Maia SANDU a câștigat. Și acum ce va urma?

Maia SANDU a câștigat al doilea mandat de președintă a Republicii Moldova. Bravo ei! Diaspora a avut un rol extrem de important, căci moldovenii care trăiesc în Europa de Vest simt cu totul altfel efectele democrației și știu care rosturile lor corecte din evoluția istorică a țării lor.

Pentru Maia SANDU urmează perioade grele, căci a lucra pentru aderarea la UE nu este deloc simplu și nici ușor. Trebuie întocmite niște dosare, trebuie purtate niște negocieri, trebuie acceptate niște reguli ale jocului democratic, ceea ce înseamnă muncă, muncă și iar muncă.

Mai urmează alegerile parlamentare, care nu sunt deloc ușoare. Toată lumea știe că multe se schimbă în viețile oamenilor, dar cea mai mare greutate se întâlnește la schimbarea mentalităților și obiceiurilor oamenilor. Chiar dacă au trecut 35 de ani de la căderea zidului Berlinului, multe dintre mentalitățile oamenilor care au trăit în comunism au rămas anchilozate și cu greu vor fi schimbate, chiar dacă se schimbă generațiile. Maia SANDU este o femeie tânără și 52 de ani ai ei are multă energie pentru a mișca lucrurile în țara ei. Ea are aprecieri excelente de la președinții multor state din Europa și din USA, ceea ce este un mare avantaj, mai ales că Republica Moldova este o țară cu graniță la Ucraina, Ucraina care este în război cu Rusia. Poporul din Republica Moldova a avut posibilitatea să facă două alegeri fundamentale în două săptămâni și a ales calea europeană la referendum și a ales-o pe Maia SANDU duminica ce abia a trecut. Aștept ca în perioadele imediat următoare, televiziunile să mă anunțe că guvernul de la Chișinău a încheiar rând pe rând capitolele de aderare la UE și chiar dacă data limită este undeva mai departe în timp, aștept ca aderarea Republicii Moldova să se producă un pic mai accelerat.



(04 noiembrie 2024)

Se rupe coaliția?

Tocmai când am crezut că ne-am depărtat de politicile mărunte care ne-au dus în secolul trecut în pragul unor situații limită, prin alegerea neinspirată a aliatului din al Doilea Război Mondial, prin crearea marii coaliții PSD + PNL, acum se vântură ideea nefericită că această coaliție se va rupe înainte de alegeri, pentru că președinții celor două partide, respectiv, Marcel CIOLACU pentru PSD și Nicolae CIUCĂ pentru PNL, se vor înfrunta în campania electorală, că amândoi candidează la funcția de președinte. Ar fi o mare dezamăgire pentru populație, căci dispariția partidelor balama de la guvernare, a dus la implementarea marilor proiecte de investiții și a stabilitatea politică a țării, în condițiile existenței unui război la graniță. Sper să nu se producă ruperea coaliției și sunt sigur că nu se va rupe această coaliție, pentru că cei trei bărbați de stat de la vârful puterii știu exact care sunt așteptările de la noi ale aliaților și am certitudinea că au înțeles că pentru a sta la masa celor care contează, trebuie îndeplinite o serie de condiții, din care înțelegerea semnificației momentului și luarea celor mai importante decizii pe baza managementului politici și nu a unui empirism primitiv, este tot ceea ce contează.
Coaliția nu se va rupe!


(27 septembrie 2024) 

O nenorocire nu vine niciodată singură

Există proverbul care zice că o nenorocire nu vine niciodată singură și m-am întrebat ce l-a făcut pe cel ce a formulat pentru prima dată această concluzie, să o spună atât de bine concentrat și cu atât de multă tărie, încât să devină proverb. Se știe că lucrurile bune care ni se întâmplă și care să ne bucure cu adevărat, în viață sunt puține. Deci dacă majoritatea lucrurilor cu care ne confruntăm nu sunt bune, adică sunt rele, probabilitatea ca două sau mai multe lucruri rele să se producă unul după celălat este cu mult mai mare decât probabilitatea ca două lucruri bune să se întâmple unul după celălalt.
Să zicem că jucăm la păcănele. Probabilitatea de a pierde de două sau de mai multe ori succesiv este cu mult mai mare decât probabilitatea de a câștiga de două ori succesiv. Este ca și la jocul care folosește zaruri. Probabilitatea de a avea de două ori succesiv zaruri cu fețe duble este cu mult mai mică decât probabilitatea de a avea zaruri cu fețe oarecare și aceste două probabilități se și calculează, dacă stăm un pic și ne punem ambiția.
Noi mai avem și proverbul că norocul e și cum și-l face omul. Și aici e un mare adevăr. Dacă mâine am un examen și vreau să am noroc, adică să obțin o notă peste 8(opt), mă apuc și învăț cele 25 de cursuri și mă verific să fiu sigur că le stăpânesc de cel puțin nota 8(opt) și mă apuc să rezolv și cele 30 de probleme din cele 30 de clase diferite, să mă asigur că am acoperit întreaga diversitate de probleme. Deci norocul mi l-am făcut cu mâna mea. Există și riscul de a avea ghinion, dar acest risc l-am diminuat, căci din 25 de cursuri am învățat 25 de cursuri și din 30 de clase de probleme am rezolvat probleme din toate clasele. Ar interveni ceva dacă eu nu mi-am făcut norocul cu mâna mea și n-aș fi învățat toate cursurile și nu aș fi rezolvat probleme din toate clasele de probleme, deci aș fi lăsat ca ghinionul să mă urmărească și neșansa de a-mi pica subiecte necunoscute să se producă.

