Inteligența artificială și globalismul

Globalismul este o realitate independentă de ce vreu eu, de ceea ce vrei tu, de ceea ce vrea oricare dintre noi, căci din moment ce există:
- sateliți de comunicație,
- rețele de calculatoare,
- memorii de masă,
- limbaje de programare,
- software performant,
- tehnologii IT&C,
- inteligență artificială,
- bani electronici,
- e-Learning, tele-working, e-Commerce,
au fost sparte toate barierele care mai împiedicau pătrunderea globalismului în viața noastră de zi cu zi. Unii văd în globalism pierderea tradițiilor, omogenizarea societății, dispariția granițelor, pierderea identității naționale, circulația forței de muncă după dictonul latin ubi bene, ibi patria, ceea ce este adevărat numai parțial, căci mobilitatea forței de muncă nu separă individul de sinele lui, pentru a fi utilizată doar componenta destinată muncii, restul rămânând departe de el, pentru a se pierde cu timpul.
Inteligența artificială aduce simultan cu globalismul toate elementele specifice identității etnice a colectivității din care fiecare individ face parte, căci:
- problema traducerii în orice dialect nu mai este o problemă,
- păstrarea tradițiilor devine un element ușor de realizat,
- formularea de solicitări specifice și transpunerea în fapt este garantată.
Dacă ne gândim acum, ne reamintim că la bancomat cu 20 de ani în urmă nu se realizau tranzacții în alte monede decât cea națională, în timp ce acum există bancomate unde se lucrează cu mai multe tipuri de monede, inclusiv de a obține bancnote ale diferitelor state de la un același automat. Globalismul aduce o serie de facilități, inclusiv o serie de optimizări și de proceduri performante, care sunt benefice fiecărui cetățean. Inteligența artificială are rolul de a accelera laturile pozitive ale globalismului, mai ales acolo unde este vorba de resursa timp și de omogenizarea nivelurilor tehnologice de soluționare a problemelor, căci circulația informației implică creșterea exigenței față de calitatea serviciilor și de reducerea termenelor de implementare a tehnologiilor.

(06 februarie 2025)

Cine-i ajută pe globaliști?

Se știe că e o mare luptă între globaliștii de azi și suveraniștii tot de azi. Forțele suveraniste sunt legate de trecut, de sentimentele puternice care privesc patriotismul, naționalismul, suveranitatea, integritatea țării, în timp ce globaliștii trăiesc în prezent și privesc în viitor. Forțele globaliste sunt ajutate de:
- Internet,
- e-mail,
- teleworking,
- e-commerce,
- e-banking,
- criptomonede,
- inteligența artificială,
- telefonul mobil.

Ideea de bază în globalism este optimizarea în sensul maximizării beneficiilor de orice natură ar fi ele și minimizarea eforturilor, de asemenea, de orice natură ar fi ele. Dacă la început procesele de optimizare sunt evidente și efectele lor sunt spectaculoase, cu trecerea timpului, performanțele sistemelor interconectate începe să se aplatizeze și asemeni performanțelor sportive, cresc intervalele la care se obțin salturi calitative semnificative, ceea ce pentru procesul de globalizare este un mare dezavantaj.

Motorul globalismului este influențat de natura descoperirilor tehnologice revoluționare și studiul generațiilor de calculatoare ne ajută foarte mult să înțelegem parcursul memoriilor în 70 de ani sau al procesoarelor în ultimii 50 de ani și cu atât mai mult parcursul tehnologiilor ce privesc achizițiile și prelucrările volumelor foarte mari de date.



