Showing posts with label decan. Show all posts
Showing posts with label decan. Show all posts

Monday, February 9, 2026

Rotația cadrelor în comunismul românesc

Poetul George LESNEA avea versurile:
Partidul e-n toate. E-n cele ce sunt.  
Și-n cele ce mâine vor râde la soare  
E-n holda întreagă şi-n bobul mărunt  
E-n pruncul din leagăn şi-n omul cărunt  
E-n viața ce veșnic nu moare.
Cum era și firesc, partidul se ocupa și de rotația cadrelor. Un membru de partid dacă era bun undeva, era bun peste tot și când era nevoie de el, era trimis acolo unde el trebuia să rezolve probleme. Așa se făcea că director de școală devenea un necunoscut pus de partid, cum tot un om venit de nicăieri devenea director de favrică sau de institut de cercetări. Partidul făcea el ce trebuia făcut pentru ca și în situația în care un post trebuia ocupat în urma unui vot, omul trimis de partid să fie votat și să ocupe postul pe care partidul credea că respectivul trebuie să-l ocupe, căci partidul avea încredere în respectiva persoană.
Meteahna comunistă s-a propagat și în democrația noastră, căci nu de puține ori oamenii cu carnet de partid ocupă poziții bănoase, fără să aibă competențele necesare, exact ca în comunismul de dinainte de 1989, numai că acum acele poziții se numesc directori de agenții, secretari de ambasade, consilii de administrație, dar și multe altele. Cine s-a dedulcit la butoiul de miere, nu vrea să se depărteze de el și de aceea se întâmplă cele mai bizare mișcări de cadre, în care șeful devine subalternul fostului său subaltern, devenit șef. Despre așa-zisele examene nici nu vreau să mă pronunț, din moment ce susținerea lor nu este televizată, pentru a convinge că probele se susțin pe bune și că un nene candidat cu nota 2(doi) nu are ce căuta pe o poziție chiar de angajat temporar într-un birou, unde nota doi arată incompetență crasă.







(10 februarie 2026)

Tuesday, September 9, 2025

Numărul de mandate

Ca să nu se instaureze adevărate dinastii pe viață, în așa-zisele democrații de carton, au fost introduse limitări la numărul de mandate în cazul funcțiilor eligibile.
Președintele țării are limită la două mandate.
Rectorul unei universități are limită la două mandate. 
Decanul unei facultăți are limită la două mandate.
Limitarea crează premisele ca și alte persoane să acceadă la funcții. Se știe că o persoană când ocupă o funcție:
- se crede cel mai bun acolo,
- conideră că i se cuvine,
- nu se mai lasă plecat.
În mod normal, ar trebui să se spună cu mult mai clar ce înseamnă un mandat, pentru a nu mai apare situațiile bizare de fentare a limitării la două mandate. 
Oamenii de onoare, consideră că un mandat la numărătoare este un mandat indiferent de durata lui și indiferent de perioada în care s-a stat pe funcție. Adică, dacă un nene stă într-un mandat toată perioada, acel mandat se numără. Dacă același nene stă pe un mandat doar o zi, acel mandat se numără. Dacă un nene stă două mandate și legea schimbă durata mandatelor, el a făcut două mandate și dacă e om de onoare, nu consideră mandatul de altă durată ca fiind altceva așa cum se întâmplă în ziua de azi, pentru a o lua de la zero cu numărătoarea. Eu am scris undeva să cer clarificări și de acolo am primit un mesaj ridicol, căci cei plătiți să pună ordine în lucruri, ziceau că nu m-am adresat cui trebuie.
La sindicate, administrația de bloc, departamente, nu există limitări de număr de mandate și mă aștept ca mumiile unor șefi de acolo să defileze în borcane cu formol, pentru a-și asigura veșnicia prezenței lor.

(10 septembrie 2025)

Wednesday, August 21, 2024

Al doilea...

Al doilea nu este primul, ci este al doilea. 
La olimpiadă, primul este campionul. Al doilea câștigă medalia de argint. Imnul se cântă pentru campionul olimpic.
La showul de televiziune MIREASA premiul este de 40.000 euro. Prima pereche este cea care câștigă premiul de 40.000 de euro. Perechea de pe locul al II-lea nu primește nimic.
La showul de televiziune Vocea României, cel care ocupă locul întâi, devine Vocea României, câștigă 100.000 de euro. Ocupanții locurilor al II-lea, al III-lea sau al IV-lea nu câștigă nimic. Și în USA, la concursul American Idol la ultima ediție premiul a fost de 250.000 $, premiul ce i-a revenit ocupantului locului întâi.
Și în facultăți, cel mai bun dintre studenți, adică cel cu media generală cea mai mare la terminarea facultății, devine șef de promoție și el este cel care este purtătorul cheii simbolice a facultății.
Tot ceea ce am scris aici, acum, își propune să arate că ocupantul locului întâi, în orice competiției este cel care ia totul. Dacă se scoate un post la concurs și cel care obține cel mai mare punctaj ocupă acel loc, pentru concurentul aflat pe poziția a II-a există doar consolarea că a participat la concurs, că a fost foarte bun, dar nu a fost cel mai bun și punct.
În partide există multe poziții de vicepreședinte, dar partidul are un singur președinte. El reprezintă partidul. Vicepreședinții sunt personaje politice de planul al II-lea. Ei se recomandă ca vicepreședinți, niciodată ca președinți.
Și la NATO există funcția de secretar general al NATO. Există și funcția de secretar general adjunct al NATO, acesta fiind al II-lea ca poziție, dar nu este primul.
În facultate există un decan și mai mulți prodecani. Decanul este primul. Prodecanii sunt personaje de planul al II-lea. Universitatea are rector. Prorectorii sunt personaje de planul al II-lea. În armată există comandantul. Există și locțiitorul comandantului, dar el este personaj de planul al II-lea. În toate structurile organizatorice organizate piramidal există un șef unic în vârful piramidei și pe nivelurile de dedesubt există șefi, șefi și iar șefi, dar unul singur este șeful cel mare, din vârful piramidei. Semnătura stă în pixul șefului mare. Ceilalți șefi semnează și ei, dar semnează pentru...