Azi am aflat că ÎCCJ a dat o sentință legată de niște case și faptul că din primăvară se întâmplă tot felul de lucruri rele, proverbul că o nenorocire nu vine niciodată singură își confirmă valabilitatea. Numai că norocul și-l face omul cu mâna lui, tot așa cum neșansa și-o construiește omul prin definirea de obiective cu șanse reduse de realizare. 


(25 septembrie 2025)

Despre cine aleargă după doi iepuri știm

Despre cine aleargă după doi iepuri știm că proverbul spune că nu prinde niciunul. Ce se întâmplă cu cel ce aleargă după mai mulți iepuri, concluzia vine de la sine, căci nu există număr negativ pentru iepurii neprinși, ceea ce înseamnă că nu prinde niciunul.
Acum mulți ani am cunoscut un nene la universitatea unde lucram care nu avea o poziție prea bună datorită caracterului său, mai precis a lipsei sale de caracter și la momentul în care s-au organizat alegeri pentru șefia catedrei, căci așa era în vremea aceea, a candidat. S-a supus la vot și a obținut un singur vot, adică votul său. Deci nu a fost ales șef de catedră. A fost ales în consiliul profesoral al facultății, cu un număr de voturi care l-a situat pe ultima poziție a celor pe care catedra avea dreptul să-i trimită în consiliu.
La consiliu s-a pus problema alegerii decanului. Omul nostru s-a înscris în cursa de decan și a luat doar un vot, adică votul său. S-a înscris în cursa pentru prodecan și figura s-a repetat.Și-a dorit să ajungă în senat, dar numărul de voturi i-a fost insuficient. A plâns amarnic. Nu a fost figură de stil. A plâns cu adevărat, că-și dorea acel om să candideze pentru poziția de rector sau în cel mai rău caz, la poziția de prorector.
Totul s-a datorat imaginii deformate pe care acel coleg și-a proiectat-o în mintea sa. El se vedea bun pentru oricare funcție eligibilă din universitate, dar acea imagine nu coincidea cu părerea colegilor săi despre el, mai ales că unii dintre colegi nici nu-l cunoșteau prea bine sau deloc, pentru a fi luat în considerare în fața urnelor de vot.
Îmi aduc aminte că la unele primării unde au candidat la alegeri niște tipi, numărul de voturi pentru a fost zero, ceea ce înseamnă că nici ei nu s-au votat, să nu mai vorbim de rudele apropiate, prieten sau cunoscuți.

(18 iulie 2024)

Iată, unde duce necunoașterea managementului politic!

Nu credeam că acum în secolul al XXI-lea, la nivelurile superioare, unde știința credeam eu, este la ea acasă, se adeverește că folosirea metodelor empirice, pun oamenii în situații de-a dreptul stânjenitoare. Eu am discutat cu diferiți tineri care au lucrat după ureche și s-au pus singuri în situații delicate, dacă uitându-se în oglindă s-au văzut Brad PITT, dacă ei erau bărbați sau dacă s-au văzut în oglindă Angelina JOLIE, dacă respectivele persoane erau femei. În cazul în care oglinda i-a indus în eroare, poziționările greșite erau scuzabile, dar dacă îmsă oglinda îl arăta exact pe Gigel, pe Ionel, pe Alex sau pe oricare dintre tinerii cu care discuram, respectiv, pe Lenuța, pe Gicuța, pe Ionela sau pe oricare dintre tinerele cu care discutam, lucrurile nu mai erau în regulă, ci intervenea necunoașterea managementului politic.
Cine crede că a obține o anumită funcție, oricare ar fi ea, este nevoie doar să pocnești din dește, este o mare eroare. 
Trebuie o mare pregătire, pentru:
- a defini contextul,
- a ieși în evidență,
- a obține acceptarea,
- a studia profilul cerut,
- a încadra profilul propriu.
Orice poziție se obține prin muncă direcționată conștient și prin orientarea tuturor activităților în vederea atingerii obiectivului bine definit, dar, nedeclarat ostentativ, pentru a cei din jur să compare profilul poziției, cu profilul tău și în final să conchidă că ești omul providențial. Numai că această concluzie nu vine din neant, ci, managementul politic, are etapele bine definite, prin care pornind de la ceva nedefinit, se ajunge la o concluzie, unanim acceptată.
Eu aș da exemplu ceea ce face marea noastră campioană olimpică Elisabeta LIPĂ cu pregătirea tinerilor. Obiectivul este medalia olimpică la proba X. Ea alege Ț tineri. Îi antrenează. Îi selectează. Are criterii clare. Ea știe cât durează un ciclu de pregătire. După filtre consecutive, Elisabeta LIPĂ stabilește cine este sportivul Y care intră în competiție. Nimic nu este întâmplător. Totul este matematică, pentru că marea campioană aplică teoriile de management politic și atât.
Nu spun mai multe, dar mă gândesc la situațiile neplăcute în care este pus acum prezidentul căruia i se încheie mandatul și pentru care s-au vehiculat diferite poziții deosebit de importante în plan internațional, dar ignorarea managementului politic de acum 4 sau 5 ani până acum, au dus la rezultatele care se văd.

Toată lumea știe explicația pentru faptul că noi nu avem niciun laureat al premiului NOBEL, care a muncit în România și care trăiește în România. Aceeași explicație este și pentru problema în discuție.

(18 iunie 2024)

Stângăcismul, boala copilăriei comunismului...

