5 la 0, bre?

- Chiar așa?
- Chiar așa!
- De ce; da?
- De ce, nu?
- JUNK?
- Mai rău!

(02 octombrie 2026)

HAGI, nu cere omului ce n-are!

Mama, Dumnezeu s-o țină în paza Lui Cerească îmi zicea:
Ioane, nu cere omului ce n-are!
Am băgat la cap, m-am conformat și niciunul dintre colaboratorii pe care eu i-am selectat, nu m-au dezamăgi. Și am avut cam 100 de colaboratori despre care în orice clipă aș fi întrebat, am numai cuvinte de laudă la adresa lor.

HAGI are undeva aproximativ 20 jucători pe care el îi alege.

HAGI  le cere jucătorilor eficiență și jucătorii nu au eficiență. Degeaba le cere eficiență.

HAGI  le cere jucătorilor forță și jucătorii nu au forță. Degeaba le cere forță.

HAGI  le cere jucătorilor rezistență și jucătorii nu au rezistență. Degeaba le cere rezistență.

HAGI  le cere jucătorilor determinare și jucătorii nu au determinare. Degeaba le cere determinare.

HAGI  le cere jucătorilor tehnică și jucătorii nu au tehnică. Degeaba le cere tehnică.

HAGI  le cere jucătorilor seriozitate și jucătorii nu au seriozitate. Degeaba le cere seriozitate.

Gică HAGI trebuia să fie antrenorul unei echipe de națională formată din 1000 de puști și la trei ani, el trebuia să aplice sistemul decimării după probe stricte, astfel încât după 9 astfel de selecții să rămână cu 100 de candidați la națională și la înjumătățirea după o săptămână de la prima reuniune, avea jucătoriide națonală, tehnici, determinați, rezistenți, disciplinați.

Gică HAGI a demonstrat că  fost cel mai mare fotbalist al neamului nostru!

Gică HAGI a demonstrat că este un foarte mare antrenor când își alege și își formează el însuși jucătorii.

Faptul că echipa de fotbal pe care o coordonează face ceea ce a făcut și prima dată când a mai fost antrenor acolo, este dovada clară că Gică HAGI le cere jucătorilor ceea ce nu au și punct.


(29 septembrie 2026)

Ce lasă un fotbalist în urma lui?

Fotbalul este sportul rege. De aceea, ochii publicului sunt ațintiți asupra fotbaliștilor, asupra finanțatorilor, asupra arbitrilor și asupra meciurilor în ansamblul lor. Un fotbalist lasă în urma lui exact ceea ce dorește el să lase, adică lasă amintirea unor faze de excepție așa cum și acum după multe decenii se vorbește despre apărarea acelor penaltiuri de la Sevilla de către Helmuth DUCKADAM, din 15 mai 1986, când echipa Steaua a câștigat Cupa Campionilor Europeni sau lasă imaginile jalnice ale unor ratări decisive, ale unor lovituri intenționate care i-au accidentat de adversari, respectiv, știri despre beții, consumarea de substanțe interzise sau alte grozăvii.

Prin performanțele sale de excepție ca fotbalist, Gheorghe HASGI și-a căpătat numele de rege, iar marile sale realizări se regăsesc în numeroase secvențe în care golurile marcate de el au schimbat decisiv soarta partidelor și poziția în clasament a echipei sale. Istoria fotbalului consemnează multe nume de legendă și ar fi nedrept pentru mine să enumer aici doar câteva, căci lista include zeci sau chiar sute de nume de fotbaliști exemplari.

Un fotbalist lasă în urma lui:

- secvențe de film memorabile, cu goluri marcate sau mingii apărate,

- crâmpeie de ziare cu texte elogioase sau imagini din timpul jocului,

- plachete unde apare numele lui în cazul unor cupe câștigate,

- amintiri legate de apartemența la echipe care au însemnat mult pentru fotbalul românesc.