(22 august 2024)

Sunday, June 30, 2024

Corupția din mediul academic

Ca orice domeniu al vieții economico-sociale românești și mediul academic este măcinat de o corupție aflată în toate formele ei de manifestare, de la corupția mică, trecând prin corupția de nivel mediu și ajungând la marea corupție, întrucât lipsa onoarei este patra de temelie a manifestărilor care antrenează la tot pasul corupția, fără a ocoli nici pe conducători, nici pe profesori, nici pe studenți.
În mediul academic funcționează sistemul pilelor. Este vorba fie de pilele pentru promovarea examenelor, fie de pilele pentru angajarea pe posturi didactice a celor mai puțin merituoși, fie de pilele pentru crearea de posturi didactice și derularea concursurilor pentru ocuparea de posturi în departamente, dar și a altor tipuri de pile care vizează accederea nemeritată la titlurile academice.
Deși există în mediul academic o serie de modalități care dau aspectul corectitudinii derulării proceselor, oamenii sunt cei care desfășoară activitățile și ei sunt cei care deturnează sensul celor mai nobile principii, ducând totul în direcția deciziilor bazate pe subiectivismul dus la extrem. 
Existența unor texte sofisticate în carta universității, în regulamente și în legile care supervizează mediul academic, lasă loc la interpretări și la efectuarea de modificări, în funcție de obiectivele și interesele urmărite la un moment dat, cu efecte directe asupra promovării mediocrității la tot pasul.
Corupția din mediul academic a determinat scoaterea examenului de admitere, definirea unui mod păgubos de constituire a notei de promovare a examenelor și scăderea nivelului exigenței în promovarea cadrelor didactice și în acordarea titlurilor academice, căci ideea de sancțiune este profund diluată.

(30 iunie 2024)

Sunday, December 17, 2023

Profesorul universitar Sandu COSTACHE, o mare personalitate în lumea academică

Am avut privilegiul să-l cunosc pe marele profesor universitar Sandu COSTACHE în vremurile grele de dinainte de 1989, dar și după Revoluție și dacă ar fi să-l caracterizez pe acest om, cuvântul care i se potrivește este acela de constructor. Profesorul universitar Sandu COSTACHE pe ce a pus mâna a devenit realitate, caracterul său de constructor a reușit coagularea de echipe performante și realizarea acelei atmosfere de lucru propice dezvoltării structurilor organizatorice, dar și a oamenilor.
Un alt cuvânt care l-a caracterizat pe profesorul Sandu COSTACHE a fost echilibrul, căci indiferent de problemă, cu vocea lui caldă, profesorul Sandu COSTACHE oferea o soluție foarte bună, la care nimeni nu se gândise, pentru că experiența sa vastă în lucru cu oamenii, îi permitea să abordeze frontal fiecare caz în parte și să țină seama de toate aspectele, ceea ce nu era la îndemâna oricui.
Cândva, eram foarte necăjit pentru că trebuia să procedez cum nu aș fi vrut într-o anumită situație. Profesorul Sandu COSTACHE m-a întâlnit pe un hol din clădirea din EMINESCU a Comerțului și doar în câteva cuvinte mi-a dat soluția pe care am și aplicat-o, iar rezultatul a fost magistral. De fiecare dată când l-am întâlnit, doar mi-a zâmbit șiind că avusesem succes. Puțini sunt cei cărora cuvântul OM să li se potrivească atât de bine ca profesorului Sandu COSTACHE.


(17 decembrie 2023)

Tuesday, May 23, 2023

Rocade mioritice

Am observat de la un timp un fenomen care m-a tulburat prin amploarea lui și prin ceea ce este el însuși. Pe vremea când eram mai tânăr, aveam un prieten care vorbea cu o fată care avea un anumit statut și aici mă refer la calificare, trecut și familie. De fiecare dată când îl vedeam singur, îl întrebam de ce nu are o prietenă, iar el îmi răspundea,
- Ivane, când ai băut un whisky Chivas Royal de 21 de ani, nu vei vrea niciodată de bei șliboviță...
Am reținut ideea și mă gândeam că dacă ai fost cândva pe o anumită funcție și toți îți erau subalterni și ți se zicea înainte de nume acea funcție, nu vei accepta niciodată să ocupi funcție de subaltern. viața mi-a arătat că după încheierea celor două mandate de decan un ins a trecut pe poziția de prodecan. După ce a pierdut alegerile și deci și funcția de primar, un ins a acceptat funcția de viceprimar. Mai nou, acum se vehiculează cum că premierul vrea să devină vicepremier. Este la modă ca decanul să devină prodecan.
Misterul rocadei îl dă beneficiile importante pe care le aduce fiecare funcție, oricare ar fi ea, în orice succesiune și oricum ar fi obținută. Se vede de la o poștă că mândria și onoarea pălesc în fața beneficiilor lumești pe care le generează or funcție, oricare ar fi aceasta.