În vremurile bolșevice se făcea foarte mult caz de Operele lui LENIN, publicate la Editura Politică în volume cu coperți cartonate bleumarin și cu scris auriu, iar la seminarii se cera citit volumul Stângismul, boala copilăriei comunismului, dintr-o mie de motive, unul dintre motive fiind acela că erorile făcute de stângiști aveau menirea de a compromite comunismul.

Ceea ce se întâmplă acum cu măsurile care sunt în devans cu mult în raport cu realitatea din jurul nostru, este cam la același nivel cu gândirea stângiștilor, care prin ceea ce emiteau în plan teoretic era cu mult prea înaintea practicii. A vorbi despre mașinile electrice, în ideea generalizării lor,  când autonomia lor este modestă, când încărcarea lor e o problemă, când înlocuirea acumulatorilor va fi o dramă, deja este o exagerare, care va însemna un mare regres.

Europa nu conștientizează marile eșecuri în care s-a afundat, iar dovada clară s-a văzut în pandemie,, când cercetarea științifică europeană nu a fost în stare să dea un vaccin ca lumea, în timp ce USA a furnizat două vaccinuri pe care europenii și le-au însușit fără să crâcnească. 

Este de-a dreptul comic cum niște birocraați îmbuibați, de la Bruxelles, exact cum făceau bolșevicii din blocul comunist, plasați undeva la centru, dar nu la CAER, emiteau tot felul de aiureli, care sfidau realitatea cruntă, căci în mintea lor comunismul era deja implementat spre maturitate, dar de fapt nu era deloc nici măcar în pruncie. Cineva în loc de stângism a zis stângăcism și am senzația căci despre stângăcism este vorba, din moment ce unii zic că noi n-ar mai trebui să facem foc cu lemne pentru a ne încălzii, ca planetei să-i fie bine.

(23 martie 2024)

Ceasul care a zburat în rucsac

Televiziunile sunt pline de tot felul de știri. Una dintre știri arată cum un nene care a avut o funcție oarecare de reprezentare a noastră undeva, pe aeroport s-a pus într-o situație bizară. Unei doamne i-a dispărut un ceas. Vameșii au verificat pe camere și în final s-a văzut că  acel nene, care ne-a reprezentat undeva, a făcut magia conform căreia, ceasul din cutia cu lucruri personale care a trecut pe la razele X, a zburat în rucsacul său. Lucrurile care trebuiau să fie simple, s-au complicat din varii motive și anume:
- ancheta este în curs,
- există prezumția de nevinovăție,
- știriștii sunt destul de proști,
- e bine ca totul să fie diluat,
- ratingul se face și din lucruri ambigue.
În opinia mea, lucrurile sunt simple rău de tot. Este vorba de un nene cu mâna cam lungă, care credea că face c-c-tul praf furând unc eas și nu va fi prins. Noi avem proverbul că ulciorul nu merge de multe ori la apă, ceea ce s-a întâmplat acum. Nu vreau să mă apuc să fabulez, dar sunt sigur că acel nene are un istoric foarte bogat în a șterpeli de colo și de colo, numai că acum a fost prins. Regret comunismul, care avea dosarele de acdre, căci în lipsa lor, nimeni nu mai știe nimic despre nimeni și carențele de caracter se pierd în spațiu și timp și indivizi cu grave defecte la mansardă ocupă funcții nemeritate. Pe vremea comuniștilor, acele dosare de cadre ar fi conținut și vreo turnătorie sa mai multe despre faptul că nenea era hoț și n-ar mai fi ajuns să ne reprezinte în vecii-vecilor...

(01 februarie 2024)

Ce mai știm despre războiul din Ucraina?

Știm cu exactitate că au trecut peste doi ani de la începerea lui. Știm cu exactitate că Uniunea Europeană a aplicat o serie de sancțiuni economice Rusiei. Știm cu exactitate că vreo câteva milioane de cetățeni ucrainieni și-au părăsit țara și au plecat în pribegie prin țările vecine sau pe meleaguri mult mai îndepărtate. Știm cu exactitate că USA și țările UE sprijină economic, politic și militar Ucraina. Știm cu exactitate că militarii ucrainieni luptă eroic pe front împotriva armatei ruse. Știm cu exactitate că că președintele Volodymyr ZELENSKYY a formulat un plan de pace al Ucrainei cu Rusia în zece puncte, pe care l-a prezentat lumii. Știm cu exactitate că că fragmente de drone lansate de armata rusă au căzut accidental și pe teritoriul României. Știm cu exactitate că propaganda rusă este activă peste tot, nu numai în Rusia, prin cozile ei de topor extrem de vocale. Știm cu exactitate că anul 2024 este anul alegerilor de foarte multe feluri în multe țări din lume, ceea ce schimbă toate calculele războiului din Ucraina. Știm cu exactitate că a mai apărut un conflict militar în Gaza, ceea ce face ca resursele materiale ale țărilor democratice să se împartă acum spre două conflicte militare majore. Știm cu exactitate că lucrurile deja complicate se vor complica și mai mult și situațiile imprevizibile vor crește numeric, mai ales din calculele greșite ale unor strategi militari, care uită provebul că socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg și mizează pe lovituri fulger, care în realitate se dovedesc a se transforma în războaie de lungă durată, căci nu degeaba avem în istorie războiul de treizeci de ani, războiul de o sută de ani, iar cele două războaie mondiale au durat cu mult peste patru ani.

