Are cineva curozitatea să afle cum s-a ajuns la momentul 23 August 1944?

Cartea de Istorie zice că partidele de dinainte de 1940 nu erau conduse de adevărați bărbați de stat, ci de persoane oarecare, care exact ca și persoanele de azi, făceau politică măruntă, lipsită de viziune, căci njumai așa s-a ajuns să vină la conducerea statului mareșalul ANTONESCU și restul știm. Așa a ajuns țara sub ocupație sovietică până în 24 mai 1958. Dacă aveam bărbați de stat și ajungea ca Mihai MANOILESCU să leșine în 30 august 1940. Ceea ce se întâmplă acm, este pregătirea unui dezastru dorit de niște persoane care numai bărbați de stat nu sunt, pentru că sunt orice altceva. Alegerile anticipate, dacă vor avea loc, ne vor aminti de 30 ianuarie 1933. 

Există situații când popoare se rușinează de anumite perioade din istoria lor. Manipularea cu acel rezultat din 1 decembrie 2024 de la alegerile parlamentare ne întristează și ne face să ne dăm seama că nu am știut să alegem grâul de neghină. Unii spun că istoria se repetă doa pentru faptul că oamenii nu învață nimic la școală din paginile de istorie și acum stau cu ochii beliți în telefon, crezând că tot ce zboară, e comestibil.

(227 iunie 2026)

George Crin Laurențiu ANTONESCU nu are nume politic

George Crin Laurențiu ANTONESCU nu are nume politic pentru că este:
- prea lung,
- ANTONESCU,

- au fost un Ică și un Ion înaintea lui,
- A îl precede pe B de la BĂSESCU.

Pe când eram elev de elementară, aveam un coleg cu numele exact cel al mareșalului, deși tatăl lui era mare la partid la regiune, elevii, dar și profesorii când strigau catalogul, aveau momente de liniște și de mirare, dar își reveneau repede căci își reaminteau fiul lui era colegul meu.

Înainte de 1989, un foarte bun prieten al meu m-a atenționat că nu am nume politic pentru că IVAN nu este nici POPESCU, nici IONESCU, nici GEORGESCU și nici TOMESCU, iar la ruși există Ivan TURGHENIEV, Ivan AIVAZOVSKI, Ivan PAVLOV, Ivan BUNIN, Ivan BUKIN.

Vrând-nevrând gândurile oamenilor zburdă de colo-colo și tot timpul când spui ANTONESCU, primul lucru care-ți vine în minte este deportarea țiganilor la Bug în Transnistria, dintre care mulți și-au lăsat acolo oasele. Dar nici nu uităm că atât Ică ANTONESCU, dar și Ion ANTONESCU au sfârșit în fața plutonului de execuție, la 1 iunie 1946 la închisoarea Jilava.

George Crin Laurențiu ANTONESCU este coautorul unei legi care  incriminează promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, crime împotriva umanității și de crime de război, precum și a ideilor, concepțiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste și xenofobe.  



(23 aprilie 2025) 

Cum au părăsit scena politică șefii noștri de stat?

Deși constituția nu are în paginile ei sintagma șef de stat, foarte multă lume vorbește despre această funcție și nu i-am auzit pe cei cu care am fost contemporan să-i pună la punct pe cei care vorbeau despre ei ca fiind șefi de stat, ceea ce concluzionez eu, că le-a plăcut maxim. 
Să vedem cum au părăsit  scena politică șefii noștri de stat, care nu au fost mulți, căci dacă i-am înșira și pe domnitori, concluziile ar fi destul de întunecate, sumbre și nepotrivite pentru un popor religios.

Deci:

Ion ANTONESCU a sfârșit în fața unui pluton de execuție la Jilava.

Nicolae CEAUȘESCU a sfârșit în fața unui pluton de execuție la Târgoviște în ziua de Crăciun.

Ion ILIESCU este acuzat de genocid.

Emil CONSTANTINESCU trăiește retras, aproape uitat de lume.

Traian BĂSESCU trăncănește din când în când prin telefon pe la televiziuni de știri.

Klaus IOHANIS a plecat prin demisie, trist, făcând cu mâna discret foștilor lui colaboratori.

Ceea ce vedem este expresia felului nostru de a fi ca popor, căci nui știm nici să-i educăm pe oameni spre a face numai lucruri bune, cum nici nu știm să-i evaluăm pe cei care au stat pe funcții și care au făcut și ei cât i-a dus mintea și mai ales cât le-a permis istoria să facă.