(24 mai 2023)

Wednesday, April 19, 2023

1.000 de oameni care m-au impresionat: Un student excepțional

Deși nu au trecut foarte mulți ani de la acea întâmplare, totuși nu am reținut numele studentului care m-a impresionat, dar care a verificat una dintre teoriile mele și anume, un om care face o succesiune suficient de reprezentativă de fapte foarte bune și în continuare va face, de asemenea, fapte bune. În acele vremuri eu predam cursuri la disciplina Limbaje de asamblare și aveam la grupa acelui student și ore de seminar. Trebuia întocmit un proiect. Studentul despre care scriu făcuse un proiect bun și am stat de vorbă cu el, rugându-l să mai facă ceva. El a acceptat, deși nota pe care i-am propus-o i-ar fi permis să se retragă în glorie. Studentul a revenit după câteva zile și avea elementele adăugate cerute de mine, iar soluția lui era excelentă. Atunci mi-a venit încă o idee, iar studentul a acceptat să mai adauge la proiectul său câteva elemente. După alte câteva zile, el a revenit. Ceea ce făcuse era excelent și i-am adus câteva laude, lucru pe care eu nu-l prea fac, pentru că așa sunt eu. Spun lucrurilor pe nume, dar nu laud, ci apreciez.
Într-o zi eram pe holul de la parter al facultății de Cibernetică și am văzut sprijinind un zid, ca o fantomă, o persoană cunoscută. L-am recunoscut pe studentul care făcuse un proiect excepțional, cu cele câteva modificări pe care el le-a adus, fără a fi obligat. L-am întrebat ce mai face. Era un om sfârșit. Am insistat și am aflat că la disciplina de Metode numerice cadrul didactic îl acuza de copiat. Lucrurile au stat astfel: cadrul didactic, pentru a elimina copiatul de la examenul scris, deși existau cu totul alte metode în opinia mea, oferea studenților numai foi de hârtie semnate de ea. Studentul despre care vorbesc a scris mai multe pagini, chiar foarte multe, dar ultima pagină nu avea semnătura cadrului didactic, deși omul scrisese acolo numai câteva rânduri, căci era ultima pagină. Să ai vreo 10 pagini cu semnătură scrise cu rezolvări foarte bune și să existe câteva rânduri de încheiere și să tragi concluzia că respectivul a copiat, mi s-a părut exagerat. Atunci, l-am luat de mână pe student și am mers la decanul facultății.  El dăduse examenul la disciplina de Limbaje de asamblare și luase nota maximă. Eu nu arunc foile de hârtie scrise de studenți. Am recuperat foile scrise de el și când am ajuns la decan, aveam toate elementele, inclusiv proiectul. L-am prezentat pe student așa cum eu l-am perceput și am avut suficiente argumente încât problema să fie aplanată în favoarea respectivului tânăr, devenit victimă în condiții absurde. Îmi pare rău că nu am reținut numele studentului, căci acum după atâția ani m-ar interesa să știu că am confirmarea faptului că teoria mea se verifică, el fiind în studenție un om special ca profesionist și acum să știu că este la fel de performant ca în vremurile de demult, căci un om foarte bun cândva, trebuie să fi rămas foarte bun și acum.


(19 aprilie 2023)

Tuesday, April 4, 2023

1.000 de oameni care m-au impresionat: Valerică OLTEANU

 Pe Valerică OLTEANU l-am cunoscut din vremurile în care eram amândoi asistenți universitari în ASE și participam la tot felul de activități de umplutură, unce trebuiau să fie săli pline, unde trebuia să fie o numeroasă asistență, mută, formată din persoane care cel mult să aplaude atunci când trebuie.
În anul 1984, Valerică OLTEANU a susținut teza de doctorat de 199 pagini, intitulată Sezonalitatea activității turistice și căile atenuării ei  și coordonată de profesorul universitar Constantin FLORESCU.
Valerică OLTEANU a scris și publicat cărți precum:  Marketingul serviciilor : o abordare managerială - 2005,  Marketingul serviciilor : teorie si practica - 1999, Economia întreprinderii de servicii - 1994, Marketing financiar bancar : note de curs - 2005,  dar și multe altele.
Valerică OLTEANU este o personalitate puternică în zona marketingului, contribuțiile lui fiind deosebit de importante. Îmi amuntesc de o sesiune științifică organizată în ASE înainte de 1989 în care el a venit cu o lucrare pe care a prezentat-o, dar pe care a susținut-o în fața unor întrebări adresate de niște specialiști veniți din. afara ASE. Tânărul Valerică OLTEANU s-a dovedit a fi un om documentat, care știa exact despre ce este vorba, căci citise literatură, dar avea și experiență practică, lucru deosebit de important în acele vremuri, pentru un om care vrea să evolueze în meseria lui.
La data de 18 decembrie 2019, lui Valerică OLTEANU i s-a conferit titlul onorific de Profesor Emerit de către Senatul ASE.

(05 aprilie 2023)