(24 ianuarie 2024)

Teza loviturii de stat din decembrie 1989

De câțiva ani buni, niște nene și niște tanti vorbăreți de felul lor, vântură teoria loviturii de stat din decembrie 1989 și vin cu argumente extrem de interesante, care însă mai trebuie aprofundate destul de mult până la a da statut de teorie viabilă și credibilă demersului lor.

Sunt cunoscute în istorie numeroase lovituri de stat atât militare, cât și nemilitare și există deci suficient material pentru a caracteriza riguros ce înseamnă o lovitură de stat și mai ales, ce nu înseamnă o lovitură de stat. Trebuie studiate și revoluțiile care s-au produs în lume și de asemenea, trebuie stabilit prin ce se deosebește o revoluție de o răscoală sau de o răzmeriță sau de o lovitură de stat și Revoluția Franceză oferă deosebit de mult material de studiu, ca și Marea Revoluție Socialistă din Octombrie din Rusia sau Revoluția Culturală din China lui Mao TZEDONG sau Revoluția Chineză din 1911, dar și atele.

În decembrie 1989 s-a schimbat orânduirea de stat de la comunism la o societate democratică.

În decembrie 1989 a fost înlăturat partidul comunist de la putere.

În decembrie 1989 au ieșit în stradă sute și sute de mii de oameni.

În decembrie 1989 presa aservită comunismului s-a autodenunțat.

În decembrie 1989 partidul comunist a fost scos în afara legii.

În decembrie 1989 membrii partidului comunist au ales calea democrației spre alte partide.

În decembrie 1989 constituția comunistă a fost abrogată.

În decembrie 1989 a fost acceptat pluripartidismul.

În decembrie 1989 structurile statului comunism au fost dizolvate.

În 20 mai 1990 de duminica orbului, au avut loc alegeri libere și democratice.

Au fost create premisele dezvoltării statului de drept.

Toate ce au urmat datei de 22 decembrie 1989 au marcat transformările radicale spre societatea pe care o trăim acum, când țara noastră este membră UE și membră NATO și nu a fost nevoie de nicio mișcare socială de anvergură care să zguduie societatea din temelii pentru a ajunge aici, ceea ce arată că în decembrie 1989 s-au produs acea falie între regimul comunist ce a dispărut și democrația ce avea să vină, democrație de care ne bucurăm acum. Se știe că loviturile de stat au efecte vremelnice și nu duc în niciun caz la regimuri democratice cu continuitate și stabilitate dovedite de istorie. Poporul român are nevoie în măreția lui de această revoluție, pentru că poporul român a crezut în victoria revoluției, în libertatea sa și mai ales în calea democratică pe care și-a dorit să evolueze în viitor și visul i s-a împlinit.



(14 decembrie 2023) 

Bilanțul de dinainte de alegerile pentru Parlamentul European

Au mai trecut 5 ani de la alegerile care au avut loc între 23 și 26 mai 2019 și la care au fost aleși cei 751 de parlamentari care să-i reprezinte pe cei 512 milioane de locuitori din cele 28 de țări membre ale UE de la acea vreme. În cei 5 ani care s-au scurs Europa a cunoscut transformări de excepție, mai ales din cauza restricțiilor impuse Rusiei invadatoare a Ucrainei din februarie 2022.

Democrația se exprimă prin vot, iar votul trebuie să mulțumească pe toată lumea sau cel puțin o majoritate, ca o directivă sau o lege să treacă. Faptul că UE nu are o constituție, că directivele chiar dacă sunt obligatorii au termene foarte largi și aplicabilitatea lor trebuie să țină seama de particularitățile statelor, arată că chiar după foarte mulți ani de la fondarea UE, lucrurile se mișcă cu dificultate, din moment ce există decalaje foarte mari între state.

În anii care s-au scurs de la alegerile din anul 2019 s-au întâmplat foarte multe, iar provocările cărora a trebuit ca Bruxelles să facă față au fost destul de multe și destul de complicate.

A venit pandemia și chiar dacă OMS a bâjbâit nepermis de mult, UE a luat decizii corecte, mai ales în ceea ce privește politica vaccinurilor, asigurând uniformitatea derulării campaniilor de vaccinare. Că lucrurile au decurs cu totul diferit de la țară la țară, este o cu totul altă poveste, dar faptul că UE a asigurat dozele de vaccin a fost lucrul cel mai important. Cârcotașii au vorbit de corupție, dar gura lumii nici pământul nu o astupă, se știe de foarte mult timp.

A venit PNRR și faptul că cele 27 de state au reușit să adopte acele planuri naționale de redresare și reziliență, arată că dacă se vrea, se face tot ce trebuie pentru a derula un proiect grandios, dar totul depinde la implementare de fiecare stat în parte.

Există aspecte concrete de care trebuie să ținem seama când vorbim despre UE și aici mă refer la cercetarea științifică, pe care eu o notez cu 4(patru) pentru că pandemia a arătat că UE nu a reușit să pună pe piață un vaccin de ultimă generație prin forțele proprii, iar restul cu rachete, cu sateliți și alte tehnologii sunt frecții la un picior de lemn, din moment ce unitățile de cercetare din UE nu au fost în stare să spună prezent tocmai când ne ardea buza.