(20 decembrie 2024)

Comerțul electronic ambulant

Pe rețelele de socializare apar tot felul de reclame mincinoase pentru produse oarecare, produse care sunt prezentate ca fiind de excepție, dar care în realitate sunt de calitate îndoielnică. Se prezintă tot felul de tuburi cu tot felul de soluții care cu ajutorul unor filmulețe, se demonstrează caracterul lor miraculos, dar care în realitate nu fac nimic. Ca orice reclamă mincinoasă, se prelucrează aspectul produsului, încât acesta devine perfect. În opinia mea, un produs bun, de calitate excelentă și cu un preț atractiv, se vinde singur, nu are nevoie de nicio reclamă și cu atât mai puțin de reclama făcută pe rețele de socializare de către X sau de către Y, mergându-se pe principiul că cel înșelat trebuie, vorba proverbului, prinde obul, scoate-i ochii, să alerge ca musca fără cap să-l găsească pe cel care l-a înșelat.
Comerțul electronic ambulant, este o nouă formă de înșelătorie, la scară foarte mare, căci rețelele de socializare au milioane și milioane, chiar miliarde de accesări și se merge pe ideea că dintr-o sută de milioane de fraieri se vor găsi câteva zeci de mii care să pună botul, exact cât escrocheria să prospere. Nu merg mai departe și să spun că cei care au un pic de creier și sunt escroci notorii, dacă pun la lucru inteligența artificială - AI, scot rezultate de prezentare și mai spectaculoase, iar numărul celor înșelați va crește exponențial într-un timp extrem de scurt, căci oamenii au și plăcerea de a se lăsa păcăliți.


(03 octombrie 2024)

Eu și digitalizarea

Am scris destul de multe despre digitalizare, dar aici voi scrie despre poziția mea ca individ față de digitalizare. Pandemia ne-a arătat nouă românilor cât de rămași în urmă am fost în ceea ce privește digitalizarea și doar groaza de a nu muri contaminați de COVID 19 a fost motorul creșterii ritmului digitalizării. Morala ar fi că doar cataclismele, catastrofele și pandemiile ne-ar schimba din zona de confort și de lentoare în care ne găsim ca indivizi cărora mâncarea le cade direct în gură, de pe acest pământ roditor.

Pentru mine digitalizarea este mană cerească. Când semnătura electronică la BCR era pe o dischetă eu am făcut tranzacții de e-Banking, căci aveam o disciplină numită Economia digitală la Școala doctorală de Informatică economică și ar fi fost penibil ca eu să vorbesc despre chestii pe care nu le-aș  fi exersat. Mă laud că am avut poștă electronică prin FX.ro și telefon mobil încă din 1996, deci sunt receptiv la nou.

Nu trebuie doar să clamez că vreau digitalizare, ci trebuie să mă implic direct în acest proces. Am adresă web din anul 2004 cu numele meu, ionivan.ro, am un laptop dedicat stocării în formă digitală a tuturor documentelor pe acre le scanez cu telefonul. Fac toate plățile pe e-Banking și folosesc curent comenzi pe e-Commerce. Îmi gestionez miile de fotografii folosind foldere cu structuri bine argumentate care să-mi permită regăsirea fotografiilor care mă interesează la un moment dat.

Am tot felul de aplicații pe telefonul mobil și pe laptop care-mi ușurează viața și mă fac să fiu mai eficient. Dacă procesele de digitalizare ar fi și mai accelerate aici, m-ar ajuta și mai mult, căci aș dispune de și mai multe resurse pentru a-mi îndeplini sarcinile pe care mi le-am trasat și care presupun ca eu să am acces la cât mai multă informație din vremurile de demult, care se obține prin scanarea de documente ceva mai veche sau prin conversie de fișiere aflate pe suporți alții decât celebra hârtie.

Ca să mă laud și eu un pic, în vremurile când eram activ în Catedra de Informatică Economică, rugându-l pe actualul conferențiar Mihai DOINEA, asistent universitar pe atunci, să scaneze două numere ale revistei Informatica Economică s-a reușit ca această revistă să fie integral digitalizată și acum în acest fel, toate numerele sun accesibile în online la adresa https://revistaie.ase.ro/ iar structura interfeței este compatibilă cu cele mai mari magazine de specialitate existente.



(13 mai 2023)

Inteligența artificială - IA face să dispară meserii?