(14 februarie 2025)

Iar a apărut prăfuitul Crin ANTONESCU să dea explicații

Aseară 6 ianuarie 2025, pe postul Tv Antena 3 CNN, unde mooderator era Radu TUDOR, a apărut Crin ANTONESCU și a dat explicații despre așa-zisa lui autosuspendare din poziția de propus al coaliției de guvernare pentru a candida la funcția de președinte. Ca să se afle și el în treabă, Crin ANTONESCU a pus condiția stabilirii calendarului alegerilor, dar a și cerut ca partidele să-l desemneze candidat la prezidențiale în forurile lor statutare. Chiar și-i văd pe PSD-iști votându-l pe liberalul Crin ANTONESCU drept candidatul lor la prezidențiale, PSD-iști care plin de orgolii mai bine și-ar tăia o mână decât să o ridice să-l voteze direct pe Crin ANTONESCU, când ei care reprezintă cel mai mare partid, ar avea un candidat care oricum nu a stat 10 ani pe tușe, așa cum Crin ANTONESCU a făcut-o pe lângă fustele Adinei VĂLEAN.
Are Crin ANTONESCU ce are cu Mircea BADEA și-l mai înțeapă în absență pe cel care gestionează emisiunea În gura presei de aproape 20 de ani. N-o face în prezența lui Mircea BADEA, căci Mircea BADEA este spontan și l-ar spulbera pe Crin ANTONESCU, care nu are calități de moderator fără hârtii în față, care să se descurce cu materialul clientului.
Am mai zis și o repet:
- Crin ANTONESCU nu are nume politic pentru că am avut pe Ion ANTONESCU și pe Ică ANTONESCU și ne-a fost de-ajuns în istorie,
- Crin ANTONESCU este uzat moral, căci absența lui 10 ani a făcut ca timpul să-și spună cuvântul asupra modului său de a vedea lumea,
- Crin ANTONESCU nu este ancorat în mediul virtual, ci este un personaj împietrit în vremuri apuse.
Se vede treaba că după ce dușul rece primit de politicienii aflați la butoane, lucrurile s-au mai calmat, atât timp cât Călin GEORGESCU conduce în sondaje, data alegerilor prezidențiale nu va fi stabilită, iar Crin ANTONESCU are de așteptat mult și bine. Îi suflă în ceafă Nicușor DAN, cel care a fost validat de omare colectivitate, în timp ce Crin ANTONESCU nu a participat niciodată la un test electoral cu nume și prenume, ci numai pe liste de partid, ceea ce este nerelevant și nu încurajează pe nimeni să-l susțină pentru o candidatură. Ar fi bine pentru Crin ANTONESCU să se retragă, ar fi un gest de onoare.

(07 ianuarie 2025)

Cum ar fi arătat lumea dacă n-ar fi fost al II-lea Război Mondial

Este foarte clar că lumea ar fi arătat total diferit de cum arată acum, dacă n-ar fi avut loc cel de Al Doilea Război Mondial.

Nu ar fi existat lagărul socialist, Uniunea Sovietică rămânând singurul stat comunist, pentru că atractivitatea vecinilor spre o țară bântuită de sărăcie ar fi fost extrem de limitată.

Nu ar fi existat exterminarea celor 5 milioane de evrei, căci nu ar fi existat nazismul lui Hitler și nici acoliții lui, toți determinând cauzele generatoare ale grozăviilor din lagărele de muncă forțată, adevărate fabrici ale morții. Am vizitat unele dintre lagăre și m-am cutremurat de ororile care s-au produs acolo.

Nu ar fi murit pe câmpurile de luptă peste 25 milioane de soldați și nu ar fi murit, la bombardamente, de foame și de frig peste 45 milioane de oameni.

Nu ar fi fost lansate bombele atomice deasupra orașelor Hiroșima și Nagasaki unde au murit peste 220000 de oameni.

Sistemele coloniale s-ar fi destrămat cu mult mai lent, ceea ce ar fi dus la menținerea unui nivel scăzut de dezvoltare a statelor africane.

China și-ar fi continuat drumul ei revoluționar, dar intrarea în competiție economică cu lumea dezvoltată s-ar fi produs mult mai târziu, iar ideea de două sisteme, o singură țară ar fi fost implementată după anul 2030, cu efectele cunoscute, dar cu foarte mare întârziere.

Lumea ar fi mers înainte, cu suișuri și coborâșuri, dar cu siguranță socialismul din Uniunea Sovietică s-ar fi prăbușit în sine datorită lipsei sale de performanță economică, în general și a creșterii prea lente a productivității muncii, în special, singura sursă de obținere a bunăstării maselor de oameni ai muncii. Comunismul a fost, este și va fi, generator de sărăcie, căci nu are încorporate motoarele prosperității.



(22 octombrie 2024) 

Politica oamenilor mărunți

Zilele acestea l-am auzit pe un nene vorbind despre influența minoră pe care o criză politică din spațiul mioritic ar avea-o asupra contextului geopolitic din regiune, iar nenea dădea exemplu criza politică din Franța, de parcă Franța ar avea graniță cu Ucraina.

Am în minte ciondănelile din politica românească antebelică, ciondăneli care au dus la venirea la putere a mareșalului Ion ANTONESCU, politicienii văzându-l ca personaj care să scoată cu mâna lui toți cărbunii încinși, de pe focul pe care ei, în micimea lor, l-au iscat, dar ceea ce este mai rău, l-au întreținut cu ardoare, patimă, invidie și lăcomie. Oamenii mărunți din politica românească de azi, repetă la indigo greșelile trecutului, căci ei nu văd pădurea din cauza copacinor și în vijelia evenimentelor, aruncă din copaie o dată cu lăturile și copilașul.

