Hora reciclării

Dacă este vorba să vorbim despre un proiect eșuat, acel proiect este reciclarea ambalajelor, mai precis a sticlelor, care au pe etichete semnul reciclării. Spun că este un  proiect eșuat pentru că:
- nu toate ambalajele se reciclează, rămânând foarte multe în afara procesului,
- punctele de primire sunt extrem de puține și amplasate în locuri neadecvate,
- valoarea returnată nu are caracter stimulator, 

- are la bază o idee care pornește de la Hora Unirii, ceea ce arată lipsă de originalitate.

Eu am văzut în alte locuri puncte de preluare a ambalajelor, nu neapărat în magazine, ci pe stradă, ceea ce permite cetățeanului să nu se mai care cu ambalajele de colo până colo, mai ales că o butelie are valoare de doar 50 de bani și o sacoșă plină de astfel de butelii îi conferă fericitului proprietar imensa sumă de 3 lei, sumă pe care destul de multă lume nu o apreciază, mai ales dacă se are în vedere efortul pentru a o obține, mai ales că acum câteva luni, aceleași ambalaje le ducea la gunoi, chiar dacă era în tomberonul pentru plastice reciclabile, fără să primească vreun ban.

Sunt sigur că o altă abordare, orientată pe creditare, prin care cetățeanul creditează cu 10 lei pe cel ce deține recipientul plin, iar atunci când restituie ambalajul primește cei 10 lei ca voucher, ar accelera procesul de reciclare și toată lumea ar fi mulțumită. Îmi amintesc că într-o stație de metrou, acum vreo 5 ani, unui puști i-a căzut pe jos o monedă de 50 de bani. nu s-a aplecat el s-o ridice. O doamnă a crezut că puștiul nu și-a dat seama, dânsa s-a aplecat a ridicat moneda, i-a dat-o puștiului, iar puștiul, fără să-i mulțumească, a aruncat-o pe jos, cu disprețul adecvat. Morala este simplă: 50 de bani nu merită efortul nici în viața de toate zilele pentru mulți și nici în procesul de reciclare, pentru și mai mulți.



(08 iulie 2024) 

Ajutorul ctiv către HORECA

Cei din HORECA s-au obișnuit să primească de la stat pomeni fără să facă prea multe în schimb. Îmi amintesc cu voucherele de vacanță cum a fost.

S-au dat vouchere de vacanță la bugetari să stimuleze HORECA.

HORECA a mărit prețurile exact cu cuantiumul voucherului fără să facă nimic.

Oamenii s-au dus în Ro în concedii obligați.

Serviciile nu au crescut nici calitativ nici cantitativ.

Aroganța celor din HORECA a crescut exponențial.

Acum în vremurile de pandemie HORECA nu o duce deloc bine, dar ceea ce am văzut nu mă încurajează să spun lucruri pozitive. La mallul din mahalaua mea la prețul unui meniu am obținut atât de puțini cartofi prăjiți cât nici în visele mele cele mai negre nu mi-am imaginat. La o cafenea tot din mahala unde se dădea și o linguriță de ciocolată, acea linguriță nu mi s-a dat.

HORECA mai are mult de lucru pentru a se rifica măcar la 50% la nivelul vecinilor bulgari care dacă li se cere o limonadă, aceeea este o limonadă făcută cu lămâie adevărată, cu mentă adevărată și mierea sau zahărul se servește alături. Nici cu mujdeiul HORECA nu stă bine căci lor le vine mujdeiul făcut gata ca o apă chioară, cu miros de usturoi, nefiind în stare să facă un mujdei cu maioneză sau cu smântână.

HORECA trebuie ajutată de stat, prin încurajarea cetățenilor. Fiecare familie să primească 300 lei să meargă la HORECA, iar dacă nu-i convine, acel voucher să fie utilizat în luna următoare cu valoare de 200 de lei pentru a cumpăra mărfuri din magazine de alimente, de confecții. În acest fel s-ar pune presiune pe HORECA să facă treabă de calitate și la prețuri decente.

(17 martie 2021)

Un eșec prognozat demult: voucherele de vacanță

Voucherele de vacanță acordate celor 1,2 milioane de bugetari au fost considerate baloane de oxigen pentru turismul românesc, crezându-se în mod idilic, nerealist și bizar că:

- turismul se va dezvolta,

- va exista un efort de creștere a calității în turism,

- bugetarii vor fi și ei mulțumiți cumva,

- va exista un start bun pentru mediul privat.

Realitatea a fost cu totul alta, căci în loc să se producă acel salt calitativ așteptat de toată lumea, au crescut prețurile la serviciile oferite turiștilor, comportamentul mediului privat fiind de cu totul altă natură decât cel prognozat de cei care s-au gândit la voucherele de vacanță.

În opinia mea, voucherele de vacanță s-au dovedit un eșec întrucât nu a fost creată o bază reală de stimulare și de cointeresare a celor din turism, ci a însemnat o direcționare unilaterală și mai ales obligatorie, a unor resurse, în detrimentul adevăraților beneficiari care erau de fapt bugetarii, deveniți obligatoriu turiști. 

Dacă erau create condiționalități care să-i facă pe prestatorii de servicii de turism să se lupte cumva pentru a intra în posesia voucherelor de vacanță, treaba ar fi stat cu totul altfel.

Experiența nefastă a reducerii TVA-ului la alimente și la servicii, care nu a însemnat niciodată reducerea prețurilor la raft, ci îmbogățirea comercianților, ba mai mult, însoțită de scăderea calității produselor, ar fi trebuit să dea de gândit celor care au venit cu voucherele de vacanță, în ideea de a impune opțiuni, dând bugetarilor posesori de vouchere de vacanță posibilitatea de aopta, de a-și spune cuvântul în legătură cu nivelul de calitate și mai ales cu corelația calitate-cost pentru pachetul oferit de prestatorii de servicii.

N-ar fi stricat câtuși de puțin dacă voucherele nu s-ar fi numit doar vouchere de vacanță, ci s-ar fi creat posibilitatea ca beneficiaul unui voucher fie să meargă în concediu, fie să cumpere mobilă, fie să cumpere un electrocasnic. Tot în aceeași linie, dacă voucherele ar fi fost acceptate de bănci cu posibilitatea de a forma un fond definit cu niște restricții de retragere a banilor, parcă i-ar fi pus pe cei din turism să fie un pic mai responsabili în deciziile lor.

Era un fel de concurență și cu siguranță toți ar fi căutat să facă oferte atractive, nu să se comporte cu nesimțirea și aroganța de care au dat dovadă unii prestatori de servicii din turism în raport cu bieții oameni care în loc de vacanțe au avut parte de câte un calvar nemeritat.

Concluzia: trebuie oferite opțiuni, ca bugetarii să se simtă puternici, iar beneficiarii de vouchere să le merite prin ceea ce fac și nu să le considere un dat.

(05 octombrie 2019)