E atât de disperată o anumită parte dintre noi încât construiește scenarii dintre cele mai halucinante legate de Inteligența Artificială - IA. Acum, mai noi, se întreabă ce meserii vor dispărea dacă IA își va intra foarte bine în rol. 

Pentru a face o analiză corectă și aprofundată este decent să mergem puțin în trecut și să vedem ce a dispărut datorită apariției unor noi tehnologii, a unor noi echipamente și a unor noi abordări din viață. Nu voi începe cu introducerea mașinilor cu aburi, ci voi analiza apariția motorului cu combustie internă, descoperirea penicilinei, apariția pastilei de Viagra, utilizarea calculatorului electronic și folosirea fibrelor sintetice.

Motorul cu combustie internă a dus la apariția automobilului. A dispărut poștalionul, vizitiul a devenit șofer, a crescut viteza de deplasare, potcovarul a devenit mecanic auto. Deci, vorbim nu de dispariție de meserii, ci de conversie, adică nimeni nu moare de foame.

Penicilina a făcut ca multe boli să-și găsească leacul. Au apărut fabricile de antibiotice și multe meserii noi s-au dezvoltat, ceea ce nu ne duce cu gândul că tămăduitorii au fost înlăturați, dar activitatea lor a căzut în desuetudine. Pastila de Viagra nu trebuie abordată aici distinct căci este cu mult mai mult decât visul omenirii de a transforma totul ce este atins în aur, ci un pas spre atingerea visului legat de tinerețea veșnică. N-a murit nimeni, ci toată suflarea a devenit fericită, optimistă și întreprinzătoare. Nici calculatorul electronic nu a făcut să dispară meserii, ci au apărut noi meserii căci programatorul, inginerul de sistem, administratorul de rețea, operatorul de date, designerul web, sunt doar câteva dintre noile meserii. Aplicațiile de e-Commerce, de e-Learning, de e-Banking parcă au existat dintotdeauna, cum parcă dintotdeauna a existat și telefonul mobil. Ceea ce s-a întâmplat în mod natural cu omenirea, adică progresul, se va accentua și prin apariția aplicațiilor informatice înzestrate cu IA. Viața noastră va fi mai bună atunci și chiar ne vom bucura că s-a ajuns aici și nimeni nu va regreta nimic.


(08 mai 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Mihai DRUMEA

Și Mihai DRUMEA mi-a fost student în vremurile când Secția de Informatică Economică de la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică avea durata de 5 ani. Era un student căruia îi plăcea programarea în limbaje evoluate și scria programe frumoase în limbajul C. Avea note mari și doream să derulăm un stagiu doctoral, căci doream să continue ceva pe probleme de e-commerce. În vremurile acelea, despre e-commerce la noi erau numai articole de reviste. Nu exista nimic de comerț electronic. Mihai DRUMEA s-a dus spre tranzacții de valori mobiliare. Noi am ținut legătura și la un moment dat, el avea un apartament aici în mahala la mine, pe Octavian GOGA, chiar lipit de clădirea unde acum este un hotel Double Tree. Chiar i-am făcut o vizită. Îmi aduc aminte că avea un câine Setter Irlandez cam nebunatic și neascultător. Mihai DRUMEA m-a servit cu o prăjitură și într-o clipă de neatenție Setterul lui mi-a șterpelit prăjitura din farfurie.

Tocmai când discuțiile noastre erau mai aplicate pe o viitoare teză de doctorat, i-a venit ideea lui Mihai DRUMEA să emigreze în Canada cu toată familia. Și a emigrat. Mult timp am ținut legătura, dar de la distanță nu se realizau stagii doctorale, mai ales în condițiile de atunci. Am regretat foarte mult că nu am reușit să dezvoltăm un subiect pe care doar Mihai DRUMEA l-ar fi dus la bubn sfârșit. Ceva-ceva am făcut eu cu un doctorand, dar nu ar fi avut impactul a ceea ce plănuisem eu cu Mihai, mai ales că lucrurile erau ceva mai devreme cu vreo 15 ani, dacă Mihai DRUMEA ar fi făcut o teză de doctorat.