Mă uit la nefericitul de Florin ROMAN cel mușcat de nas, că se dedă la crearea de texte belicoase, cum și la fel de nefericitul Adrian COZMA vituperează aiuritor construcții formate din cuvinte specifice cozilor de topor, cu care să impresioneze pe cei ce scuipă cojile de la semințele de foalrea soarelui.

Îmi place că acum Klaus IOHANNIS, care mai are 4 luni de mandat, stă și-i privește îngăduitor cum se dau în stambă acești politicieni mărunți, ignoranți, primitivi, egoiști și mediocri, iar la momentul potrivit îi va trage de urechi, pentru că el este președinte cu prerogative complete până în ultima oră de mandat, ceea ce politicienii cam uită și-l cred pe IOHANNIS că a slăbit hățurile cu care i-a strunit de am ieșit cu fața curată până acum, în fața partenerilor noștri, față de care în istorie ne-am purtat ca niște femei ușoare, trecând dintr-un pat în altul, crezând că trădarea aliaților este un sport popular precum oina.

(27 august 2024)

Cum vine chestia cu întoarcerea armelor?

Am și eu o întrebare: știe careva dintre istoricii noștri din istoria războaielor din toate timpurile, un caz în care la o anumită zi, a avut loc întoarcerea armelor? Mai concret, la 23 August 1944 după ce a fost arestat mareșalul Ion ANTONESCU, armata română care luptase cot la cot cu armata Germaniei naziste împotriva armatelor din țările aliate și aici mă refer în principal la armatele USA, Angliei, Rusiei, Poloniei, Franței, Cehoslovaciei, s-a alăturat armatelor aliate și a luptat împotriva armatei Germaniei naziste. A avut loc o schimbare radicală de atitudine chiar în timpul derulării războiului. Fostul aliat, Germania nazistă a devenit dușman, iar foștii dușmani, adică armatele care luptau împotriva nazismului, au devenit pentru armata română, aliați. Există în istoria fiecărei nații momente ale alegerilor greșite și pentru noi, ceea ce s-a întâmplat după 1938 reprezintă un șir lung de neasumări colective și de decizii eronate, care au culminat cu intrarea într-o alianță care ne ducea spre pierzanie, datorită unor conducători slabi, mici și nesemnificativi.

(24 august 2024)

23 August 1944 și să nu uiți Darie!

Romanul lui Zaharia STANCU intitulat Desculț avea în el un fragment în care o femeie repeta obsesiv să nu uiți Darie! Băiatul cu numele Darie, zicea la rândul lui că nu are să uite. Mă gândesc că și pentru noi ar trebui să fie cineva care să ne spună să nu uităm și noi să repetăm că nu vom uita. Mă refer la erorile impardonabile făcute în timp, când am făcut lucruri ce nu trebuiau făcute, din exces de zel, din slugărnicie și din lipsă de caracter și din dorința de a ieși în față  cu orice preț.
Semnificația zilei de 23 August s-a schimbat după cum fiecare conducător de partid credea că-l avantajează. De la 23 August 1944, ziua eliberării scumpei noastre patrii de sub jugul fascist de către glorioasa Armată Roșie, până la 23 August 1944 începutul revoluției democratice de sub conducerea partidului comunist român în țara noastră, au existat multe alte abordări, care mai de care mai interesante, plină de subînțelesuri și mai ales incluzând grămezi de neadevăruri, căci la 23 August 1944 a fost arestat mareșalul Ion ANTONESCU și au fost întoarse armele împotriva Germaniei lui Hitler, armata română alăturându-se Armatei Roșii, deci aliaților, în lupta împotriva Germaniei naziste. S-a vorbit foarte mult despre faptul că evenimentul de la 23 August 1944 a redus cu 6 luni durata războiului, după analiza unui post de radio și despre cele peste 400.000 de jertfe ale ostașilor români pe câmpurile de bătălie în luptele ce au urmat acestui 23 August 1944.

După 23 August 1944, mai precis după ce comuniștii au venit la putere:

- orașul Brașov s-a numit orașul STALIN,

- sectoare ale Bucureștiului au luat denumirea de LENIN, STALIN,

- actuala Academie de Studii Economice s-a numit ISEP V.I. LENIN,

- la București a ființat Institutul Maxim GORKI,

- imnul de stat pe muzica lui Matei SOCOR, cu versurile lui Eugen FRUNZĂ și Dan DEȘLIU, arăta 

  întreaga slugărnicie a comuniștilor față de fratele de la Răsărit,

- poeții au cântat Țara Sovietelor,

- teatrele au jucat piese din dramaturgia rusă și sovietică,

- în fiecare oraș de la noi era o librărie numită Cartea Rusă,

- la radio erau emisiunile Vorbește Moscova și Învățați limba rusă cântând,

- elevii învățau și cântau imnul PRP și imnul URSS,

- în școală se învăța Limba rusă,

- elevii învățau după manuale traduse din limba rusă,

- a existat întreprinderea Tânăra Gardă,

- oficiosul partidului comunist s-a numit SCÂNTEIA după ISKRA sovietică,

- Casa Scânteii seamănă cu Universitatea LOMONOSOV,

- pe soclul din fața Casei Scânteii au poposit STALIN, urmat de LENIN până în 1989,

