Catedra de Cibernetică Economică

Trebuie să mă laud și eu cu ceva și anume, am fost membru al Catedrei de Cibernetică Economică. În anul 1970, pe când profesorul Nicolae RACOVEANU, decanul Facultății de Calcul Economic și Cibernetică Economică mi-a propus să rămân asistent universitar stagiar îm Catedra de Cibernetică Economică am auzit pentru prima dată acest nume, deși ceva-ceva mai știam eu. Deși am primit repartiție guvernamentală, întâmplarea a făcut să ajung asistent universitar stagiar începând cu anul universitar 1971 - 1972 în Catedra de Cibernetică Economică. Erau în Catedra de Cibernetică Economică următorii profesori universitari:

Manea MĂNESCU

Constantin IONESCU

Ludovic TÖVISSI

Gheorghe VASILESCU

Mihai C. DEMETRESCU

Mircea BULGARU.

Tot în Catedra de Cibernetică Economică erau conferențiarii:

Vladimir TREBICI

Tudor BARON

Nicolae VIȘINOIU

Eugen ȚIGĂNESCU

Gheorghe DODESCU

Gheorghe BOLDUR

Traian MITRAN

STĂNCULESCU

Virgil SORA

În Catedra de Cibernetică Economică erau când am venit eu acolo, lectorii universitari universitari:

Marcel STOICA

Constantin BARON

Liviu TROIE

În Catedra de Cibernetică Economică erau când am venit eu acolo, asistenții universitari:

Vasile NICA

Afrodita IORGULESCU

Gheorghe OPRESCU

Gheorghe STOICA

Dumitru MARIN

Rodica MIHALCA

Constantin APOSTOL

Valer ROȘCA

Florin PILAT

Dan IONESCU

Mircea MANOLE

Ion TALABUR

Gheorghe SABĂU

Gheorghe SOFRONIE

Floare MUSTAȚĂ

Nicolae APOPEI

Corneliu CUȘA

Livia NISIPEANU

Tudor MISDOLEA

Cu timpul, unii asistenți au devenit lectori universitari. Au mai venit în În Catedra de Cibernetică Economică noi asistenți universitari, dar au mai plecat fie lectori universitari, fie asistenți universitari care nu aveau posibilitatea de a promova pe motive de dosar.

În anul 2011 s-a produs dispariția Catedrei de Cibernetică Economică, prin absorbția ei de către Catedra de Informatică Economică, rezultând Departamentul de Informatică și Cibernetică Economică.  Au fost încercări de a nu se produce acest dezastru, în care catedra fanion a Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică a dispărut. Vor trece ani până când o echipă de tineri îndrăzneți și determinați vor avea curajul să-și ia destinele în propriile mâini pentru a readuce la viață o nouă Catedră de Cibernetică Economică, căci facultatea are nevoie de o entitate care să o reprezinte alături de celelalte entități mărețe.

 




(28 februarie 2025)

Cine s-aseamănă, s-adună!

Cine s-aseamănă, s-adună! Zice un proverb bătrânesc și mare adevăr este încorporat în el. Zilele aceste vedem lucruri care se leagă de cea mai neagră pagină din istoria poporului român și aici mă refer la perioada cuprinsă între 20 decembrie 2004 și 21 decembrie 2014.
Nu mă voi apuca acum să enumer defectele multe și nici calitățile puține ale lui Traian BĂSESCU, pentru că nu sunt interesante nici unele și nici celelalte, ci doar voi enumera persoanele din anturajul său și concluziile le trageți fiecare dintre voi.

Emil BOC, premier, care vorbea despre a treia alternativă.

Iulian FOTA, consilier care s-a făcut de râs cu engleza sa.

Elena UDREA, ministreasă care făcea sarmale, împletea și dădea cu mopul. Acum face pușcărie.

Florian COLDEA care la 43 de ani a devenit general locotenent.

Laura Codruța KOVESI care la 33 de ani a devenit procuror general.

Alina BICA a ocupat de 39 de ani funcția de procuror șef la DIICOT. Este condamnată definitiv.