Sunt sigur că fiecare fotbalist care a înțeles menirea sa, muncește pentru a-și crea o imagine pozitivă, care să-l impună în lumea sportului cu balonul rotund și care să determine ca spectatorii pe stadion sau oamenii în afara stadionului să-i rostească numele cu admirație. Atunci când puștimea își dorește să die ca DOBRIN, ca HAGI, ca POPESCU, ca PETRESCU sau ca DRĂGUȘIN, înseamnă că fotbalistul a ajuns la un asemenea nivel încât moștenirea pe care o lasă în mentalul colectiv este una semnificativă și eforturile depuse nu au fost în zadar, ci au produs efecte pe termen lung.


(11 octombrie 2024)

Cârcotind după calificarea echipei naționale de fotbal a României

După calificarea de marți 21 noiembrie 2023, când a căzut cortina preliminariilor grupei din care a făcut parte echipa națională de fotbal a României, am urmărit ce au zis cârcotașii despre această calificare.

Cârcotașii au zis că:

- grupa formată din echipele României, Elveției, Kosovo, Israel, Andorrei, Belarus, a fost o grupă ușoară,

- contextul geo-politic ne-a avantajat semnificativ,

- hazardul a jucat un rol mult prea important,

- fotbaliștii celorlalte echipe nu au avut zile bune când au jucat în teren,

- s-a mizat prea mult pe fotbaliști prea tineri, fără experiență, 

- egalurile cu Kosovo și Belarus arată adevărata noastră valoare,

- numărul de 16 goluri marcate de fotbaliștii români este prea mic,

- fotbalistul X dacă era adus la națională ar fi marcat multe goluri,

- portarul Y ar fi apărat toate cele 7 goluri primite de noi,

- cu selecționerul W am fi avut cu mult mai mult decât 22 de puncte la calificare,

- nici suporterii nu s-au ridicat la înălțime.

Noi avem niște proverbe care spun că gura lumii nici pământul nu o astupă, respectiv, moarte fără bănuială și nuntă fără păruială nu există. De regulă, cârcotașii sunt cei care la viața lor n-au făcut prea multă brânză de pupăză chioară și de aceea, nu le dau prea multă atenție. În meseria mea, nici nu discut cu unii care ar încerca să mă critice, fără ca înainte să-mi arate că:

- au citit 10 cărți de structuri de date,

- au scris o carte și o culegere de probleme de structuri de date,

- au scris programe care implementează operații pe structuri de date.

Să vină orice neica-nimeni să mă critice și să facă pe mărețul, pe sublimul, doar că are el chef, nu sunt de acord. Nu spun că musai, în chestiuni de fotbal, cel ce e cârcotaș trebuie să fie jucător de fotbal, dar măcar să încerce să vadă ce a însemnat cele 12 meciuri ale echipei naționale de fotbal, să vadă că au fost suficiente victorii încât au fost acumulate 22 puncte, ceea ce i-a asigurat echipei locul întâi în grupă și calificarea și să se bucure sincer. Eu nu-i respect pe cârcotași.


(25 noiembrie 2023)

Bucuria calificării echipei naționale de fotbal a României

Ultimele două meciuri ale echipei naționale de fotbal a României au hotărât și întărit calificarea la turneul final EURO 2024 din Germania și organizatorii s-au gândit să marcheze bucuria acestei calificări. ANDRA a cântat Imnul de Stat al României cu întreg stadionul și mă bucur că nu s-a încurcat, așa cum au făcut alți cântăreți pe același stadion în anii trecuți. După fluierul de final al ultimului meci de calificare, stadionul a fost inundat de confeti și focurile de artificii au marcat această frumoasă victorie. La terminarea meciului fotbaliștii au fost vizitați la vestiare de primul ministru. 

Mă așteptam ca tinerii sau mai puțin tinerii suporteri ai echipei naționale să vină în Piața Universității și să-și manifeste bucuria, așa cum au făcut-o și în alte dăți. Chiar și în orașele mai importante din provincie, mă așteptam ca mulțimi de susținători ai echipei naționale să se adune în locuri încărcate de semnificații pentru a celebra marea victorie a fotbaliștilor conduși de Edward IORDĂNESCU. 