Monday, February 27, 2023

1.000 de oameni care m-au impresionat: Grigore PIROȘCĂ

Pe profesorul Grigore PIROȘCĂ l-am cunoscut la sala de fitness Iron Gym de pe Calea Vitan 23D, unde și el se antrena ca și mine. Am discutat și ne-am dat seama că avem ceva puncte în comun. El a venit și a publicat ceva în revistele catedrei noastre. Am apreciat la Grigore PIROȘCĂ caracterul deschis, dorința de a evolua. Cu timpul, Grigore PIROȘCĂ a obținut funcția de decan al Facultății de Economie Teoretică și Aplicată. În anul 2021 l-am întâlnit pe Grigore la Borovetz în Bulgaria. Venise cu niște prieteni, pentru că el este om de munte. Face plimbări și ascensiuni pe munte. Este tot timpul într-o formă fizică excelentă.
Grigore PIROȘCĂ este absolvent al Facultății de Economie și Comunicare, promoția 2002.
Grigore PIROȘCĂ a susținit în anul 2007 teza de doctorat de 294 pagini intitulată Doctrina liberala in viziunea Scolii austriece, coordonată de profesoara universitară Angela ROGOJANU.
În intervalul 2003 -2008, Grigore PIROȘCĂ a fost asistent universitar.
În intervalul 2008 - 2011, Grigore PIROȘCĂ a fost lector univesitar.
În intervalul 2011 - 2022, Grigore PIROȘCĂ a fost conferențiar universitar.
Din anul 2022, Grigore PIROȘCĂ este profesor universitar, la 44 de ani.
Profesorul universitar Grigore PIROȘCĂ a publicat numeroase cărți singur sau în colaborare, din care enumer aici Teorii si modele ale concurentei  - 2009, Doctrina liberala in viziunea Scolii austriece - 2013, Romanian - Russian journal of scientific research in economics - 2015, Deontologia comunicarii : aplicatii si studii de caz - 2005, dar și multe altele.
Grigore PIROȘCĂ m-a impresionat ca om, ca persoană care ține foarte mult la mișcare și care are capacitatea de a face lucrurile în mod disciplinat, ca orice om care face sport și care consideră că munca intelectuală se îmbină perfect cu activitatea dintr-o sală de fitness. Faptul că în 27 iulie ministrul Sorin CÂMPEANU i-a semnat ordinul prin care i se oferea lui  Grigore PIROȘCĂ atestatul de abilitare, dovedește că un om dacă vrea face și cercetare științifică autentică, dar face și mișcare pentru a rămâne un corp sănătos cu o minte sănătoasă, chiar dacă vremurile de azi sunt aspre.






(28 februarie 2023)

Saturday, January 14, 2023

1.000 de oameni care m-au impresionat: Gheorghe VASILESCU

Gheorghe VASILESCU sau cum spunea toată facultatea de Cibernetică Geo VASILESCU, a fost unul dintre cei trei bărbați ai căror cuvânt a contat pentru mine. Unul era tatăl meu, altul era conducătorul meu de doctorat și al treilea a fost profesorul Geo VASILESCU. Cuvântul său a contat pentru mine întotdeauna, pentru că Geo VASILESCU a fost printre puținii oameni pentru care am avut un respect nemărginit.
Profesorul Geo VASILESCU știa multe.
Profesorul Geo VASILESCU avea o foarte bogată experiență de viață.
Profesorul Geo VASILESCU știa statistică industrială, nu jucărie.
Profesorul Geo VASILESCU te respecta, căci era om de valoare.
Profesorul Geo VASILESCU știa să asculte, iar dacă vorbea, avea măsura vorbei.
Profesorul Geo VASILESCU era de o punctualitate proverbială.
Profesorul Geo VASILESCU avea soluții favorabile în orice situație.
Profesorul Geo VASILESCU niciodată nu l-am văzut să dea cu barda, căci avea vorbele la el.
Prima dată l-am auzit vorbind despre mine la o ședință de partid, când eram primit în partid și mi-a pus două sau trei întrebări despre meseria pe care o voi avea. Am răspuns cu cuvintele mele și a apreciat modul meu simplu și onest de a vorbi despre ceea ce credeam eu că voi face ca meseriaș cu calculatorul.
A doua oară a fost când mi-a rupt cererea de transfer către un institut de cercetări. Un individ îmi făcuse un mare rău și dorea să dreagă busuiocul trimițându-mă în Franța să lucrez la calculatorul IRIS, cel care era la noi FELIX C-256.  Profesorul Geo VASILESCU nu a fost de acord și a zis că locul meu este la catedră și eu nu trebuie să fac jocul unui neisprăvit. 
A treia oară a fost într-o sală de ședințe în care niște oameni răi m-au mitraliat și eu care am fost ferm convins să-mi apăr șansa am vorbit și profesorul Geo VASILESCU a dat din cap afirmativ, ceea ce m-a încurajat să continui, având certitudinea că fac bine ceea ce fac și așa a și fost.
A patra situație este legată de o întâmplare pe care eu o credeam fără ieșire. O domniță a venit la mine cu un înscris în care-l acuza pe un coleg de avansuri nepotrivite. M-am speriat teribil și nu vedeam o ieșire bună pentru mine din această tărășenie. Am mers și am vorbit cu profesorul. El mi-a zis să-l conving pe nefericit să spună că a și făcut. Cu greu l-am convins. Când domnița a venit, i-am zis că am discutat, că reclamatul a zis ceva mai mult. Domnița mi-a smuls hârtia din mână, a rupt-o și a dispărut ca măgarul în ceață. Peste ani, am aflat că în fișa postului ei era și rubrica de șantaj a bărbaților cu potențial financiar.
Anii au trecut și după Revoluția din Decembrie, profesorul Geo VASILESCU a recăpătat fotoliul de decan și a pornit la reconstrucția din temelii a facultății. Dacă facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică este ceea ce este în ziua de azi, i se datorează foarte mult profesorului VASILESCU, cel acre întotdeauna a construit, pentru ca unii să aibă ce demola.
Îmi aduc aminte cum în vremurile comuniste, la etajul al III-lea în fața sălii 2305 într-o micuță chițimie, profesorul Geo VASILESCU juca șah cu Eugen ȚIGĂNESCU, cu Cornel CUȘA, cu Octavian ZAHARIA și acolo era un fum de-l tăiai cu cuțitul, căci în acele vremuri lumea era atât de supărată și de bulversată, încât în timpul liber nu avea ce face în afară de a practica un sport, fotbal, tenis sau șah, căci filme nu prea erau, televizorul era penibilul mijloc de îndoctrinare, iar cărțile bune care apăreau se vindeau ca pâinea caldă și numai dacă aveai pile adevărate, reușeai să cumperi câte ceva.
Profesorul Geo VASILESCU a fost un model de profesor, cursurile sale erau etalon de claritate, de sistematizare și de profunzime. El vorbea liber studenților și niciodată nu se repeta de la un an la altul, de la o serie de studenți la alta. Venea cu chestiuni de logică, de folosire a cunoștințelor economice.
Înainte de 1989, profesorul Geo VASILESCU și echipa sa care lucra la disciplina de Statistică industrială nu au scris și nu au publicat cursul, pentru că la cel mai înalt nivel era rezervată poziția de către o anumită persoană și nicio editură nu primea manuscrisul acestui curs, căci ar fi încălcat consemnul definit de la cel mai înalt nivel al statului. Nu spun despre cine e vorba că nu vreau, dar cine se interesează află.