Cătălin AVRAMESCU la făcut zero la tv pe filosoful Andrei MARGA.

Mircea BĂSESCU a fost condamnat la 4 ani de pușcărie pentru trafic de influență.

Horia GEORGESCU, șeful ANI, arestat preventiv pentru corupție.

Monica IACOB RIDZI a făcut pușcărie pentru abuz în serviciu.

Se observă că Traian BĂSESCU nu a reușit să constituie colectivități omogene, filtrate după criterii riguroase și a operat ca un manager de proiect, fără experiență, condus de simțuri și de instincte care nu au avut nicio legătură cu evaluările științifice ale persoanelor pe care le-a inclus în cercul său de interes. A considerat că experiența, că baza pregătirii profesionale stau undeva pe un plan oarecare, ceea ce a condus la constituirea unui conglomerat neomogen din toate punctele de vedere. 

Întotdeauna noi trebuie să analizăm calitatea oamenilor. Îmi amintesc cum Manea MĂNESCU, în vremurile de demult, a reușit să capaciteze minți luminate ale învățământului și a fosmat astfel o puternică echipă cu care a pornit la drum când a clădit facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică și aici voi numi pe profesorii Edmond NICOLAU, Nicolae RACOVEANU, Mihai BOTEZ, Dragoș VAIDA, Gheorghe VASILESCI, Constantin IONESCU. Sune-mi cu cine te întovărășești, ca să spun cine ești.



(22 iunie 2024)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Ilie HRISTACHE

Când am venit în Catedra de Cibernetică Economică în 1971, după exilul de 8 luni din centrul de calcul, lectorul universitar de atunci Ilie HRISTACHE m-a primit cu multă căldură, căci eram tare stingher acolo, chiar dacă proveneam de la Secția de Mecanizarea și Automatizarea Calculului Economic și mai aveam colegi pe Valer ROȘCA și pe Constantin APOSTOL veniți în catedră în toamna anului 1969.
Trebuie să spun că am realizat o carte referită prin:

Virgil SORA, Ilie HRISTACHE, Ion IVAN, Mircea DESPA - Culegere de probleme și studii de caz pentru demografie, Lito ASE, București 1987, 270 pag.

Ilie HRISTACHE a parcurs toate treptele de la asistent universitar, la lector universitar, la conferențiar universitar, până la profesor universitar, muncind cu trudă și având rezultate remarcabile.

Ilie HRISTACHE a susținut în anul 1975 teza de doctorat de 156 pagini intitulată Calcule de perspectivă privind populația R.S. România și coordonată de profesorul universitar doctor docent Constantin IONESCU.

Profesorul Ilie HRISTACHE a scris cărți precum: Demografia teritorială a României  împreună cu Vladimir TREBICI - 1986,  Demografie împreună cu Virgil SORA, Mircea DESPA - 1983, Demografia oraselor Romaniei  realizată împreună cu Ion MEASNICOV, Vladimir TREBICI - 1977, dar și multe altele.

M-a impresionat  profesorul Ilie HRISTACHE pentru că toată munca lui de cercetare și de scriere de cursuri a fost canalizată numai pe un domeniu și aici mă refer la demografie, ceea ce este excepțional, știut fiind faptul că mulți economiști se îndreaptă spre varii domenii după cum bate vântul.

(28 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Florica WAGNER

Pe doamna lector universitar Florica WAGNER o știam de când am venit în Catedra de Cibernetică Economică în septembrie 1971. Mie îmi plăceau luările sale de cuvânt de la ședințele de catedră, căci aveau substanță. 

Florica WAGNER nu lăuda pe nimeni.

Florica WAGNER nu peria pe nimeni. 

Florica WAGNER nu vorbea să se audă vorbind.