- la București s-a sărbătorit ziua de 7 Noiembrie a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie,

- lângă clădirea guvernului a existat Statuia Ostașului Sovietic,

- pe ecrane rulau filme sovietice de la Mosfilm în proporție de 90%,

- tinerii de la noi făceau facultăți și doctorate în URSS până în 1964,

- în economie existau sovrom-urile,

- muncitorii fruntași de la noi erau stahanoviști,

- la cartofi se făcea iarovizare cum zicea DOKUCEAEV,

- în întreprinderi funcționa principiul hozrasciot,

- în dicționare traduse din rusește, cibernetica era o știință reacționară,

- un compozitor mioritic a scris melodia M-am îndrăgostit de tine Moscova.

În opinia mea, aceste excese au fost erori nenecesare, căci nimeni nu a impus cuiva comportament de slugă. Unele manifestări le-am regăsit și după 1989, să nu mai vorbesc despre cultul personalității de dinainte de 1989, unde toți se întreceau în a realiza exprimări sub toate formele și stilurile, să fie pe placul conducătorului, om slab, cu calități oarecare, lipsit de capacitatea de a pune punct abordărilor excentrice.

Îmi repet în minte să nu uit, să nu repet, dar când văd în jurul meu că mulți nu uită, dar repetă erorile din trecut, am senzația că 23 August 1944 nu a însemnat mare lucru, că vor veni alte zile despre care vom găsi în cuvinte bombastice tot felul de semnificații, dar care nu vor însemna nimic semnificativ, din moment ce valoarea e dată de obiectul supus analizei, dar și de cel pus să-l prețuiască, acesta din urmă, fiind uneori un zero barat. Cu un pic de reținere și făcă excese de zel, după 23 August 1944 cu totul altfel am fi discutat despre istoria noastră, dacă nu s-ar fi găsit cozi de topor, oamenii lipsiți de geniu și de dragoste de țară, care să facă atât de multe compromisuri și să nu târască în zone despre care acum ne rușinăm profund, datorită gesturilor ample dar inutile făcute, crezând că acestea vor fi apreciate de cineva, ceea ce nu s-a întâmplat, căci stăpânii își disprețuiesc slugile, oricât de mult acestea s-ar scălâmbăia.

(20 august 2024)

Militarii care au condus România

Văd cum pseudo-analiștii politici din spațiul mioritic sunt bășicați că generalul cu patru stele Nicolae CIUCĂ a devenit prim-ministru, iar acum lor li sae pare nefiresc să candideze la funcția supremă în stat.
Aș dori să le reamintesc acestor așa-ziși analiști politici, care nici măcar o funcție de stat cu limba scoasă la ușa tribunalului pentru a-i ajuta pe petenți la lipirea timbrelor, n-au făcut-o, că România a avut mulți bărbați de stat care au fost militari.
Generalul Ioan Emanoil FLORESCU a fost prim-ministru în intervalul 4 aprilie 1876 și  26 aprilie 1876.

Generalul Gheorghe MANU  a fost prim-ministru în intervalul 5 noiembrie 1889 și 15 februarie 1891.

Mareșalul Alexandru AVERESCU a fost prim-ministru în intervalul 9 ianuarie 1918 și  4 martie 1918, precum și în intervalul 13 martie 1920 și 16 decembrie 1921.
Generalul Arthur VĂITOIANU a fost prim-ministru în intre 27 septembrie 1919 și 30 noiembrie 1919

Generalul Gheorghe ARGEȘANU  a fost prim-ministru între 21 septembrie 1939 și 28 septembrie 1939

Mareșalul Ion ANTONESCU a fost prim-ministru în intervalul  14 septembrie 1940 și 24 ianuarie 1941, după care a devenit conducător al României pentru intervalul 6 septembrie 1940 – 23 august 1944.

Generalul Constantin SĂNĂTESCU a fost prim-ministru între 4 noiembrie 1944 și 5 decembrie 1944.

Generalul Nicolae RĂDESCU  a fost prim-ministru între 6 decembrie 1944 și 28 februarie 1945.

Generalul, absolvent  de la Academia Militară M. V. FRUNZE,  Nicolae CEAUȘESCU a fost președinte al R. S. România în intervalul 28 martie 1974 – 25 decembrie 1989.

Generalul Gabriel OPREA a fost prim-ministru între 29 iulie 2015 și 10 august 2015.

Generalul Nicolae CIUCĂ a fost prin ministru în intervalul 7 decembrie 2020 și 23 decembrie 2020, precum și în intervalul  25 noiembrie 2021 și 12 iunie 2023.