(14 ianuarie 2023)

Monday, August 22, 2022

1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Marian ENACHE

Marian ENACHE este un bărbat de 68 de ani.
Marian ENACHE a terminat facultatea de Drept, promoția 1977.
Marian ENACHE are un doctorat în drept obținut la 44 de ani, cam târzior.
Marian ENACHE a fost parlamentar în perioadele 1990 - 1992, 1996 - 2000, 2012 - 2016.
Marian ENACHE a fost ambasador în Republica Moldova în intervalul 1993 - 1996.
Marian ENACHE este judecător la CCR pentru 9 ani, începând cu 2016.
Lui Marian ENACHE bârfitorii îi pun în cârcă un dosar de rețea de colaborator al securității și chiar îi dau și numărul, 7259, fără a-l scoate, deci până la proba contrarie este doar calomnie.
Marian ENACHE m-a dezamăgit că s-a plimbat pe la mai multe partide, FSN, PDSR, APR, PC, UNPR, IND, deși în Ro mai sunt și alte partide, dar n-a avut timp să se auto-analizeze să-și dea seama că el ca persoană dorește o altă și o altă doctrină, ca tot românul dinamic, curios și imparțial. 
Marian ENACHE m-a dezamăgit că nu are puncte de vedere tranșante legate de lucrările sale Democrația parlamentară,  publicată în 2012, Modalitățile controlului parlamentar, publicată în 2014 și Procesul legislativ, publicată în anul 2015. Mie mi se pare excentric faptul că un ziar de prestigiu nu plătește vreo 10 specialiști, absolvenți de drept și cercetători redutabili în același timp, care să analizeze lucrările și să vină cu argumente științifice că cele trei cărți au preluări sofisticate din lucrările altor autori. Marian ENACHE trebuia să aibă o reacție, mai ales că în 2012 el nu mai era un puști, ci un individ de 58 de ani și o carte în plus sau în minus nu vine să definească o carieră.
Marian ENACHE m-a dezamăgit că nu a avut ambiții academice, de a deveni profesor universitar, căci  nu i-ar fi fost imposibil, mai ales că parlamentar fiind ar fi avut nenumărate uși deschise și mulți rectori, decani  și directori de departamente și l-ar fi dorit ca trofeu la iei în universități, exact așa cum se screm unii să-i preia pe cei din BNR.
Marian ENACHE m-a dezamăgit căci mișcările de la un partid la altul mi-au dat senzația că el este o păpușică manevrată cu o cheiță de un mare păpușar și el doar se supune celui care mânuiește păpușa.


(22 august 2022)

Wednesday, December 29, 2021

Lupta de clasă, transparența și superficialitatea

Toată lumea vrea:
- servicii medicale de top,
- învățământ performant,
- transport în comun precis,
- viteză maximă la trenuri,
- muzică foarte bună,
- mărfuri fără cusur,
- să vină salvarea instantaneu,
- respect cât cuprinde.
Nimeni nu-și pune întrebarea cum se ating toate aceste deziderate. Noi cerem, cerem și iar cerem, fără a ne întreba dacă tot ceea ce vrem este și realizabil.
Totul depinde de om. Dacă omul are calificarea necesară, va face servicii medicale de calitate, va fi la catedră profesorul valoros, va respecta minutul de sosire al autobuzului în stație, va produce mărfuri de înaltă calitate, îi va respecta pe cei din jur și se va grăbi să ajungă cât mai iute în raport cu apelul făcut la 112. Dacă omul nu are calificarea necesară, niciunul dintre dezideratele pe care societatea și le trasează, nu se vor realiza, căci nu ai cu cine să faci ceva de calitate sau ca lumea cum zicem noi în popor.
Trebuie început cu începutul, adică trebuie început cu învățământul. Dacă învățământul este performant, toate celelalte decurg de la sine, căci numai un învățământ performant are rolul de a forma specialiști și de a educa oameni. Reforma învățământului este un proces complex și care trebuie:
- făcut cu cap,
- să aibă bani,
- să fie bazat pe criterii,
- să promoveze valori,
- să impună ierarhii.
Se vorbește despre salariile profesorilor. Acum sunt vehiculate aceleași teze ca în cel mai crunt comunism când profesorii erau marginalizați căci nu sunt producători de bunuri materiale, precum fripturi, șuruburi, pantofi, chiloți, pâine, prezervative, cărămizi, iar învățătorul care are 4 ore pe zi arde gazul degeaba în comparație cu un sudor care muncește 8 ore sau cu un agricultor care muncește zi-lumină, iar un profesor universitar cu două ore de curs într-o zi, sfidează cele mai elementare reguli ale decenței, eticii și echității socialiste de ieri, de azi și de mâine. Nimeni nu-și pune problema câtă muncă depune profesorul până să țină cele două ore de curs, cât trudește învățătorul cu copilașii la clasă să le pună creionul în mână și să-i învețe să scrie și să socotească.
Faptul că se publică salariile celor din universități pentru a vedea vulgul ce venituri mari au aceștia este o ticăloșie fără margini în contextul în care un moderator Tv ridică lejer 10.000 de euro lunar. Noi vrem educație de calitate, dar dascălul să umble:
- rupt în c-r,
- flămând,
- puțind,
- năclăit,
- nedocumentat,
- cerșind,
- bezmetic.
Nu eu am strigat în ianuarie 1990, moarte intelectualilor! din piept de proletar. Transparența e bună, dar trebuie făcută cu cap. Nu duce la nimic publicarea salariilor profesorilor din universități, chipurile în virtutea că sunt banii noștri, că vrem transparență. Vrem calitate, atunci trebuie luate măsuri clare pe termen lung, trebuie introdusă competiția reală și instaurarea unei ierarhii valorice adevărate, fără hei rup și mai ales folosind criterii de integritate. Este nevoie să fie ruptă pisica în două. În lumea spălată, doctoratul nu se face în universitatea absolvită și proaspătul doctor nu vine să lucreze în universitatea unde și-a susținut teza. Nu e o chestie la mișto, ci la kașto.