Denis ALIBEC, Nicușor BANCU, Daniel BÎRLIGEA, Andrei BORZA, Andrei BURCĂ, Florinel COMAN, Denis DRĂGUȘ, Radu DRĂGUȘIN, Ianis HAGI, Dennis MAN, Marius MARIN, Răzvan MARIN, Valentin MIHĂILĂ, Horațiu MOLDOVAN, Olimpiu MORUȚAN, Florin NIȚĂ, George PUȘCAȘ, Andrei RAȚIU, Adrian RUS, Vladimir SCRECIU, Deian SORESCU, Nicolae STANCIU, Ștefan TÂRNOVEANU sunt fotbaliștii care au adus calificarea echipei naționale de fotbal a României, prin munca lor, cu tehnica lor, cu talentul lor și cu dorința de victorie.

Bucuria calificării echipei naționale de fotbal a României este a sportivilor, a antrenorului, a celor din F.R.F., dar și a suporterilor care așteptau de prea mult timp o astfel de victorie. Sportivii din echipa națională de fotbal, au adus un strop de bucurie oamenilor de pe acest pământ și au demonstrat că atunci când se muncește cu seriozitate și cu dorința de a fi cei mai buni, nimic nu le stă în cale pentru a-și atinge obiectivul de a se califica.

(25 noiembrie 2024)

Filatelia românească în declin

Și filatelia românească, asemeni filateliei de pretutindeni a intrat într-un declin și nu-și va reveni decât în momentul în care se va integra complet în procesul de digitalizare în care a intrat omenirea.
Acum există poșta electronică.
Acum există semnătura digitală.
Acum există firmele de curierat.
Numărul celor care mai:
- scriu scrisori pe hârtie,
- mai cumpără timbre și plicuri,
- mai scriu cărți poștale,
s-a redus dramatic și deci producția de timbre uzuale sau de timbre care se folosesc pentru a fi lipite pe scrisori și expediate, s-a redus și ea, cred că de cel puțin 20 de ori, ceea ce arată că tot ceea ce este legat de timbre ete în declin și aici mă refer la:
- producția de timbre,
- designul de timbre,
- comerțul de timbre,
- activitatea filateliștilor,
- cercurile filatelice,
- expozițiile filatelice,
- numărul de filateliști.
Este mersul firesc al progresului și nu va trece mult timp până când se va vedea că domeniul filateliei a scăzut la un asemenea nivel, încât asemeni producției de carte, va deveni nerentabil și va fi atât de rar încât asemeni bibliofiliei, numismaticii sau altor domenii selective, va fi doar apanajul unor colecționari extrem de statornici.

(13 iunie 2022)

Aromânii noștri

Când eram în Surfer Paradise din Gold Coast la hotel, am auzit un nume și acela era HAGI. M-am simțit foarte mândru că sunt român. Acum, după mulți ani, m-am gândit să fac o listă cu aromânii din țara noastră, personalități care au făcut enorm pentru țara noastră.

Theodor AMAN

Simona AMÂNAR

Gigi BECALI

Toma CARAGIU

Ion CARAMITRU

Lena CONSTANTE

Neagu DJUVARA

Victor EFTIMIU

Gala GALACTION

Cristian GAȚU

Elena GHEORGHE

Octavian GOGA

Gheorghe HAGI

Simona HALEP

Pantelimon HALIPA

Ion HELIADE RĂDULESCU

Nicolae MALAXA

Mina MINOVICI

Sergiu NICOLAESCU

Constantin NOICA

Ion PACEA

Camil RESSU

George VRACA

Ianis ZICU

În cei 42 de ani cât am fost profesor universitar, am întâlnit destul de mulți studenți aromâni. Unii mi-au spus ei, despre alții am aflat de la colegii lor. Am observat că toți erau silitori, știau exact că au venit la școală să învețe și să fie buni în meseria lor. Nu am cunoștință ca unii colegi de catedră să fi fost aromâni, căci în vremurile comuniste nu se discuta acest subiect. De la o colegă a soției am aflat un proverb machedonesc: dacă într-o oală cu ciorbă, pui o lingură de c-c-t, totul c-c-t se numește. Mare adevăr!

(21 decembrie 2021)