Faptul că și în conducerea UE au apărut acte de corupție, arată nu că lupta cu corupția este eficientă și că criteriile de selecție a celor care conduc în UE sunt ineficiente și trebuie lucrat la ele. Eu am văzut pe la televiziune cum deputați din PE se împiedică în vorbire, cum ridică probleme neesențiale, ceea ce arată că la nivelul UE nu s-au propus și nici impus criterii de selecție a celor care să-i reprezinte pe cetățeni. Am văzut cazuri de parlamentari europeni cu două legislaturi în spate care nu știau nicio limbă străină. Nu-mi mai pun întrebări legate de eficiența muncii lor, căci răspunzul ar fi jenant.

La un bilanț al celor patru ani și jumătate scurși din mandatele parlamentarilor europeni, prin ceea ce au făcut ei acolo le dau nota 5(cinci) cu indulgență, iar parlamentarilor români le acord nota 3(trei) pentru ineficiență, pentru abordări disipate și pentru zgomotul pe care îl fac la București.


(21 septembrie 2023) 

Zgomote fără sens despre SCHENGEN

Toți se zbuciumă ca să intrăm și noi în spațiul SCHENGEN. Vorbe, vorbe vorbe într-o sală atât de goală cum n-am văzut în viața mea. Realitatea este că nu intrăm în stațiul SCHENGEN și probabil nici în anul 2024 evenimentul nu se produce. Europarlamentarii noștri în frunte cu Rareș BOGDAN fac jocuri de imagine, dar în realitate nu aun fost în stare să pună degetul pe rană la București și Austria să-șui schimbe părerea la ei la Vieva acolo.
Totul este un spectacol grotesc, fără efcte, Chiar dacă mai marilor UE Rareș li se adresează pe numele mic cu Ursula, Renata, Charles Michel, de parcă s-ar fi jucat în țărână în copilăria lor, ceea ce arată că el nu-și vede lungul nasului.
(13 septembrie 2023)

Să învățăm să fim serioși!

Ceea ce se întâmplă acum legat de solicitările de a modifica ceea ce este scris în PNRR este dovada faptului că noi practicăm un management neserios. În managementul adevărat, dacă ai spus ceva, vorba este vorbă și nu ți-o retragi după două minute, pentru a veni cu o nouă idee. Niște profesioniști adevărați, când au de făcut ceva, fac acel ceva bine, căci de aceea sunt profesioniști. Ei nu bâjbâie, nu revin asupra deciziei, deci asemeni croitorului măsoară de zece ori și taie o singură dată. Așa trebuia să fie și acel PNRR, adică scris într-o mie de variante, adoptat o singură dată și asumat, fără a mai se reveni cu modificări, care nu vor fi acceptate niciodată, căci așa a fost și ideea de la început, că dacă a fost adoptat, va fi respectat și punct.

Ceea ce se întâmplă acum cu deplasările la Bruxelles pentru a încerca modificarea PNRR nu este altceva decât demonstrația faptului că nu s-a practicat un management profesionist, că cei ce au lucrat la PNRR au fost doar niște simplii ageamii, care nu au avut habar pe ce lume se află, din moment ce acum se solicită modificări extrem de mari, dar doar în sensul dorit de guvern, cu un minim de schimbări și de reforme, ceea ce axcela care dă banii nu va fi de acord în vecii-vecilor. Dușul rece pe care îl primim este legat de faptul că meseria e meserie și politica e politică, cele două nu trebuie să fie amestecate, așa cum s-a întâmplat când a fost întocmit PNRR de către echipa lui Cristian GHINEA și PNRR care a fost aprobat de parlament exact așa cum semnează primarul, pe nevăzute.

De fiecare dată mă gândesc la o întâmplare. Un nene trebuia să rezolve ceva. Am stat de vorbă cu el și el a fixat ziua și ora când vine cu soluția. La ora și în ziua cu pricina a venit să-mi spună că are o treabă acum. Și la următoarea dată fixată tot de el, s-a comportat exact la fel. Cu astfel de indivizi nu ai cum să soluționezi probleme și respectivii trebuie înlocuiți obligatoriu. Cel mai bun lucru este să pui să facă treabă profesioniști adevărați pe care îi cunoști. Dacă găsești ageamii care ocupă poziții și nu rezolvă, la următoarea iterație trebuie îndepărtați, căci altfel se vor produce lucrurile ca acum și se vor pierde banii din PNRR căci UE nu stă să asculte tânguielile de la București. UE vrea soluții nu tânguieli.

(02 septembrie 2023)

Noi am vrea, dar alții nu ne lasă...

Ca în vechea tradiție mioritică, alții sunt de vină că noi nu avem autostrăzi, că noi nu avem spitale, că nu mai avem industrie, că nu cresc pensiile și că se întâmplă lucruri îngrozitoare în azilurile de bătrâni.

Acum este fredonată melodia că guvernanții ar mări pensiile chiar de mâine, dar procentul de 9,4 din PNRR nu ne lasă și de vină sunt birocrații de la Bruxelles că nu acceptă modificarea lui. Nimeni nu suflă o vorbă asupra faptului că acel 9,4% a plecat cu voioșie de la București căci PNRR a fost votat de parlament cu elan patriotic, fără să fi existat o dezbatere adevărată, căci politicienii dâmbovițeni așa ceva și-au dorit și au exact ceea ce au visat sau s-au făcut că analizează, gândind de fapt la cu totul altceva.

Ca ridicolul să ajungă la cote maxime, zilele acestea se merge cu jalba în proțap, târându-se pe coate o echipă importantă de miniștri, condusă de premier, pentru a solicita modificarea a diverse lucruri din PNRR, pe care tot Bucureștiul le-a propus.