Dacă generalul în rezervă Nicolae CIUCĂ va lansa în această vară cartea Un ostaș pentru România apărută la Editura RAO și sunt create premisele pentru ca acesta să candideze în septembrie pentru funcția de președinte al României, așa-zișii analiști politici dâmbovițeni, au obligația morală să considere acest lucru ca pe ceva firesc și analizele lor să fie cu adevărat la obiect și de profunzime.

(01 iunie 2024)

Greșeala impardonabilă

Fiecare dintre noi greșește. Numai că unele greșeli sunt impardonabile și musai trebuie reparate, dar în același timp trebuie să ne ferim a le repeta, căci efectele lor sunt extrem de nocive.
Una dintre greșelile pe care o facem și în opinia mea este o greșeală impardonabilă se referă la faptul că avem pretenții prea ridicate de la oameni care suntem siguri că ne vor dezamăgi. Greșeala se referă mai concret la a da credit în alegerile locale sau parlamentare, unora care nu au dovedit nimic, pe motivul că dorim să le dăm o șansă.
Am văzut că un nene nu a făcut nimic șase ani cât a fost primar la București și semnăm DA în dreptul lui la alegerile prezidențiale, dându-i o șansă, adică dându-i șansa să nu facă nici ca președinte nimic, așa cum nu a făcut nimic ca primar general. A fost greșeala impardonabilă a celor care l-au votat. 

A fost o greșeală impardonabilă pentru cei care au trecut cu vederea că un nene a fost pregătit la Moscova să fie inginer energetician, profesie pe care n-a practicat-o niciodată, pentru că a intrat în politică. În opinia mea, un nene care face o facultate, are o profesie pe care nu o exercită pentru a-și dovedi că este în stare de ceva, nu merită nicio atenție, căci meseria de om politic, în opinia mea, nu există. A fost o greșeală impardonabilă că prin votul popular nenea a fost cocoțat de votanți sus, sus de tot și ceea ce n-a dovedit ca inginer, nu a dovedit nici ca om politic.

Să nu uităm că Adolf HITLER a fost un individ obscur, fără profesie, care a reușit să-i amețească pe concetățenii lui, de s-a cocoțat prin vot atât de sus încât nu a mai văzut deloc realitatea și datorită greșelii impardonabile, că s-a votat o imagine și nu un om, s-a ajuns la situația în care Germania a capitulat necondiționat după război. Este clar că atât timp cât nu vom vota oamenii cu realizări remarcabile, ci așa-ziși oameni politici, dar fără profesii serioase, vom greși impardonabil și să nu ne mirăm că vom naviga asemeni muștelor fără cap, în direcții necunoscute, dar merităm, căci am făcut greșeala impardonabilă de a acorda votul celor care nu au dovedit că sunt în stare de ceva, în afară de a trăncăni fără rost.



(15 decembrie 2023)

Ziua de 23 August 1944

În vremurile bolșevice nu aveam decât trei sărbători:
- Întâi Mai muncitoresc și se defila,
- 23 August și se defila,
- Revelionul și ne distram.
Cum nouă ne place să ne rescriem istoria după bunul plac sau după cum bate vântul, ziua de 23 August 1944 a fost interpretată și reinterpretată, până încât azi nu mai înseamnă nimic, din moment ce nu se mai vorbește despre semnificația ei, la nicio televiziune, la nicio întrunire și de nicio personalitate marcantă. Este adevărat că nu prea ai ce spune despre chestia cu întoarcerea armelor, pentru că istoria nu prea cunoaște momente când o armată își lasă baltă aliatul și trece de partea cealaltă a baricadei. La demonstrațiile de 23 August de dinainte de 1989, se scandau lozinci care defineau extrem de nuanțat semnificația zilei acesteia și eu am traversat destul de multe momente ca să ajung să nu prea mai înțeleg nimic sau să-mi dau seama că faptele se descriu foarte diferit cu cuvinte, din perspectiva din care sunt privite. Este exact povestea cu degetul arătător care privit de sus arată într-un fel, privit din față arată altfel, privit din spate arată altfel, iar privit dintr-o parte, desigur, arată diferit. Tot așa și ziua de 23 August 1944, privită din documente ar trebui să arate mereu la fel. Dar și documentele se citesc diferit și 100 de inși dacă citesc aceleași documente, cu siguranță vor trage cel puțin 500 de concluzii diferite, căci fiecare ins este bântuit de îndoielile lui.

Istoria este seacă, cu documente clare, cu fapte înscrise în acele documente și se știu oamenii și se știu acțiunile și se știu consecințele. De aceea mi se pare cel puțin ciudat să văd la Viena într-un parc un spațiu generos dedicat Armatei Roșii și un monument al Eroului Necunoscut, în timp ce monumentului lui Constantin BARASCHI i s-a diminuat soclul și i-a fost schimbat amplasamentul, ca efect direct al rescrierii istoriei celui de Al doilea Război Mondial, uitându-se că România nu a făcut parte din tabăra țărilor învingătoare și că pe teritoriul nostru național armata sovietică a staționat până în anul 1958 la 24 mai. 