(30 decembrie 2021)

Sunday, February 25, 2018

Un banc prost

Se zice că asistenul Y merge la profesorul X și-i zice:
- Domnule profesor, am scris un articol...
Profesorul ia foile, le citește și zice:
- Dragă, este intereant. Îl publicăm într-o revistă.
A se reține că profesorul nu scrisese un rând din acel articol.
Profesorul merge la decan și-i zice:
- Colega, eu și asistentul meu am scris un articol. Unde ai  dori să-l publicăm.
Decanum merge la rector.
- Domnule rector, eu, profesorul X și asistentul Y am scris un articol. Dorim să-l publicăm.
Rectorul ia foile cu articolul. Le citește.
- Colega, este foarte interesant. Merită să-l publicăm. Nu ți se pare că sunt cam mulți autori?
- Cam da!
 Zise decanul.
- Atunci, ștergeți-l pe asistent!  Rămânem numai noi trei autori.
- Desigur, domnule rector.
Morala 1: la Jocurile Olimpice de la Pyeongchang din 2018 s-au deplasat 28 de sportivi și 27 de oficiali.
Morala 2: unde dai și unde crapă.

Friday, May 12, 2017

CSIE'50 - Maître de Cybernétique Eugen ȚIGĂNESCU

Despre maître de cybernétique Eugen ȚIGĂNESCU am luat decizia abia azi 12 mai 2017, după ce am discutat cu profesorul Ion SMEUREANU când am vorbit despre ziua de joi 04 mai 2017, când s-au aniversat cei 50 de ani ai Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică și el mi-a vorbit despre cel pe care eu îl consider maître de cybernétique, adică despre profesorul Eugen ȚIGĂNESCU, pentru care cuvintele mele sunt prea sărace, pentru a reda ceea ce trebuie despre el.
prima întâlnire cu profesorul Eugen ȚIGĂNESCU a fost în anul al IV-lea al studenției mele când a venit să-l înlocuiască pe profesorul Ludovic TÖVISSI la un curs de Calcul economic. El era un tânăr cadru didactic în Catedra de Cibernetică Economică și doctorand al lui Manea MĂNESCU. În anul
1972 și-a susținut cu succes în ședință publică teza de doctorat intitulată  FOLOSIREA BALANȚEI LEGĂTURILOR DINTRE RAMURI ÎN ANAIZA STATISTICO-ECONOMICĂȘI STABILIREA PLANULUI DE PRODUCȚIE OPTIM AL UNEI RAMURI. Pe aceeași temă, maître de cybernétique Eugen ȚIGĂNESCU a scris și cartea BALANȚA ELGĂTURILOR DINTRE RAMURI împreună cu profesorul Ludovic TOVISSI, fostul meu conducător de doctorat, un adevărat titan al modelării cantitative în  economie. Această carte am folosit-o intens atunci când am scris mai multe proceduri FORTRAN de lucru cu matrice rare de mari dimensiuni, pentru a-mi ușura lucrul ori de câte ori aveam de rezolvat probleme pe la contractele de cercetare. Împreună ei au mai publicat în 1976 în Editura științifică și enciclopedică lucrarea ANALIZĂ ECONOMICĂ MULTISECTORIALĂ, pe care am citit-o cu mare interes. Pentru mine, Ioan Eugen ȚIGĂNESCU, căci acesta este numele complet profesorului, a însemnat foarte mult atitudinea sa când a fost numit membru în comisia de sisținere a tezei mele de doctorat în 1977, teză pe care am susținut-o în 03 februarie 1978. Datorită unor aspecte extrem de bizare, generate de șeful meu de colectiv, dar și de alți factori tot așa de bizari, forte multă lume din Catedra de Cibernetică Economică avea rețineri de a accepta să fie membru în acea comisie. El a fost unul dintre marii curajoși, lucru pe care l-am admirat foarte mult, deși teza fusese validată în DCS și în ICI de specialiști adevărați ăn seminarii științifice, dar și prin nenumărate articole publicate în volumele unor conferințe beton. Referatul său a fost foarte favorabil, iar cuvântul său din ședință a fost extraordinat de important pentru mine și pentru cariera mea viitoare, căci în cuvinte alese și convingătoare a scos în evidență unele lucruri de care aveam mare nevoie în acea perioadă de restriște a vieții mele.