Eu vin cu o poveste: acum ceva timp, discutam cu un nene despre o problemă și i-am zis acelui nene să-mi spună când crede că va veni să discutăm și să-mi spună și despre ce vom discuta. ca să fiu sigur de mine, l-am rugat pe acel nene să scrie în agenda mea ziua, ora și materialul pe care el îl va aduce să discutăm. El a avut toate libertățile din lume. Când a venit ziua și ora, nenea a venit la mine să-mi spună că nu vom discuta, căci el are un curs, de parcă acum câteva zile n-ar fi știut orarul, căci semestrul era către sfârșit și deja orarul era rodat, să zicem.
I-am zis să-mi lase materialul, dar a zis că nu-l are. Cu astfel de indivizi nu ai cum să faci treabă, căci ei sunt niște oameni care nu au simțul muncii, nu știu ce este disciplina și ei cred că toți ceilalți se joacă cu ei și nimeni nu este serios. PNRR este un duș rece pentru politicienii din spațiul mioritic și este dovada că noi suntem singurii care de dăm cu stângul în dreptul. Este indecent să pui un nene să facă un proiect de dimensiunea PNRR când el nu a fost în stare la viața lui să facă un proiect pentru managementul eficient al unui closet. Toată lumea știe că economia actuală trebuie să funcționeze ca un sistem colaborativ și în orice sistem colaborativ comunicarea, cooperarea și coordonarea sunt esențiale. La alcătuirea PNRR comunicare nu a fost, cooperare nu a fost, coordonarea a lăsat de dorit și de aceea lucrurile sunt cum sunt.


(15 august 2023)

#REZIST: gândaci, larve, caviar

Ar trebui să vedem filmul Mondo Cane realizat în anul 1962 pentru a ne lămuri că oamenii au consumat dintotdeauna ce au avut la îndemână.
Oamenii de la noi mănâncă legume.

Oamenii de la noi consumă carne.

Oamenii de la noi mănâncă cereale.

Oamenii de la noi nu concep să consume carne de pisică sau de câine.

Oamenii de la noi nu concep să consume insecte și larve.

Oamenii de la noi nu concep să consume șerpi.

Oamenii de la noi nu concep să consume șobolani.

În alte zone ale globului oamenii consumă carene de câine, de pisică, de șobolan, de șarpe, insecte, larve dar și altele pe care noi nu ni le imaginăm, căci pământul nostru s-a dovedit a fi extrem de roditor și darnic cu oamenii care-l muncesc. De mii de ani, aici creștem vaci, oi, porci, păsări de curte, pescuim pești și consumăm carnea lor, cultivăm legume și cereale, pe care le preparăm pentru a le consuma, căci pământul nostru ne permite să trăim astfel de mii de ani, dar așa credem că vom trăi și mâine și peste o mie de ani.

Viața este extrem de complexă, iar ceea ce credeam că nu se va întâmpla niciodată, s-a întâmplat și noi trebuie să fim pregătiți, astfel încât să acceptăm viitorul așa cum va fi el.

Este adevărat că vinul este o licoare cunoscută din antichitate. Berea este cunoscută din Evul Mediu. Coca Cola este băutura secolului al XX-lea. Tot așa trebuie acceptată și făina de greieri, ca o diversificare a produselor făinoase, așa cum avem surprize peste surprize în legătură cu băuturile și nu ne mai scandalizează nicio licoare pe care omul o inventează, pentru a-i fi lui bine. Nu există caviar pentru toată lumea, pentru a fi pus în strachină și mâncat cu lingura de ciorbă, ca pe laptele bătut.

Spunea cineva că există tratamente cu larve, care curăță rănile și chiar vindecă situații foarte dificile. A exclude cercetările științifice legate de noi surse de obținere a proteinelor alimentare în regim industrial, nu este lucrul cel mai potrivit, mai ales că societatea umană traversează o perioadă delicată și care diabetul și obezitatea fac ravagii, mai ales în rândul tinerilor.

Se știe că în societatea modernă totul se derulează pe bază de legi și de proceduri. Inexistența unui cadru legal în ceea ce privește derularea cercetărilor pentru a obține noi surse de hrană, ar fi dus la experimente care să nu protejeze ființa umană și de aceea UE a mers cu un pas înainte în ceea ce privește o serie de documente de avangardă în ceea ce privește  noi surse de alimentație. Este adevărat că lumea conservatoare fie a ironizat, fie s-a grăbit să tragă false semnale de alarmă, dar a pus pe seama acțiunii forțelor progresiste din societate toate aceste abordări, fără să-și dea seama că paza bună, ferește primejdia rea, cum bine spune un proverb din bătrâni.

(29 iunie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Doina BANCIU

Doina BANCIU este absolventă a Institutul Politehnic București, promoția 1972. A lucrat în intervalul 1972 - 1989 în meseria pentru care s-a pregătit pe băncile facultății, fiind cercetător științific la ICI- Institutul Central de Conducere în Informatică.
În anul 1989, Doina BANCIU a susținut teza de doctorat și a obținut titlul de doctor inginer la Facultatea de Electrotehnică și Energetică.

Din anul 2002 Doina BANCIU este profesor universitar la Universitatea din Bucureşti Facultatea de Litere – Secția Bibliologie și Știinţa Informării.

Profesoara universitară Doina BANCIU a condus ICI de pe poziția de director general în intervalul 2001 - 2006 și din 2009 -2015. 

În anul 2003 profesoarei universitare și director general al ICI Doina BANCIU i-a fost decernată Diploma și Medalia Grigore MOISIL de către Asociația Profesională INFOREC și Departamentul de Informatică Economică, ca semn al recunoașterii aportului lui Doina BANCIU la dezvoltarea învățământului de informatică economică din țara noastră.