Florica WAGNER era în sub-colectivul de Statistică a ramurilor, iar eu eram în sub-colectivul de Informatică economică, deci discuțiile nu se produceau decât la ședințele de catedră.
S-a întâmplat undeva prin 1980 să fiu adus urgent dintr-o bază de practică și introdus într-o ședință, exact la momentul în care se făceau alegerile pentru BOB - biroul organizației de bază. M-am trezit propus să fac parte din BOB și am fost luat prin surprindere. Din acel moment am devenit secretar cu probleme organizatorice. Eu trebuia să întocmesc dosarele de primire în partid, dosare extrem de dificil de elaborat pentru a fi fără cusur. Atunci am stat de vorbă cu Florica WAGNER are era șefa mea directă și m-a sfătuit să merg la un domn profesor la comitetul mare, care este doctor în întocmit dosare. Am mers, domnul acela m-a învățat și așa am devenit și eu maestru în a întocmi acele dosare. De acolo am rămas cu meteahna că lucrul trebuie făcut bine, dar ca să-l faci bine, mai întâi trebuie să înveți cum se face acel lucru bine și nu oricum, ci doar de la cel care știe să-l facă foarte bine și dovedește acest lucru cu prisosință.

Au fost situații extrem de delicate, căci în ședințe se puneau tot felul de probleme.

Chiulea careva, îl discutai în ședință.

Divorța careva, îl puneai în ședință.

Fluiera câte unul în biserică, își punea cenușă în cap în ședință.

Doamna Florica WAGNER știa cum să pună problema și nu se făcea caz de nimic, ci totul era tratat la nivel minim, căci noi aveam alte treburi de făcut, învățământul universitar, fiind una dintre ele.

Am admirat tactul lui Florica WAGNER în a discuta cu studenții și mai ales, modul constant prin care ea selecta pe baza unor criterii valorice acei studenți care să depună dosarele de intrare în partid, media fiind elementul cheie, de la care Florica WAGNER nu făcea rabat niciodată.

(21 februarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Traian MITRAN

Când am intrat prima dată în catedra de Cibernetică Economică, într-o sală foarte mare de la etajul al VI-lea din clădirea Facultății de Cibernetică, prima persoană care a dialogat cu mine a fost conferențiarul universitar Traian MITRAN, care văzându-mi verigheta la deget și nu era orice fel de verighetă ci una foarte lată, căci așa am văzut la niște actori francezi, mi-a zis:
- Încă un măgar la turma noastră.
Era vorba de bărbații însurați care în popor formează o turmă de măgari, buni de tracțiune. Am stat de vorbă de multe ori cu conferențiarul Traian MITRAN și mi-a plăcut la el vorba caldă, măsurată și mai ales respectul pe care-l arăta fiecărui om indiferent de vârstă. Am fost la nunta unui prieten din centrul de Calcul unde el și doamna MITRAN au fost nași. M-a impresionat când ne-au întâmpinat pe mine și pe soția mea nașii cu cupe de șampanie și pișcoturi, care pe vremea aceea era ceva absolut spectaculos. 

A susținut teza de doctorat de 222 pagini, în anul 1974, intitulată Calculul eficientei economice a introducerii progresului tehnic in industria electrotehnica, avându-l conducător științific pe profesorul Manea MĂNESCU

Într-o bază de practică, un politruc stupid, un gunoi, a făcut o scenă penibilă, crezând că se impune în vreun fel și l-a apostrofat el lectorul incult, pe conferențiarul Traian MITRAN. om citit. Traian MITRAN a tăcut, dar l-a privit într-un anume fel și culmea, mai mulți colegi au tradus cu aceleași cuvinte privirea lui Traian MITRAN și de atunci am dedus că Traian MITRAN vorbea din priviri.

După Revoluția din Decembrie 1989 nu am mai ținut legătura cu cei din catedra, căci noi cei de la informatică, doream să ne facem catedră, căci ne simțeam exploatați, umiliți, torturați și când am aflat că Traian MITRAN a plecat în stele, m-a îndurerat și am concluzionat că pământul a pierdut un om adevărat, o persoană specială, care avea comportamentul unui nobil desprins dintr-o legendă.


