Schemă simplistă, dar exersată ieri

Ieri, un candidat a exersat o schemă:

- simplistă,

- bizară,

- grotescă,

- aiuritoare,

- falsă,

- previzibilă,

doar-doar pentru a se vorbi despre el. Se știe că sunt situații prin care o emoție 

- autentică,

- puternică,

- directă,

- plasată,

are menirea să schimbe multe în ierarhiile candidaților și chiar o face. Numai că ieri, personajul care a prezentat un filmuleț neclar, neconvingător și mai ales neinspirat, a reușit doar prima parte a schemei de manipulare, adică să se vorbească pentru o zi despre el, ceea ce este absolut insuficient.

Tot ceea ce a urmat după acel episod cu filmulețul nu a fost altceva decât bătutul apei în piuă, fără a se arăta nimic despre personajul care a dezvoltat scena și a incitat la discuții.

Unii dintre analiștii de ocazie din televiziuni au fost vehemenți, picând în plasă, căci nefericitul candidat nu a vrut să răscolească nimic, ci doar să se vorbească despre el, căci totul era cusut cu ață albă, mai ales că totul pica în ziua în care se închidea campania electorală, deci ar fi trebuit să fie bomba care răstoarnă totul. A fost doar un fâs sulfuros, fără undă de șoc, pentru că însuși personajul este mediocru prin întreaga sa abordare. Față de momentul rău gândit pentru difuzare, în care a fost difuzat filmulețul în care un candidat caftea un copilaș, de această dată momentul a fost optim, numai că știrea a fost lipsită de conținut, ca să nu spun prost construită și făcută la un nivel de amatorism vecin cu penibilul.

(09 noiembrie 2019)

Acuzații de blat

Cei care își văd șansele diminuat chiar în turul al II-lea al alegerilor prezidențiale, vorbesc de blat între Viorica DĂNCILĂ și Klaus IOHANNIS. Așa cum ne stă nouă bine, nu sunt de vină partidele balama, nu sunt de vină candidații care nu s-au remarcat cu rezultate de excepție care să convingă pe toată lumea, ci sunt de vină numai și numai Viorica DĂNCILĂ și Klaus IOHANNIS care și-au dat mâna ca ei să ajungă în turul al II-lea. O aberație mai mare nici nu avea cum să apară, căci neputința de a impune candidați infailibili a partidelor balama, i-a făcut pe șefii acestor partide să vorbească de blat, de lipsa de interes a candidaților Viorica DĂNCILĂ și Klaus IOHANNIS de a veni în confruntări cu ceilalți 8 candidați, pentru a se bălăcării, exact cum s-a întâmplat pe la alegerile din 2004 sau 2009.

Eroarea făcută de cei care acuză blatul este evidentă și doar cine nu vrea nu vede că între Viorica DĂNCILĂ și Klaus IOHANNIS nu are cum să existe blat pentru că:

- sunt adeversari politici complet definiți,

- atacurile reciproce au fost extrem de intense,

- nu au ceși oferi unul altuia după turul al II-lea,

- votul secret este imprevizibil și nenegociabil.

Există niște reguli nescrise legate de votul secret. Dacă sunt 10 candidați, tot timpul va exista un ocupant al locului I, un ocupant al locului al II-lea și tot așa până la al X-lea loc din lista voturilor obținute. Nu văd de ce oamenii vor să fie toți pe locurile I și al II-lea. este mai rău ca la clasa a I-a unde părinții vor ca odraslele lor să ia premiul întâi, drept care forțează nota în varii modalități, iar învățătoarele, ca să satisfacă orgoliile părinților nesăbuiți, urcă pe scenă la premiul întâi, jumătate de clasă. Spectacolul oferit până azi este modest. Aștept zilele următoare, căci nu mai sunt decât 10 zile până la primul tur și chiar cu timiditate, competitorii își vor da la geoale cu râvnă.