Pe mine m-a impresionat Doina BANCIU pentru eficiența demersurilor sale care au condus la dezvoltarea ICI în ceea ce privește realizarea cercetării științifice pe bază de proiecte cu finanțări durabile, pe teme de mare actualitate. Directoarea Doina BANCIU are talentul de manager care știe ce înseamnă valoarea autentică a cercetărilor și a cercetătorilor și a creat acel climat în ICI care a dezvoltat munca de cercetare științifică autentică și a stimulat cercetătorii ca să obțină rezultate valoroase, pe care să le publice în reviste cu mare impact în lumea specialiștilor. Pe o scară de la 1 la 10, Doina BANCIU este managerul complet al unui institut de cercetare căruia eu îi acord nota 10, căci are strategie, are viziune, este eficientă în deciziile pe care le ia. Cu aceste calități te naști și profesoara universitară Doina BANCIU s-a născut și s-a văzut.

(25 martie 2023)

Numai proștii sunt lacomi și gafează

Un individ, mare conferențiar pe la o universitate pe undeva, s-a văzut și el coordonator la un proiect cu finanțare europeană și având pe mână banul gros, i-a clocit lui mintea să facă o inginerie. Și prost cum era, ingineria nu avea cum să fie deșteaptă. A cooptat niște studenți. I-a pus el la treabă. I-a pus să semneze niște tabele, dar banii îi încasa el, fără să le spună respectivilor. La un moment dat, a trebuit să facă și niște centralizatoare din care rezulta că banii fuseseră puși pe cardurile studenților, dar nu fuseseră transferați deloc acestora. S-a descoperit ingineria, tipul a trebuit să plece de la conducerea proiectului, dar a trebuit să plece și din facultate prin demisie. Omul obținuse prea ușor toate și chiar credea că tot ce zboară se și mănâncă cu fulgi cu tot, dar s-a dovedit că prostia are și ea un final nasol rău de tot.
Un bizar dintr-o televiziune cu ștaif, s-a gândit el, tot cu creier puțin că meciurile campionatului mondial de fotbal din Qatar sunt în bătaia peștelui și a achiziționat 780 de bilete pentru meciurile importante de la campionat și le-a vândut la suprapreț. Escrocheria a ieși la iveală căci erau niște chestii care filtrau pe cei care intrau și au fost inși care la finala mică deși plătiseră bani mulți nu au avut acces căci li s-a refuzat automat accesul. Respectivii au reclamat și bizarul a intrat în c-c-t. Cine e prost și lacom, are o singură soluție, drumul spre hazna.

(18 ianuarie 2023)

BRin?

S-a făcut mare zarvă cu BREXIT și într-adevăr Great Britain și-a văzut visul cu ochii, adică a ieșit din UE la 31 ianuarie 2020. Se pare că acum englezii simt că ieșirea din UE le-a adus și unele dezavantaje, ceea ce îi face să se gândească să reia referendumul de intrare în UE. Numai femeile de moravuri ușoare, când zic că sunt doamne, când zic că sunt târfe, căci nici ele nu știu ce hram poartă. Acum UE sunt sigur că nu se va purta cu mănuși față de cei care s-au dat în bărci cu ieșirea din UE, ci va veni cu condiții umilitoare, căci Germania și Franța nu se vor lăsa prea ușor înduplecată față de cei care au dat dovadă de aroganță și lipsă de respect când au cerut ieșirea din UE cu acel cuvânt cu greutate BREXIT.

La BRexit ar veni acum BRin, care s-ar citi brain, care eu știam că înseamnă creier cumva dacă e rostit un pic mai altfel, căci brin nu înseamnă nimic, decât acronimul ce exprimă dorința de a fi în interiorul UE, dacă va fi un slogan în acest fel. Eu mizez pe mândria englezilor, care vor mai zăbovi mulți ani până se vor dumiri că pasul de a părăsi UE a fost greșit. Chestia este că deciziile UE din ultimul timp nu prea sunt de bun gust și dezamăgirea multora va crește din moment ce UE nu a reușit extinderea zonei euro și nici extinderea spațiului SCHENGEN.


(07 ianuarie 2023)

Apocalipsa după MEDVEDEV

Dimitri Anatolievici MEDVEDEV  este un bărbat de 57 de ani, care la 43 de ani a devenit președinte al Rusiei, iar acum la vârsta critică a bărbaților, s-a apucat de profeții sumbre, anunțând o apocalipsă care se va produce în anul 2023, care nici măcar nu este număr prim, căci 2023 se împarte la 7 sau la 17 sau la 119 sau la 289.

Apocalipsa după MEDVEDEV sună cam așa:

Calamitatea nr. 01 care ne ca bântui arată că prețul barilului de petrol va sări de 150 $, iar prețul la o mie de metri cubi de gaze va sări de 5.000 $.

Calamitatea nr. 02 care ne ca bântui arată că se va crea cel de Al Patrulea Reich, cu miezul în Germania.

Calamitatea nr. 03 care ne ca bântui arată că va începe război civil în USA.

Calamitatea nr. 04 care ne ca bântui arată că monedele de referință vor dispărea.
Calamitatea nr. 05 care ne ca bântui arată că UE se va dezintegra.

Calamitatea nr. 06 care ne ca bântui arată că Elon MUSK va deveni președintele USA.