(02 februarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Nicolae APOPEI

Despre profesorul Nicolae APOPEI am amintiri din vremurile când el era foarte tânăr. Eram la o ședință de partid când asistentul universitar Nicolae APOPEI a fost primit în partid. M-a impresionat cât de frumos au vorbit colegii lui din catedră despre el. Eu eram student pe atunci. Anii au trecut și am avut plăcerea ca atunci când am devenit și eu asistent stagiar, să-l cunosc pe lectorul universitar Nicolae APOPEI. El era absolvent al Facultății de Statistică de dinainte de a apare facultatea de calcul Economic și Cibernetică Economică.

Colegul meu Nicolae APOPEI avea preocupări foarte serioase legate de latura economică a informației și când am început să colaborez cu prietenul meu Andrei GOGA, am intrat în detalii la propunerea lui Andrei și am citit lucrări extrem de interesante scrise și publicate de Nicolae APOPEI.

El a susținut în anul 1975 teza de doctorat de 142 de pagini intitulată Utilizarea teoriei informației în analiza și proiectarea sistemelor informaționale economice, coordonată de marele profesor doctor docent Constantin IONESCU.

Printre lucrările elaborate de profesorul Nicolae APOPEI enumer aici cărțile:

- Procesul informațional-decizional economic, publicată în Editura Academiei RSR, București, 1987, 166 pagini

- Analiza și proiectarea sistemelor informaționale economice : ghid de elaborare a studiului de caz, publicată la Editura ASE, București, 1991, 19 pagini, realizată împreună cu Constantin APOSTOL,

- Analiza si proiectarea sistemului informational economic : studiu de caz, publicată la Editura ASE, București, 1984, 164 pagini, realizată împreună cu Ilie NICULESCU, Octavian ZAHARIA și Constantin APOSTOL.

Trebuie să spun că atunci când s-a produse separarea celor din Catedra de Cibernetică Economică pentru a deveni membri fondatori ai catedrei de Informatică Economică, dintre toți cei care erau în colectivul de Analiză și Proiectare a Sistemelor Informaționale Economice - APSIE, numai profesorul Nicolae APOPEI a venit alături de noi, ceea ce în mintea mea, a fost un gest esențial de susținere a noastră, a celor din sub-colectivul de informatică economică, tineri la acea vreme, care nu mai suportam asuprirea care exista îb vechea Catedră de Cibernetică Economică.

(28 ianuarie 2023)

1000 de oameni care m-au dezamăgit: Constantin IONESCU

Constantin IONESCU este acum un bărbat de 66 de ani.
Constantin IONESCU a fost ales deputat în legislatura 1992 - 1996 pe listele PNȚCD, la vârsta de 36 de ani.
Constantin IONESCU a fost ales deputat pe listele CDR în legislatura 1996 - 2000.
Constantin IONESCU a fost ministrul apărării naționale în intervalul 12 februarie 1998 – 16 aprilie 1998.
Constantin IONESCU este absolvent al Facultății de Aeronave din Institutul Politehnic București, promoția 1982.
Constantin IONESCU a lucrat în meserie până în 1989.
Constantin IONESCU a absolvit Colegiul Național de Apărare în 1994.

Constantin IONESCU m-a dezamăgit că a avut doar o inițiativă legislativă pe o chestiune administrativă de alegeri la cameră și la senat.

Constantin IONESCU m-a dezamăgit că a avut 10 luări de cuvânt în plen niciunele neavând în ele cuvântul aeronave sau cuvântul apărare.

Constantin IONESCU m-a dezamăgit că pe durata cât a fost ministru dar și după, a avut apariții tv în care a dat dovadă de aroganță, încât aveam impresia că el credea că deține adevărurile absolute ale existenței umanității, ceea ce era complet fals, din moment ce partidul lui s-a dus pe apa sâmbetei ireversibil.