(23 februarie 2023)

Digitalizarea top-down sau bottom-up?

Cum este și firesc, trebuie să ne întrebăm dacă digitalizarea trebuie să se facă de sus în jos, adică de la organele sau organizațiile statului către populație sau de la populație, către organele statului. Dacă vom zice că adevărul este undeva la mijloc, vom greși profund.
dacă statul vrea să dea tonul în digitalizare și deci digitalizarea să fie top-down, evident, statul trebuie să-l ia pe cetățean drept aliatul lui, să-l:
- învețe,

- studieze,
- stimuleze,
- laude,
- mulțumească.

Cetățeanul formează grupul țintă și acest grup țintă are o serie de caracteristici de care statul care inițiază digitalizarea trebuie să țină seama.

Sunt oameni care nu au poștă electronică, nu au cont de Facebook, nu lucrează cu calculatorul, nu au card bancar, lucrează cu numerar, nu au card de sănătate, nu au telefon mobil, nu folosesc Internetul, nu au calculator. Digitalizarea trebuie să-i respecte, fără a-i pedepsi în vreun fel, dar trebuie să nu-i stimuleze, ci să-i lase în plata Domnului, dacă ei gândesc așa, căci fiecare cum își așterne, exact așa va dormi.

Sunt oameni care acceptă digitalizarea pentru că simt marile avantaje legate în primul rând de economia de timp pe care o obțin când fac plăți de pe telefonul mobil, când comandă alimente de pe telefon, când folosesc aplicații de orientare când sunt la volan pentru a ajunge exact la destinație. Pentru ei, digitalizarea top-down se potrivește ca o mănușă.

Există oameni care nu simt direct beneficiile digitalizării ca procedeu de a manipula informații și ei așteaptă beneficii clare. dacă statul acceptă ca persoanele care folosesc anumite aplicații să plătească taxe reduse cu un procent sau reduse chiar la jumătate în anumite condiții, este clar că acest segment de populație va fi câștigat de partea digitalizării.

Digitalizarea bottom-up ne caracterizează perfect, căci populația a luat-o înaintea statului în ceea ce privește rezervările de camere la hoteluri prin Booking.com, de cumpărare de produse de pe Amazon.com sau Emag.com dar și efectuarea de plăți către furnizorii de utilități prin e-Banking. În pandemie, tot la nivelul executanților a trebuit să se implementeze rapid tot ceea ce înseamnă e-Learning. Oamenii au luat-o înaintea statului și au apelat la tot ceea ce a însemnat aplicații online destinate soluționării de probleme personale, inclusiv de a trimite mesaje între ei pe poșta electronică sau de a se adresa unor organizații tot prin intermediul poștei electronice. Oamenii având exercițiul lucrului cu calculatorul că așa au vrut ei, vor fi ușor de integrat în digitalizare, căci statul le rezolvă probleme pe care ei le intuiau.

(12 iulie 2022)

Îmi vine să vomit

Îmi vine să vomit când primesc pe telefon sau pe e-mail mesaje cu așa-zise oferte și văd procente amețitoare de reduceri ale produselor.

Îmi vine să vomit când văd că sunt comercianții galanți, făcând reduceri de peste 40%, în condițiile în care este știut că ei și-ar mânca și c-c-tul de sub fund.

Îmi vine să vomit când magazinele au oferte de black friday, deși prin traducere este vinerea neagră, numai că lăcomia care strică omenia, îi face pe comercianți ca friday să fie de fapt o săptămână  pentru unii și o lună pentru cei mai mulți, deși era mai decent să zică în loc de vinerea neagră săptămâna neagră sau luna neagră.