(31 octombrie 2019)

Greșala originară

Deconspirarea listelor securității a fost o problemă care s-a fâsâit la noi în cel mai jalnic mod, iar pe termen lung efectele sunt catastrofale.
După revoluțiile de catifea din 1989, în multe țări foste comuniste au fost demarate proceduri dure și complete pentru deconspirarea securității comuniste și pentru a scoate la iveală metodele, procedurile și persoanele care au dat forță, eficiență și gravitate aceslei instituții care a făcut ca societatea comunistă să reziste o jumătate de secol.
Și la noi s-a căutat o soluție, dar lucrându-se cu jumătăți de măsură asemeni bancului cu Ghiorghe și cu troița, s-a ajuns la o formă de lege care a transformat deconspirarea celor care au colaborat cu securitatea ca poliție politică să fie o armă extrem de puternică în mâinile celor care doreau să-și nimicească adversarii, prin publicarea dosarelor lor de turnători.
Așa au apărut dosarele unor oameni incomozi în plan politic și până a-și demonstra nevinovăția au plătit cu funcțiile, ieșind chiar din viața publică pentru totdeauna. Trebuie intrat pe Internet și văzut că lista celor ale căror dosare de turnători făcute publice au picat la țanc, exact când cei vizați erau fie mai vocali, fie doreau să ocupe demnități de mare importanță.
Eu am mai spus de nenumărate ori că cei 25 km de dosare de securitate nu s-au scris singure, ci a fost nevoie de o colectivitate de turnători ce depășește cu mult 3.000.000 de persoane, ceea ce arată că la noi securitatea a însemnat cu totul altceva decât în oricare altă țară fostă comunistă, căci s-a apelat la spiritul românului de a scrie, de a vorbi, de a bârfi și mai ales de a aplica cu asiduitate proverbul: să moară capra vecinului!
S-a vorbit extrem de mult despre presiunile exercitate de securitate în ceea ce privește racolarea turnătorilor. Adevărul este undeva la jumătate, căci nimeni nu vorbește deloc despre cei care-și ofereau serviciile de a fi turnători în mod voluntar. Eu afirm din ceea ce știu că peste 80% dintre turnători nu au lucrat ca fiind racolați, ci fiind voluntari. Am văzut tipi care au lucrat în învățământul superior și care motivau gesturi de turnători despre care eu știu cu precizie că erau nenecesare, ci au fost exersate doar din dorința de a ieși în față, din exces de zel și nimic altceva.
Faptul că fostul președinte Emil CONSTANTINESCU vorbea de un premier care a colaborat cu securitatea, părea o noutate, fără a fi așa ceva, căci respectivul, în mediul de unde provenea era recunoscut ca ciripitor.
Faptul că unii au ieșit public și și-au pus cenușă în cap, în dorința de a fi iertați, echivalează cu frecția la un picior de lemn, ei nescăpând de oprobiul public și nefăcându-se în fața societății nici mai buni și nici mai valoroși, deși unii i-ai iertat cumva, măcar de ochii lumii și aici mă refer la conu ' A.
Faptul că acum prin tribunale se vorbește de un anume PETROV ca pseudonim al unuia care a făcut poliție politică, este un lucru de-a dreptul banal, căci peste timpul care a trecut s-a așternut deja praful și se știe și de către copii că timpul nu se mai dă înapoi, indiferent de situație.
Consider că la noi există o greșală, pe care o numesc greșala originară, căci nu a fost soluționată problema turnătorilor de la securitate în mod adecvat, ca în viitor să nu mai existe turnători, să se stopeze apariția unei poliții politice și statul de drept să fie așezat pe baze solide, în care șantajul cu dosarele vechii securități care se traduce prin schelete din dulap, într-o figură de stil mai elaborată, să nu mai fie operațional orice s-ar întâmpla. Nu mă apuc eu să dau soluții. Nici nu trebuia să de dea publicității toate dosarele de securitate, nici măcar listele, ci trebuia să aibă loc o resetare, cu condiționări foarte clare pentru viitor, căci fum fără foc nu există. Nu s-a procedat așa, deci să nu ne mirăm că și în continuare se va vorbi despre un PETROV, despre fiii de securiști și tot așa. Germania de după HITLER a rezolvat probleme cu mult mai grele în ceea ce privește nazismul și sunt sigur că cine dorește să soluționeze pentru totdeauna problema securității are de unde se inspira și sunt de asemenea sigur, că rezultatele benefice n-ar întârzâia să apară.

(01 octombrie 2019)