Calamitatea nr. 07 care ne ca bântui arată că Asia va deveni centrul burselor de valori. 

Calamitatea nr. 08 care ne ca bântui arată că Ucraina nu va mai exista.

Calamitatea nr. 09 care ne ca bântui arată că Regatul Unit va reveni la UE.

Calamitatea nr. 10 care ne ca bântui arată că va fi război între Franța și Al Patrulea Reich.

este adevărat că o apocalipsă reunește numai calamități naturale, nenorociri și catastrofe, dar un lucru elementar este legat de faptul că dacă previziunile ca niște cataclisme să se producă simultan au o probabilitate cât de cât mică dar nu sunt imposibile, dezastrele economice și politice intuite de Dimitri Anatolievici MEDVEDEV chiar au probabilitate zero să se producă simultan, căci vizează procese de lungă durată, angrenează populații de pe arii extrem de largi, sunt independente unele de celelalte și presupun parcurgerea de etape ce exced mult mai mulți ani de derulare. Cred că persoanei care a emis ceea ce eu am numit apocalipsă i se potrivește proverbul: dacă tăceai, filosof rămâneai.



(27 decembrie 2022)

Ironiile lui Mircea BADEA sunt pentru cine le gustă

Mircea BADEA este un personaj. Are o chestie cu care am fost de acord: Trăim în România și asta ne mănâncă tot timpul. Oriunde lumea nu e atât de stresată la aici, pentru că managementul românesc este unul defectuos.
Mircea BADEL-am auzit pe Mircea BADEA comentând multe chestiuni, dar are o serie de ironii referitoare la propaganda grosieră legată de războiul din Ucraina, propagandă care prezintă deformat evenimentele. Propaganda rusă descrie numai și numai victorii și succese de ai impresia că ase luptă singuri și înaintează vertiginos, numai că retragerea din orașul Herson îi contrazice. Propaganda europeană vorbește despre loviturile extrem de precise date de armata ucraineană și de succesele acesteia.
Europa și USA vorbesc de necesitatea unor discuții de pace. În condițiile în care dacă asculți propaganda rezultă că victoria uneia dintre părți este rezultatul firesc al războiului și devin nenecesare discuțiile de pace, căci învingătorul face jocurile. Mircea BADEA pune problema în acest fel căci așa cum sunt prezentate lucrurile, este clar că Ucraina va fi statul victorios. Chiar decretul care spune că se vor face discuții, doar cu succesorul lui PUTIN arată cu claritate că armata ucraineană, sprijinită de tehnica Occidentului va ieși victorioasă într-un timp cât mai scurt. L-am auzit pe Mircea BADEA la o emisiune de la Antena 3-CNN spunând că nici nu e nevoie de discuții de pace din moment ce armata ucraineană înregistrează victorie după victorie, iar armata rusă s-a și retras pe celălalt mal al Niprului.
Ironiile lui Mircea BADEA sunt pentru cine le gustă și mai ales, cine le înțelege.

(10 noiembrie 2022) 

Intrăm ori nu intrăm în SCHENGEN?

Intrarea României în spațiul SCHENGEN se realizează numai prin consens. Au existat mai multe tentative ale politicienilor români de a solicita discutarea problemei, dar de fiecare dată au existat țări care au contribuit la nerealizarea consensului. Acum problema se pune cu totul altfel, căci situația geopolitică nu mai este cea de acum doi sau cinci ani, în care ghidușiile Olandei păreau doar un moft exteriorizat din plăcerea de a fi altfel decât ceilalți.
S-au făcut pași importanți, dar nu suficienți. Olanda leagă intrarea țării noastre în spațiul SCHENGEN de două condiții, de raportul comisiei de experți și de MCV. Cum raportul a fost bun, dar ridicarea MCV-ului nu se produce și șansele de a fi ridicat sunt minime, Olanda are argumente să nu se realizeze consensul în decembrie.

Este adevărat că acum contextul este un pic altul, că solidaritatea țărilor membre ale UE este esențial, numai că una este solidaritatea și cu totul altceva înseamnă consensul. Nici în ceea ce privește solidaritatea țările UE nu au arătat unanimitate, nici la poziția față de Rusia, nici la chestiunile legate de criza energetică. 

De la București se vede prudența factorilor de decizie și este normal, iar vizita premierului Mark RUTTE la Cincu a reliefat exact elementele care impun abordarea prudentă la București. Chiar dacă la Bruxelles s-au înregistrat anumite zgomote ale europarlamentarilor noștri, directiva Renew Europe Group - REG, este clară, adică NU. Înțepăturile venite de la București tocmai când Lucian BODE era la Bruxelles arată clar că REG are deja definită opțiunea pentru a nu realiza consensul în decembrie. Să nu uităm cine de la București este în REG, să nu uităm despre polițele pe care politicienii de pe Dâmbovița și le plătesc unii altora aici dar și la Bruxelles de râde Europa de ei. Dacă tot ce era reprezentat al României cânta pe o singură voce peste tot, altfel stăteau lucrurile, dar nu a fost așa. Românii nu sunt uniți niciodată nici aici și nici în afară. Alegerile sunt abia în anul 2024 și pentru ei nu contează momentul JAI - decembrie 2022. Dacă ne imaginăm o sârmă pe care sunt legate becurile în serie și se face noapte, pentru că un bec este ars va fi beznă. Așa și cu intrarea în spațiul SCHENGEN, consensul nu se va realiza. Va fi trist. Va fi nedrept. Va fi ilogic. Nu merităm așa ceva.

(05 noiembrie 2022)