Nu spun că pe 23 August 2023 ar fi trebuit să fie organizată o demonstrație a oamenilor muncii ca în vremurile bolșevice, dar mi-aș fi dorit ca televiziunile să prezinte un film de 60 minute scris așa cum trebuie, nu de istoricii superficiali, aserviți și nepregătiți profesional, care să ne spună exact semnificația acestei zile pentru neamul românesc, dacă a existat o astfel de semnificație sau dacă a fost o zi banală ca oricare alta, să se spună clar și de azi înainte să fiu lăsat în pace, că am alte treburi de făcut.


(23 august 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Profesorul DUMITRU

Am tot zis că în liceul unde eu am făcut clasele a IX la a XI-a nu am avut sală de sport și mai mult nu făceam spor în liceu decât făceam. Când eram elev în clasa a IX-a, profesorul nostru de liceu se numea Profesorul DUMITRU. Nu mai știu ce prenume avea. Știu însă că în timp ce-i alerga pe colegii mei, eu și un coleg al meu discutam cu Profesorul DUMITRU despre literatură. Nu știu ce fusese înainte de a fi profesor de sport Profesorul DUMITRU, dar știu că în câteva rânduri, a scos din portofel niște scrisori. Una era o scrisoare a lui Vasile ALECSANDRI către un prieten al lui, tot așa, un om mare. Am ținut în mână acea scrisoare și am citit-o căci Vasile ALECSANDRI avea un scris foarte frumos. Cu un alt prilej, Profesorul DUMITRU ne-a arătat o filă de manuscris a lui Mihail EMINESCU. M-am simțit extraordinar de important să am în mână ceva scris de marele poet. Eu știam despre semnătura specială a lui Mihail EMINESCU și acea filă conținea semnătura inconfundabilă. Am mai văzut și ale pagini scrise de oameni mari, dar Profesorul DUMITRU ne-a atenționat că despre ele nu trebuie să vorbim niciodată, căci am fi făcut și noi și el pușcărie. Așa mi-au trecut mie orele de sport. Noroc că făceam eu sport la mine acasă, unde aveam o bară fixă improvizată și făceam flotări, iar când era vreme bună mergeam pe râul Argeș la înot.

(02 aprilie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Tora lu ' VALERICĂ

Tora lu ' VALERICĂ deplângea că au trecut vremurile în care căniile cu lapre cu cacao și pișcoturile erau bâzâite de muște, iar acum și un ceai chior cu o felie de pâine este deja un lux, căci comunismul adusese lipsuri, sărăcie și durere. Tora lu ' VALERICĂ venea pe la noi și de fiecare dată când vedea, îi pupa mâna mamei și-i mulțumea cu ochii în lacrimi că mama o salvase să nu fie trimisă la Bug. mama își amintea că atunci când venea jandarmul să-i ridice pe cei de pe listele lui să-i încoloneze și să-i ducă la Bug, mama îl aducea în casă, îi dădea friptură să mănânce, îl omenea cu vin. Între timp, toți finii mamei erau duși în magazie și ținuți acolo până dispărea pericolul. Așa s-a întâmplat de multe ori și Tora lu ' VALERICĂ nu uita acele momente și de emoție plângea cu sughițuri căci multe dintre cunoștințele ei au fost duse la Bug și le-a putrezit oasele acolo.

(01 aprilie 2023)

Retragerea de titluri academice...

Am aflat că Universitatea București a retras titlul de Doctor Honoris Causa mareșalului Ion ANTONESCU, iar într-o cuvântare s-a vorbit de retragerea titlului de Doctor Honoris Causa lui Nicolae CEAUȘESCU.

Acest titlu ar trebui acordat unor persoane cu merite remarcabile, nu doar pentru că ocupă o funcție importantă în stat și există persoane obediente care pentru a se pune bine cu puternicii zilei, fac gesturi aiurea, dintre care unul este acela de a le acordat diplome și titluri academice.

În opinia mea, retragerea titlului de Doctor Honoris Causa evidențiază mai multe aspecte negative și anume:

- superficialitatea analizei care justifică acordarea titlului,

- trecerea în anonimat a celor care au generat evenimentul acordării,

- carențele grave ale celui care acceptă titlul știind că nu-l merită,

- întârzierea nepermisă a momentului retragerii titlului,

- lipsa consecințelor acordării și retragerii asupra instituției care a gafat.

Consider că lipsa onoarei din textul constituției face ca astfel de evenimente să se producă în modul cel mai vulgar posibil și aici mă refer la puzderia de teze de doctorat plagiate și la absurditatea de a conduce doctorate de cei fără titlul științific de doctor sau de a gira titluri academice fără a poseda astfel de titluri. Niște reguli mult mai precise ar elimina situațiile aberante de acum. Măsuri ceva mai dure ar face să piară cheful jocului obraznic cu acordarea de titluri academice oricui se visează cu talente științifice.