Constantin IONESCU m-a dezamăgit că în vremea când era ministru avea 42 de ani, deci era viguros, nu conducea un minister de spart dovleci, ci unul de maximă greutate și totuși nu a impus nimic în direcția modernizării pnțcd, care rămăsese blocat într-o Românie feudală, cu oameni desculți, flămânzi, cu plug de lemn și niște ciocoi cocoțați în fruntea țării. Nu vreau să amintesc de corupție, de COCOPO și COCOPA și nici de nepoții hrăpăreți ai unui nene extrem de vocal, care la spectacolul cu PAVAROTTI mima cultura.

(29 octombrie 2022) 

Reabilitarea lui Manea MĂNESCU

Au trecut peste 30 de ani de la 22 Decembrie 1989 și știm destul de multe despre ceea ce s-a întâmplat în zilele premergătoare, în acea zi, dar și în zilele ce au urmat. Consider că avem toate datele pentru a ne așeza la masă cu calm, cu luciditate și cu înțelepciune pentru a judeca obiectiv lucrurile și pentru a corecta ce este de corectat. 
Consider că trebuie separat grâul de neghină și trebuie să analizăm lucrurile exact așa cum au fost ele și să luăm ceea ce este bun și să privim critic ceea ce este rău. În acest context, consider că a venit momentul pentru a-l reabilita pe Manea MĂNESCU.
Manea MĂNESCU nu a fost un criminal.
Manea MĂNESCU nu a fost un hoț.
Manea MĂNESCU nu a fost un borfaș.
Manea MĂNESCU nu a fost un corupt.
El a fost înregimentat politic, așa cum au fost patru milioane de români, dintre care unii au ocupat funcții importante, iar alții nu. Eu zic că Manea MĂNESCU a avut o serie de merite, pe care le enumer aici:
- a creat Facultatea de Cibernetică,
- a introdus Cibernetica Economică în învățământul superior,
- a creat Revista Studii și Cercetări de Calcule Economic și Cibernetică Economică,
- a contribuit decisiv la dezvoltarea informaticii în țara noastră,
- a influențat deciziile legate de construirea celor  trei clădiri ale ASE,
- a adus în catedra pe care o conducea, numai absolvenți deosebit de valoroși.
Mă consider un tip obiectiv și nimeni nu are a mă acuza că aș fi fost sluga lui Manea MĂNESCU. Din contră, ar trebui să-i port ranchiună pentru o decizie nedreaptă, care mi-a afectat grav cariera, dar nu sunt orbit atât de tare încât să nu mai văd clar și mintea nu mi s-a întunecat încât să nu mai judec limpede.

(11 mai 2022)

Legea cutremurelor

Deși știm că zona Vrancea este zonă seismică activă, deși am avut cutremure majore în 1941 și în 1977, stăm și ne uităm cu ochii-n soare, deparcă am trăi într-o zonă unde nu a fost cutremure niciodată. 

Ar trebui ca parlamentarii aceștia scandalagii, incompetenți, bizari, mahalagii, somnolenți, vorbăreți, circari, lenți și modești intelectual, să se apuce naibii de treabă și să propună spre vot legea cutremurelor. Ei trebuie să se consulte cu specialiști și să scrie articolele legii, astfel încât în caz de cutremur să nu se mai miște unii ca muștele fără cap și să-și dea cu stângul în dreptu. Trebuie:

- să existe o organizare clară,

- să fie definite sarcini clare,

- să fie trasate responsabilități clare,

- să se acționeze coordonat și eficient.

Mie îmi place că avem de 40 de ani clădiri cu bulină roșie și nu s-a făcut mare brânză, că știm ce efecte catastrofale ar avea un cutremur de 7,4 în București și lătrăm asemeni câinilor la lună. mai chemăm niște specialiști în cutremure care mai zic și ei câte ceva. dacă ar exista o lege a cutremurelor nu s-ar mai tăia frună la câini, ci s-ar lucra, pentru că cei ce nu-și duc sarcinile la bun sfârșit sunt aduși în fața justiției și-și primesc pedeapsa, așa cum zice legea cutremureleor.