Îmi vine să vomit că acum mulți ani am urmărit hoția din comerț. Am cumpărat o pereche de pantofi cu 109 lei. Aveau talpă foarte flexibilă și simțeam pedala de accelerație de la mașină. Au fost foarte buni și am dorit să cumpăr o altă pereche. În anul următor, am mers la același magazin și am găsit aceeași pereche de pantofi, reduși cu 50% care costau 95 lei. I-am luat că față de anul anterior costau cu 14 lei mai puți. În anul următor, am dorit să repet figura și am avut surpriza să găsesc aceiași pantofi reduși cu 60% la prețul de 190 lei. Există o dinamică a prețurilor. Există și o dinamică a lăcomiei comercianților. Există și o dinamică a nesimțirii.

Îmi vine să vomit când îi văd pe comercianții lacomi cum acum zic ei că fac reduceri, deși au făcut jonglerii, atunci când în ajunul sărbătorilor măresc prețurile să-și umple buzunarele, când peste tot în Occident prețurile scad și promoțiile sunt cu adevărat promoții. La noi nici când bananele sun spre a se înnegri, comercianții nu operează reduceri. Ei preferă să le arunce. Nici cu mâncarea preparată și nevândută nu apar reduceri de preț ca la fabricile de mâncare din America unde după ora 17 prețurile scad cu 60%. Îmi vine să vomit,

(12 noiembrie 2021)

(12 noiembrie 2021)

Tehnica hoțului mincinos și lacom

Un individ nu este numai hoț. El este mincinos, lacom, bețiv, leneș și prost cât cuprinde. De aceea, el când vrea să facă o afacere, nu o face oricum, ci:
- să câștige un profit enorm,
- să-i considere pe clienții lui mai proști decât el,
- totul să se deruleze rapid și fără efort.
De aceea, când văd un comerciant că vine spre mine cu un produs pe care mi-l prezintă ca fiind foarte avantajos pentru mine din punct de vedere al:
- calității,
- prețului,
- utilizării,
imediat mi se pun în mișcare niște rotițe care-mi semnalizează că respectivul:
- vrea să mă păcălească,
- îmi ascunde ceva,
- nu asigură garanție,
- nu este de bună credință.
Eu merg pe ideea că produsul se vinde singur din raft, nu apare pe stradă, nu i se face reclamă, iar orice reducere de preț ascunde ceva. Ori prețul a fost umflat și reducerea duce la un profit considerabil, ori produsul nu este de calitate, ori proveniența produsului este dubioasă și nu are garanție. Am plecat de la o reclamă pe Facebook a unei genți numite Business casual men's backpack care este anunțată ca fiind făcută din piele de vită și care a avut un preț de 319 și se vinde cu 189, iar dacă se cumpără acum, produsul este însoțit de trei cadouri. Observ că reducerea este de aproape 60%, ceea ce presupune că:

- produsul are prețul inițial de achiziție de la fabrică de sub 100 lei,

- produsul este de calitate îndoielnică,

- produsul nu se vinde bine datorită însușirilor,

- produsul este o mare țeapă.

O altă geantă tot din piele de bovină, nu de vacă, ceea ce înseamnă că cel ce vinde nici nu cunoaște terminologia, pe Facebook a costat 249 lei și acum se vinde cu 149 lei. Este o reducere cu 40%. Raționamentul este același. Ori a costat 100 lei și după așa-zisa reducere vrea să aibă 50% profit, ori este de proastă calitate, căci în online orice țeapă se admite, ori cineva se gândește că există chilipirgii aiuriți.

Nu știu cum se face că unii încearcă marea cu degetul. Este adevărat că un artist care face bijuterii manual le scoate la vânzare. El are un nume, el oferă garanție. Toată lumea compară ceea ce este în piață cu unicatele sale și dacă acceptă prețul pus de magazinul online, cumpără, dacă nu, nu. Dar aceste scamatorii sinistre de adormit copiii au succes numai dacă reușesc să ia mințile unora care caută chilipiruri.

