 13, 2023

1000 de oameni care m-au impresionat: Ion SMEUREANU

Dacă aș spune că Ion SMEUREANU mi-a fost student acum mulți ani nu aș greși cu nimic, dar pentru faptul că el este ieșit la pensie de câțiva ani, s-ar trage concluzia că eu sunt un bătrân ramolit și nu vreau să se creadă chiar așa despre mine că la 76 de ani ai mei, mai merg la sala de fitness, trag de fiare, merg pe bandă și fac câteva bazine de înot.
Ion SMEUREANU a terminat Facultatea de Planificare și Cibernetică Economică de pe poziția de șef de promoție în 1980 cu media de 9,98.
În intervalul 1980 - 1981 Ion SMEUREANU a lucrat ca analist la ICI.
În intervalul 1981 - 1984 Ion SMEUREANU a lucrat ca analist în Centrul de calcul al ASE.
În intervalul 1984 - 1990, Ion SMEUREANU a fost asistent universitar în Catedra de Cibernetică. 
În intervalul 1990 - 1993, Ion SMEUREANU a fost lector universitar.
În intervalul 1993 - 1997, Ion SMEUREANU a fost conferențiar universitar.
Ion SMEUREANU a devenit profesor universitar în 1997 la vârsta de 41 de ani.
Ion SMEUREANU a susținut teza de doctorat de 189 de pagini în anul 1992, intitulată  Aplicații ale ciberneticii și informaticii economice în optimizarea aprovizionării tehnico-materiale și desfacerii producției întreprinderii, sub coordonarea profesorului universitar Eugen ȚIGĂNESCU.
Profesorul Ion SMEUREANU este o personalitate proieminentă a informaticii economice românești. Cine dorește să cunoască în detaliu pe concret ceea ce a realizat el, nu are altceva de făcut decât să acceseze adresa: 
http://opac.biblioteca.ase.ro/opac/search?q=Ion+SMEUREANU+&max=0&view=&sb=relevance&ob=asc&level=all&material_type=all&do_file_type=all&location=0
și va vedea ce cărți a publicat, ce teze de doctorat a coordonat, la ce proiecte și care sunt revistele unde a fost editor șef.
De-alungul anilor, am colaborat cu profesorul Ion SMEUREANU la mai multe discipline și am lucrat împreună la elaborarea unor materiale. Am apreciat la mai tânărul meu coleg caracterul său, puterea de muncă, profesionalismul său, creativitatea sa. Am stat peste 20 de ani în biroul de la 2401 și niciodată nu am avut vreo discuție în contradictoriu sau cu tonul ridicat, pentru că Ion SMEUREANU este un om cu totul remarcabil, cu care și acum la 10 ani de la pensionare îmi face o deosebită plăcere să mă văd la o cafea cu el să discutăm despre vremurile frumoase pe care le-am trăit în ASE.




(13 februarie 2023)

Tuesday, February 20, 2018

Protocronism românesc în cibernetica economică

Uneori lumea exagerează când se vorbește de priorități. Un lucru este cert. În zona ciberneticii economice noi românii avem cel puțin două priorități și anume:
  • HOTĂRÎREA DE GUVERN nr. 2365 din 20 septembrie 1967 care statuează înființarea Facultății de Calcule Economic și Cibernetică Economică, articolul 1 , litera A, punctul b, cu cele trei secții și anume: statistică economică, mecanizarea și automatizarea calculului economic și cibernetică economică. La articolul 3 se arată că numai secțiile de  mecanizarea și automatizarea calculului economic și cibernetică economică au durata de 5 ani. Hotărîrea este semnată de primul ministru Ion Gheorghe MAURER. Expunerea de motive este semnată de Acad. Ștefan BĂLAN, ministrul învățământului.
  • Apariția în anul 1966 a primului număr al revistei Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică, în cadrul Instutului de Științe Economice și Politice - ISEP, care ceva mai târziu va deveni Academia de Studii Economice. Revista a apărut și în limba engleză sub numele Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research. Revista a apărut fără întrerupere și acum este la al 53-lea volum.

Probabil mai sunt și alte priorități în zona ciberneticii economice, dar pe care nu le cunosc eu și din această cauză nici nu mă propunț. este posibil ca profesorul Edmond NICOLAU să fie considerat primul decan al unei facultăți care are în titulatură sintagma cibermetică economică și de asemenea, să fie primul profesor care a predat unor studenți cursuri la disciplina Cibernetică economică în anul universitari 1967 - 1968.









(19 februaria 2018)