(15 februarie 2023)

FILATELIA: Cataloage filatelice internaționale

Filateliștii profesioniști au utilizat întotdeauna cataloagele filatelice internaționale, dintre care cele mai cunoscute erau ZUMSTEIN și YVERT. Când mergeam la cercurile filatelice, căci unui era pe Dorobanți la parterul de la blocul din vecinătatea ambasadei Turciei sau în clădirile de lângă Palatul Telefoanelor, unde este acum un hotelul NOVOTEL, erau filateliști care dacă doreai să cumperi timbre din alte țări, ofereau spre consultare cataloage la zi și acolo se găseau informații suficiente legate de prețurile curente ale mărcilor poștale grupate e țări.

În anul 1979, când am crezut că voi da o mare prioritate filateliei, am cumpărat și eu catalogul ZUMSTEIN pe 1979 și când am văzut cum stau lucrurile, m-am lămurit și am conchis că filatelia la nivel profesional mă depășește, căci o abordare la acest nivel este posibilă dacă ești la a II-a sau la a III-a generație de filateliști, în niciun caz saltul de la amator la profesionist nu este posibil dintr-o dată, decât cu costuri foarte mari, care în acele vremuri, ca și acum, mă depășeau.

Am avut marea surpriză să văd că la mărcile poștale din România lipsesc painile de la 289 la 296, care corespund mărcilor poștale emise în anii 1940, 1941, 1942, 1943, 1944, 1945, 1946. Un prieten mi-a dat un album al mărcilor poștale emise pe o perioadă ce includea și perioada în care la guvernare au fost legionarii și m-am lămurit de ce comuniștii au cenzurat acea perioadă.

În condițiile în care există Internet, toate informațiile despre timbre de oriunde se găsesc fără dificultate și este doar o problemă de dorința de informare a colecționarului de timbre. Acum nimeni nu mai are posibilitatea de a invoca nu știu ce condiții vitrege, căci totul este la discreție și doar capacitatea noastră este aceea care limitează calitatea deciziei pe care o luăm în ceea ce privește alcătuirea unei colecții de timbre, funcție strict de banii și de timpul de care dispunem, dar și de obiectivele noastre pe termen lung.

(20 decembrie 2022)

Semnificația zilei de 23 August 1944

Ziua de  23 August 1944 a suferit metamorfoze dintre cele mai spectaculoase. În 1961, lozinca  strigată din piepturile proletare era:

După mulți ani ea a devenit cu totul altceva, mai exact ziua începerii revoluției democratice din patria noastră, Republica Socialistă România, revoluție condusă de Partidul Comunist Român. Fiecare actor caută să se împopoțoneze după puterile și după mintea sa, dar istoria, deși este de multe ori trucată, are un singur adevăr. Să nu uităm unde era Armata Roșie la 23 august 1944, să nu uităm ce s-a întâmplat cu guvernul ANTONESCU și să nu uităm ce a urmat după 23 august 1944 în țara noastră, inclusiv faptul cum a fost socotită România în tratatul de pace de la Paris, unde țările au fost ori învingătoare, ori învinse. Noi nu trebuie să ne rușinăm de nimic și dacă avem coloană vertebrală, trebuie să ne asumăm trecutul exact așa cum a fost el, căci numai așa voi deveni mai buni, mai drepți, mai puternici, mai apreciați.

(05 decembrie 2022)

Semnificațiile zilei de 23 August 1944

Cine vrea să citească o carte de istorie care să lămurească semnificația zilei de 23 August 1944 mai trebuie să aștepte 100 de ani, până se vor limpezi lucrurile și oamenii de știință vor analiza cu obiectivitate ceea ce s-a întâmplat atunci.

Prin 1950, ziua de 23 August 1944 a însemnat ziua eliberării patriei noastre de sub jugul fascist de către glorioasa armată sovietică.

Prin 1960, aceeași zi de 23 August 1944 a însemnat ziua insurecției armate pentru eliberarea țării de  mașinăria de război a Germaniei naziste și pentru înlăturarea asupririi burghezo-moșierești din patria noastră și instaurarea dictaturii proletariatului.

Prin anii 1980, ziua de 23 August 1944 a însemnat ziua începerii revoluției democratice din patria noastră în vederea construirii unei societăți eliberată de exploatarea omului de către om.

Prin anii de după 2000. ziua de 23 August 1944 nu a mai însemnat nimic, pentru că încă nu sunt clare lucrurile și patimile în legătură cu marii actori ai acelei zile sunt încă foarte puternice, iar argumente pentru a le domoli nu s-au inventat încă.

Așa cum degetul de la o mână privit din diferite unghiuri arată altfel, tot așa și ziua de 23 August 1944 este analizată și interpretată după interesele celor care vor să tragă concluzii, iar obiectivitatea devine relativă, în raport cu instrumentele folosite în analiză și cu ideile preconcepute de la care s-a plecat.