(09 noiembrie 2021)

În două click-uri

Dacă aveți nefericita ocazie să intrați pe cel puțin unul din 99% dintre portalurile românești, vă veți găsi în situația să căutați cu disperare ceea ce doriți să găsiți căci totul este:

- ascuns,

- de-a valma,

- indirectat,

- neconcludent,

- neierarhizat,

- bizar.
A regăsi informația ce ne interesează în numai două click-uri este situația ideală, care ne ferește de frustrări, de stres și de pierderea de timp, lucruri de care dezvoltatorii român nu țin seama din ignoranță, neprofesionalism, răutate, nepricpere și lipsă de respect.

De bun simț este ca omul să ajungă la ceea cel interesează din maximum două click-uri, dacă acela care a proiectat aplicația web are:

- un pic de respect față de client,

- suficient creier pentru a face ceva,

- o minimă calificare în domeniu,

- caracter de om normal.

Acum, în anul 2019, se știe că frecvențele de căutare sunt un criteriu bun de ierarhizare. Dacă fac un site să vând cravate, cămăși, pantalon și șosete și le pun în ordine alfabetică, dar și contorizez vânzările și văd că aplicația a fost vizitată de 1.000 de oameni astfel:

700 au cumpărat șosete,

100 au cumpărat cămăși,

 80 au cumpărat cravate,

 20 au cumpărat pantaloni,

nu mai pun în ordine alfabetică mărfurile, ci șosete, cămăși, cravate, pantaloni, iar fonturile vor avea dimensiuni descrescătoare. Eventual nici nu mai pun cuvinte, ci voi folosi desene stilizate, sugestive care să ușureze selecția, iar sub poză voi pune și cuvintele. La produse, voi pune culorile exact după frecvențeșe de achiziționare și în acest fel clientul nu va mai bâjbâi, ci va merge suficient de repede prin lista de produse, având impresia că aplicația web a fost făcută special pentru el, exact așa cum am văzut eu un portal pe aeroportul din Frankfurt care îl orienta pe cel care părăsea aeroportul, ghidându-l cu ceea ce i se oferă, hoyeluri, mijloace de transport și toate cele.

(30 ianuarie 2019) 

e-Books

Nu mai este ceva neobișnuit să vedem lumea în autobuz sau în metrou sau în tren că citește cărți pe tabletă. Acesta este e-Books. Trebuie să ne bucurăm că această formă de a citi este un pas revoluționar pentru toată lumea, căci se știe că lumea nu prea mai citește cărți. De aceea este și grava problemă a editurilor care nu mai reușesc pe piață pentru că:
- prețurile sunt mari,
- lumea are treabă,
- librăriile sunt goale,
- manevrarea e greoaie,
- cartea citită se aruncă,
- ideia de bibliotecă e desuetă,
- cititul forțat e dezagreabil.
Cititul cărților în format electronic este o soluție pentru că:
- în tabletă se află o adevărată bibliotecă,
- manevrarea este foarte simplă,
- răsfoirea este banală cu degetul,
- costul este simbolic sau zero,
- se citește oriunde e loc și timp.
Totul acum este ca investitorii să găsească forma de a impune autorii prin cărți electronice și de a găsi modalitatea de a furniza în condiții excelente de preț cărți electronice. Am văzut că multe cărți sunt la liber și este un lucru îmbucurător. dacă s-ar găsi și bonusuri atractive, cu siguranță că numărul cititorilor de e-Books-uri ar fi cu mult mai mare. Eu nu citesc neapărat cărți de literatură pe tabletă, ci articole din reviste sau cărți de programarea calculatoarelor pentru că mă interesează anumite detașii, pe care le regăsesc extrem de lejer dând căutări pe document. Uneori mă enervează teribil unele site-uri care preiau cărțile sau articolele pe de-a moaca și apoi ca să le accesezi la ei trebuie să plătești. Ei prezintă câte ceva, iar restul este blurat. Am văzut asta cu cărți publicate de mine în Editura ASE sau cu articole pe anumite probleme pe care eu le-am publicat acum 1.ooo de ani. Mi se pare o mare mizerie și dezavuez astfel de practici. A face un pdf și a cere bani pe el este deja o mîrlănie. Dar nici nu cred că prind astfel de inginerii de doi bani pe la noi.
Oricum tot ce înseamnă e-Books este de viitor. Este de dorit ca să fie folosite toate resursele Internetului pentru a face din cartea de citit o mare atracție și o mare plăcere.
Cărțile electronice nu au detronat cartea tipărită, dar viitorul este al cărților de citit de pe tabletă. Librăriile vor fi locuri de socializare unde cititorii se întâlnesc cu autorii, primesc autografe, beau o cafea, discută, ceea este cu totul altceva decât a merge la o bibliotecă pentru a citi sau la o librărie pentru a cumpăra o carte de citit printre picături, carte care atârnă greu în geantă.