Maître de cybernétique Eugen ȚIGĂNESCU a urmat o carieră universitară specială, devenind începând cu anul 1985 decan al Facultății de Planificare și Cibernetică Economică, fiind primul decan din istoria facultății ales de Adunarea Generală a cadrelor didactice. Modul absolut corect și neafectat politic de a lucra, exact opusul unuia dintre prodecanii cu care a colaborat, a făcut la în zilele Revoluției din Decembrie 1989 decanul ȚIGĂNESCU să nu fie alungat, ci a lucrat cot la cot cu revoluționarii, în timp ce prodecanul politruc s-a evaporat în neant, ca să reapare după vro șase luni spășit și să-și pună cenușă-n cap. Fostul decan ȚIGĂNESCU s-a implicat activ în tot ce a urmat în zilele fierbinți ale Revoluției, fiind respectat atât de studenții revoluționari, de profesorii revoluționari, dar mai ales de mine, care în ziua de 25 decembrie 1989, taman când fusese împușcat Ceaușescu aveam interzus de a mai intra în clădirea Ciberneticii. Un coleg binevoitor, a zis că eu cel cu un ARO 244D am număr de la contrainformații, deoarece era 2-B-9016 și numerele care încep cu doi și au patru cifre, musai de acolo sunt. Nimeni nu dorea să dezlege misterul acelei interdicții. Numai profesorul Eugen ȚIGĂNESCU a spus adevărul, iar studentul revoluționar chemat a arătat cu degetul spre nemernicul meu coleg, fie-i numele de ocară în vecii-vecilor! Am admirat curajul profesorului Eugen ȚIGĂNESCU, curaj izvorât din caracterul și din educația sa de om drept, cu fruntea sus, așa cum era și cum a rămas tot timpul. Despre marele profesor Eugen ȚIGĂNESCU am scris destul de mult pe acest blog. Trebuie dată o simplă căutare după numele său și vor apare toate articolele unde am numai cuvinte de prețuire.
Mai multe date se află la pagina 25, în volumul intitulat FACULTATEA DE CIBERNETICĂ, STATISTICĂ și INFORMATICĂ ECONOMICĂ la SEMICENTENAR apărut la Editura ASE în primăvara acestui an, adică exact în 04  mai 2017, când a avea loc ediția a XVI-a a Conferinței Internaționale de Informatică Economică, el fiind una dintre personalitățile care au slujit acestă Facultate în cei 50 de ani de existență efervescentă, de succes și creatoare de valori autentice.
 Vreau să scriu aici și ceva despre Eugen ȚIGĂNESCU, ca șahist, căci făcea parte din echipa de profesori alcătuită din Geo VASILESCU, Tavi ZAHARIA, Cornel CUȘA care în mica chițimie din fața sălii 2305 se întâlneau și încingeau partide de șah pe care le trăiau ciu pasiune de mari maeștri în liniște și zic eu într-o rezistență față de un regim care încătușease toate energiile creatora prin numeroasele restricții de cercetare, de publicare și mai ales de promovare pe funcții didactice superioare, cum ar fi cea de profesor universitar, neaprobată vreodată de cabinetul doi.
Mi-a plăcut atitudinea sa de schimbare a titlului unei lucrări care conținea sintagma cibernetică economică rezervată de Manea MĂNESCU, ceea ce a permis publicarea acelei lucrări, de a cărui titlu inițial fugeau tăți care știau că unele sintagme nu are dreptul să le folosească decât el, sfinxul, profesorul și academicianul, cel al cărui nume când era rostit, toată lumea îndrepta privirea spre cer.
Am amintiri cu totul speciale legate de profesorul Eugen ȚIGĂNESCU, despre bancurile excelente pe care el le spunea cu un anume tâlc, despre cum am fost împreună în 1988 să cumpărăm un porc de la un nene în apropiere de Fundeni și despre transporturile mele de legume din comune aflate în jurul Bucureștiului, din care numai dacă primeam de la clienții mei unele fără îngrășeminte, o punguță îi reveneau lui, pentru micuțul Vlăduț.
Să ne trăiești profesor, Eugen ȚIGĂNESCU!


(12 mai 2017) 