(23 august 2022)

1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Călin GEORGESCU

Lui Călin GEORGESCU  i-am semnat un cec în alb, așa cum fac eu cu toți cei care apar în politică pentru prima dată, căci nu trebuie să pun ștampila de REFUZAT LA EXPORT oricărei persoane, până nu dă măsura a ceea ce este în stare să facă.
Faptul că partidul AUR l-a scos în față pe Călin GEORGESCU pentru funcția de premier, mi-a creat senzația că acest Călin GEORGESCU este o persoană care a trecut de toate filtrele exigente ale partidului și s-a instalat detașat în frunte pentru a fi candidat cu cele mai mari șanse să devină preșier.
Am crezut că GEORGESCU Călin este absolvent al uneia din primele 10 universități ale lumii.
Am crezut că GEORGESCU Călin a lucrat într-o companie dintre primele 10 ale lumii.
Am crezut că GEORGESCU Călin este autorul unor lucrări fundamentale de economie.
Am crezut că GEORGESCU Călin predă la o mare universitate din America.
Am crezut că GEORGESCU Călin a fost nominalizat la premiul NOBEL în ultimii ani.
Multe am mai crezut eu despre Călin GEORGESCU, dar degeaba.
Călin GEORGESCU este un om normal, un cetățean oarecare, care a mâncat salam cu soia cu noi, care a învățat aici pe Dâmbovița la facultate, care s-a rostuit și el cum l-a dus soarta, nici mai mult și nici mai puțin.
faptul că specialist fiind în strategii și programe de dezvoltare nu a fost contactat de PSD sau de PNL e un semn de care trebuie să țin seama.
Faptul că nu a scris o carte așa cum a fost cartea de 376 pagini lui Janos KORNAI intitulată Anti-Equilibrium și publicată în 1974 de Editura Științifică. care să facă vâlvă în lumea economiștilor și Călin GEORGESCU să devină un nume de referință, trebuia să-mi dea de gândit.
Să trec la subiect.
Călin GEORGESCU m-a dezamăgit când la un post de televiziune a primit întrebări și a dat-o-n bâlbă, căci nu avea soluții, nu avea răspunsuri.
Călin GEORGESCU m-a dezamăgit și cum a pus problema legată de mareșalul Ion ANTONESCU, pentru că în această problemă lucrurile sunt foarte clare și nu încape nicio discuție.
Călin GEORGESCU m-a dezamăgit că nu are o viziune modernă legată de dezvoltarea economică.

(10 iulie 2022)

1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Camelia BOGDAN

Despre Camelia BOGDAN au curs râuri de cerneală.
Camelia BOGDAN e un om bun.
Camelia BOGDAN e un om rău.
Camelia BOGDAN e un judecător independent.
Camelia BOGDAN e un profesionist.
Camelia BOGDAN e o slugă.
Camelia BOGDAN trebuie exclusă din magistratură.
Camelia BOGDAN nu trebuie exclusă din magistratură.
Atât de contradictorii erau mesajele legate de activitatea lui Camelia BOGDAN în calitatea ei de judecător, încât cititorul nu mai știa ce să înțeleagă. Au fost date fragmente din discuțiile lui Traian BĂSESCU despre procesul lui Dan VOICULESCU și folosindu-se tehnica trunchierii, se obținea efectul dorit, conform căruia Camelia BOGDAN era folosită ca o pereche de șosete în a se obține exact ceea ce stăpânul își dorea. După pronunțarea sentinței și condamnarea lotului VOICULESCU, slugile lui VOICULESCU de la Antene, s-au năpustit asupra lui Camelia BOGDAN s-o devoreze. 
Doar în chestia cu încasarea unor sume de la Ministerul Agriculturii s-au prezentat documente care o incriminau pe Camelia BOGDAN, în rest, tot ce s-a zis despre Camelia BOGDAN erau vorbe, vorbe, vorbe.
Camelia BOGDAN a fost dată afară din magistratură ca o măsea stricată, ceea ce arăta că sistemul de valori este însoțit de turbulențe care au efecte ondulatorii, căci excluderea a avut caracter repetititv.
Pentru mine, Camelia BOGDAN este un personaj, nu o victimă și voi fi în stare să mă alătur corului celor care cred că excluderea lui Camelia BOGDAN este un gest reparatoriu dacă și numai dacă se vor relua și se vor rejudeca  procesele lui Ion ANTONESCU, lui Nicolae CEAUȘESCU, lui Mircia GUTĂU sau al Marianei RARINCA. Până atunci mă uit la biata Camelia BOGDAN cum se zbate să-și găsească dreptatea, dar nu orice dreptate, ci dreptatea ei, care e total diferită de dreptatea fiecăruia dintre noi.

(07 iulie 2022)

Politicieni români născuți în zodia GEMENI

 Andrei MARGA 22 mai 1946
Ludovic ORBAN 25 mai 1963
Ilie SÂRBU 26 mai 1950
Sergiu CELAC 26 mai 1939
Adriean VIDEANU 1 iunie 1962
Ion C. BRĂTIANU 2 iunie 1821
Armand CĂLINESCU 4 iunie 1893
Nicolae IORGA 5 iunie 1871
Ion RAȚIU 6 iunie 1917
Vasile LUCA 8 iunie 1898
Mihai LUPOI 10 iunie 1953
Ion ANTONESCU 14 iunie 1882
Nae IONESCU 16 iunie 1890

(04 iunie 2022)