(30 martie 2018)

e-Check-in

Pe marile aeroporturi există posibilitatea de a face check-in la niște mici automate. Acestea sunt foarte simple și au desene foarte simple care arată modul lor de utilizare. Lucrurile ar trebui să fie și mai bine definite prin dimensionarea biletelor de avion și prin standardizarea modului de citire a informațiilor după paginile scoase la imprimanta laser de acasă a biletului.
Probabil că în viitor se va proceda și în acest fel, dar mai este mult de lucru, pentru că acolo lipsesc opțiunile de alocare a locurilor, rezervarea acestora fiind impusă în prealabil de acasă. Oricum este un pas important.
Dacă utilizarea modalităților electronice de rezervare, de plată și de alocare a locului ar fi însoțită de niște avantaje bănești, cu siguranță că numărul celor care ar folosi e-Check-in al fi cu mult mai amre. Să zicem că li s-ar da la bordul avionului un suc sau o apă sau o cafea, un ceva acolo simbolic de 2-3 euro, ca oamenii să simtă că efortul lor merită și este răsplătit.
e-Check-in este la modă, dar multă lume nu-l folosește, drept care sunt cozi la acele ghișee, cozi care ar fi evitate dacă lumea s-ar simți cu mult mai atrasă de efectuarea check-in-ului folosind aplicația informatică. Nu am folosit decât foarte rar pentru că este peste mână de complicat. Variază de la aparat la aparat modul de citire a biletului imprimat, este sâcâitoare procedura și nu este stimulatoare de nicio sămânță.

(30 martie 2018)

Managementul conținutului propriu pe Internet

Oricare dintre noi are:

- profil pe facebook;

- aderse de -email;

- acces la booking;

- căutări pe internet;

- jocuri online.

În toate cazurile, apăsând pe taste și introducând orice șir de caractere, nu facem altceva decât să generăm conținut digital. Operațiile pe conținutul nostru digital sunt:

- accesare de conținut digital;

- creare de conținut digital;

- ștergere de conținut digital;

- adăugare de conținut digital;

- modificare de conținut digital;

- codificare de conținut digital;

- interschimbare de conținut digital;

- sortare de conținut digital;

- conversie de conținut digital;

- arhivare de conținut digital;

- standardizarea de conținut digital;

- transformarea de conținut digital;

- falsificarea de conținut digital;

- deformarea de conținut digital;

- manipularea de conținut digital;

- compresia de conținut digital;

- înlocuirea de bațiți în conținut;

- deszoltări de tip steganografic;

- inserare de conținut digital.

Mai sunt și alte operații pe conținutul digital, care trebuie luate în considerare, funcție de obiectrivele urmărite de cei ce manipulează astfel de conținut. În toate cazurile, conținutului digital trebuie să i se asociueze un management complet și orientat spre a asigura exact realizarea obiectivelor pentru care a fost creat. Așa cum aerul nu costă bani, în mediul virtual există nenumărtate resurse free, dar trebuie înțelese riscurile ce apar la  utilizarea acestora, căci calitate și siguranță fără costuri nu prea există pe această lume. Cine crează conținut digital, adică cine apară pe tastele unui computer pentru a introduce șiruri de caractere, trebuie să fie cănștient că se expune integral hățișurilor existente acolo și nu are de ce trebuie să se mire dacă i se întâmplă tot felul de grozăvii. În mediul virtual, ignoranța și credulitatea au costuri foarte mari. De aceea, asemeni croitorului care măsoară pe material de zece ori înainte de a băga foartfeca să taie, tot așa și noi trebuie să fim foarte atenți, chiar precauți cu toate deciziile pe care le luăm atunci când interacționăm în mediul virtual cu aplicații, cu oameni sau pur și simplu dezvoltăm propriul nostru conținut digital, folosind facilități oferite de alții, cu costuri zero.