(05 aprilie 2021)

CSIE'50 - Doctoratul în comunism

Comunismul românesc a dezvoltat multe activități după modelul sovietic. Prin deceniul al VI-lea al secolului trecut manualele după care se învăța în școlile de la noi erau traduceri din limba rusă. Avademia de Studii Economice s-a numit până prin 1967 Institutul de Științe Economice și Planificare V. I. LENIN, denumire care a rămas mulți ani cu urmele până când după Revoluție clădirea din Piața Romană a fost văruită. Și doctoratele s-au derulat tot după modelul sovietic. În Facultatea de Cibernetică Economică erau conducători de doctorate profesorii Ludovic TÖVISSI, Mircea BIJI, Constantin IONESCU, M.C. DEMETRESCU, Mircea CRISTUREANU, Mircea BULGARU, Manea MĂNESCU, Ion IVĂNESCU, adică foarte puțini, cu foarte puține locuri, numărul doctoranzilor fiind extrem de mic, iar susținerile de teze de doctorat fiint rare, rare, rare.

Admiterea la doctorat avea criterii legate de:

- media de absolvire a facultății;

- recomandarea dată de la locul de muncă;

- experiența acumulată în domeniu;

- capacitatea de a convinge comisia care era suverană.

Stagiul doctoral includea:

- cel puțin trei examene în fața unei comisii dure;

- cel puțin trei referate susținute în catedră;

- activitate intensă de documentare și de cercetare;

- obținerea de soluții originale în contracte de cercetare;

- în a-l convinge pe conducîtorul științific că știi despre ce faci.

În vremurile comuniste, existau nenumărate filtre, căci avizul catedrei era primul pașaport că autorul tezei are calități moral-politice care-i permit să susțină teza de doctorat, fără a face de râs colectivul din care provenea. Susținerea referatelor nu avea nimic formal. Susținerea tezei se făcea prin diferite colective de cercetare sau în seminarii științifice recunoscute, ceea ce elimina din start ideia de plagiat sau de a face ceva în dorul lelii, doar pentru a obține titlul de doctor. Consducătorii științifici nu conducear teze de doctorat decât cele stricte în domeniile unde ei aveau calificare, adică expertiză cum se zice acum. În niciun caz nu apărea situația ca să fie susținută vreo teză de doctorat care să nu fi trecut prin nenumărrate filtre și care să nu fie exact ceea ce dorea conducătorul științific. În vremurile acelea nici facultățile nu se mai făceau aiurea, cu masterate la kilogram și cu atât mai puțin nu veneau la doctorat politicieni, căci aceștia nu aveau timp să se dea în bărci cu stagii doctorale. Partidul le cerea să fie prezenți pe teren, căci birourile lor era țara sau județul sau comuna, după cum fiecare avea locul de muncă și responsabilitățile.

Durata unui stadiu doctoral era de 6-7 ani în științe economice. Numai la matematică erau excepții cu tineri care făceau doctorate sub 30 de ani, iar aceștia ajungeau să aibă rezultate teoretice de excepție, care justificau astfel de abordări, de asemenea, de excepție precum Constantin TELEMAN, Ciprian FOIAȘ, Constantin NIȚĂ, Marius IOSIFESCU. Pentru absolvenții Facultății de Cibernetică Economică era la doctorat specializarea Cibernetică și Statistică Ecomomică. Abia după anul 2006 a apărut și specializarea Informatică Economică. Numai după Programul Bologna de după 1999 un stagiu PhD durează 3 ani, ca la grădiniță și se scot doctorii pe bandă rulandă. Pe vremuri mai era respect pentru calitate, iar avizul CUB sau CM al PCR filtra și el noncalitatea cum mult masi mare eficiență decât autonomia universitară din capitalismul sălbatic și mioritic, cu plagiate exprimate în procente cu limite acceptate ca fiind valabile.
Când în 1970 a venit tânărul doctor al Universității din Bonn, Csaba FABIAN și a vorbit despre cum se făceau doctoratele în RFG mi-am zis că trebuie să fiu un norocos dacă voi avea și eu un conducător științific care să procedeze la fel ca acolo. L-am găsit și sunt sigur că procedând așa, totul curge normal, firesc, valoric și creativ.

(28 mai 2017)