La crearea de conținut digital, trebuie să evităm furnizarea datelor proprii, adresa locuinței, CNP sau conturi bancare și parole de carduri.

La stocarea de informații în spații oferite free trebuie să evităm stocarea de documente confidențiale pe care le-am scanat, pentru că există posibilitatea de a fi transformate în texte cu caractere ASCII, care să fie supuse oricăror prelucrări pe niveluri de complexitate nebănuite.

La construirea de albume foto în spații generoase de câțiva Gb, oferite free, există posibilitatea identificării anumitor tipuri de poze și regăsirii de chipuri sau de fragmente de sunete. Să nu mai spunem nimic ce și cum cu recompunerea de inagini digitate, de fișiere de sunet, care sunt azi mizilic. Rezultă cu claritate că managementul conținutului digital propriu este esențial. Una este să avem un calculator nelegat la Internet, cu sistem de operare virgin, în care să descărcăm poze, să scriem ce ne bubuie prin cap, în care să se afle documentele noastre scanate și pe care să le ahivăm pe suporți și ei virgini sau să le tipărim și alta este să ne destăbălăm cu un calculator legat la Internet, unde se întâmplă fix orice și devenim prizonierii sa nu zic sclavii propriilor noastre ambiții, inclusiv a neprotejării de viruși.

Conținutul nostru digital este propria noastră oglindă, cu mult mai fidelă decât cea agățată în perete și unde ne zgâim dimineață de dimineață, crezând că suntem și frumoși și deștepți. El ne arată exact cum suntem ca frumusete, ca deșteptăciune, cum este caracterul nostru. Cine știe să citească bine conținutul digital, ne filmează și se comportă ca atare cu noi. Dacă nu avem un management bun al conținutului nostru digital, evident suntem mâncați. Mi se pare impardonabil să furnizăm adresa de e-mail de contact și acolo, pe lângă conținutul digital asociat contactului, să punem excat ceea ce nu trebuie să constituie subiect de acces public, inclusiv la nivel neautorizat. Cine a auzit de intranet și trăiește într-o lume paralelă, să nu se mire că i se întâmplă porcărele. Intranetul și Internetul sunt două lumi disjuncte. Orice altă abordare este una de c_c_t, pe românește.

(10 iulie 2017)

Momentele istorice ale lui Bill CLITNTON

In timpul în care a fost președinte al Statelor Unite ale Americii, următoarele elemente și-au dat măsura performanței lor prentru economie:

• dezvoltarea magazinelor virtuale cu plăți online;
• implementarea project managementului pur;
• generalizarea telefoniei mobile;
• obținerea de rezultate ăn cybersecurity;
• rezultate notabile în fotografia digitală;
• inteligența artificială mergea în medicină;
• internetul ajunge ușor în casele oamenilor.

În acest fel, săa trecut la o nouă calitate în tehnologie, lucru care se produce cam la 50 de ani, iar Hillary, soția sa nu a prins în ultimii 3-5 ani nicio descoperire tehnologică sau medicală de natură revoluționară care să estompeze punerile în corespondență a numelui lui Bill cele mai importante descoperiri din ultimii 50 de ani. Întâmplător sau nu, acele elemente revoluționare și-au manifestat operaționalitatea și au început să genereze efecte cuprinzătoare la scară de masă, pe mandatele lui Bill Clinton. Între un student de 10 și unul de 9,99 este ales bineînțeles ce cu 10 care este de o mie de ori mai bun decât cel cu media 9,99.

(11 noiembrie 2016)