Saturday, April 15, 2017

CSIE'50 - profesorul MITRUȚ, decanul

Las laoparte faptul că profesorul Constantin MITRUȚ mi-a fost student la disciplina de programare a calculatoarelor electronice în limbajul COBOL în primii mei ani de asistent universitar și trec peste nenumăratele noastre discuții despre cum se purtau cu noi doi șefi de catedră, când și el și eu eram tovarăși de suferințe, dar în catedre diferite, ca veșnici asistenți universitari. Aceea era să zicem epoca noastră primitivă, după cum se mișcau lucrurile ca evoluție a tinerelor cadre didactice. A venit Revoluția din Decembrie ' 89 și toate energiile s-au descătușat și tot ce era rău a dispărut și umbrele s-au evaporat, exact așa cum au fost ele, neviabile, instabile și discreționare. În 1999 eu am devenit șef al Catedrei de Informatică Economică, iar în anul 2000 profesorul Constantin MITRUȚ  a fost ales și înscăunat decan al Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. Despre cele două mandate ale profesorului Constantin MITRUȚ  voi spune că au adus facultății:
- stabilitate;
- dinamism;
- echilibru;
- dezvoltare;
- armonie;
- calm;
- evoluție;
- bunăstare.
Trei întâmplări doresc să povestesc în legătură cu discuțiile mele cu decanul Constantin MITRUȚ , total diferite de alte intersecții ale mele cu mărimi fie din facultate, fie din ASE, fie de aiurea.
Prima discuție a fost legată de o solicitare a mea în calitate de șef de catedră de a veni în cabinetul decanului. A fost o invitație prin secretara sa, pe o tonalitate voit foarte sobră, ceea ce mi-a dat de gândit. Am coborât de la etajul al treilea unde era sediul catedrei spre cabinetul întunecos și auster al decanului. M-a întâmpinat protocolar, chiar rece aș zice, lucru neobișnuit. M-a invitat să iau loc. Când a început să vorbească mi-am dat seama ca era toul o glumă, pentru că ceea ce mi-a zis era de cascadorii râsului. Un nefericit din catedra pe care cu onoare o conduceram, un neica-nimeni, plin de el până peste poate, s-a crezul mai ceva ca A.P. care se credea și  el mai ceva ca nu spui cine, a cerut un post de profesor. Nu-l prea merita, dar la gloată mergea și el cu turma. La insistențele altora, la presiuni de foarte de sus i s-a făcut. Nu i l-am făcut, să se rețină. Concura, dar nu mă interesa că era prea mic și prea neimplicat în treburile catedrei căci era un neisprăvit și junătate. Concursul s-a derulat cu aprobări în Consiliul Facultății și în Senatul ASE. A trecut de toate, nu știu cum, dar la grămadă și pe picoteală este posibil orice. La Ministerul Educației, la comisie a apărut hiba. Individul mai concurase și la o altă universitate, tot pe post de profesor. În acele vremuri era interzis așa ceva. Bineînțeles că mârșăvia s-a aflat și i s-a blocat postul la noi în catedră. Numai că decanul, profesorul Constantin MITRUȚ  care era și membru al comisiei de la MEC a trebuit să roșească pentru fapta nelegiuitului. Când mi-a zis și mie decanul, că de aceea mă invitase, am rămas tablou. Îl știam ciudat, împrăștiat și ineficient pe catindat, dar gunoi, nu. Toate mi le-a istorisit profesorul și decanul Constantin MITRUȚ  zâmbind, detașat fiind, mai ales când i-am spus că nu știusem nimic. L-am asigurat că atât timp cât eu voi fi șef de catedră acel citoyen nu va mai pupa promovare.
A doua întâmplare pe care vreau să o aduc acum în discuție, a fost aceea când decanul Constantin MITRUȚ m-a chemat la el în birou, tot în calitatea mea de șef al catedrei și mi-a zis că ministrul Andrei MARGA sugerează dezvoltarea de secții ale facultăților cu predare în limba engleză. Mi-am zis în mintea mea că ar fi nimerit ca un profesor care preda la SELS disciplina de Birotică în limba engleză, să se ocupe de această treabă pentru că nu mai sunt probleme cu traducerile și mai ales cu stilul de abordare a problematicii, exact cum se întâmplă în America. Aveam omul și l-am convocat colegial să stăm de vorbă. I-am explicat clar, zic eu, ce are de făcut:
- să se documenteze la ce fac marile universități americane;
- să construiască un plan de învîțământ pe patru ani;
- să caute să fie ceva atractiv pentru a atrage studenți străini;
- să caute discipline moderne căci taxele vor fi destul de mari;
- să gândească și la cine ar preda acolo în engleză;
- să facă o documentare completă;
- să stea de vorbă cu colegii care au fost în străinătate;
- să discutăm  și să validăm în catedră propunerile lui;
- numai după ce totul este gata să facă traducerea în engleză;
- să vină periodic să discutăm, inițiativa fiind 100% a lui.
Nu-l știam săerios pe coleg, dar nici chiar așa de limitat nu l-am știut. A mers la decan, adică la profesorul Constantin MITRUȚ și mi-a zis că eu l-am trimis să-i dea documentația referitoare la secția în limba engleză de indormatică economică, ca să o traducă. Din discuția mea cu acest nefericit, superficial și îmbâcsit coleg, el reținuse doar ce a vrut. Eu i-am zis că decanul Constantin MITRUȚ mi-a spus că avem libertatea să construim o secție în limba engleză de informatică economică așa cum considerăm noi, dar noi s-o facem. El n-a înțeles nimic, pentru că dacă înțelegea ceva, nu mergea la decan să-i dea lui lucrarea gata făcută, el doar având menirea de țeavă-traducătoare. Când decanul mi-a zis întâmplarea cu prea-nefericitul coleg, i-am spus că discuția mea cu acela a fost cu totul alta. Decanul știa pentru că discutase și cu altcineva, care din întâmplare asistase la discuția mea cu colegul și acesta îi relatase ce-i înșirasem eu respectivului, care s-a dovedit a fi în finalul colaborării mele cu el ultimul dintre ultimi, dacă s-ar zice și astfel. Decanul Constantin MITRUȚ, avea un zâmbet ușor misterios, pe care l-a afișat în ideia că trebuia să aleg pe altcineva, dar nu aveam pe cine în raport cu criteriul de limbă engleză, deși.
Au mai fost și alte momente interesante din cei 8 ani de mandat ai profesorului Constantin MITRUȚ, dar vreau să închei cu constatarea că clasa omului face așa de mult în management cum nici nu ce închipuim, iar delicatețea are rolul de a mișca lucrurile infinit mai mult decât orice măsură autoritară.


(16 aprilie 2017)

Thursday, March 31, 2016

Profesorul Pavel NĂSTASE, exemplul de urmat

Din capul locului trebuie spus că cel despre care voi scrie acum este absolvent de Informatică Economică în ASE, promoția 1075, cu durata de studii de cinci ani. Pe atunci secția se numea Mecanizarea şi Automatizarea Calculului Economic, iar Facultatea era de Calcul Economic și Cibernetică Economică.
Tânărul asistent universitar Pavel Năstase s-a remarcat în colectivul de informatică economică prin:
- putere de muncă deosebită;
- dorința de a se autoperfecționa în zona limbajelor de programare;
- grija pentru a ține seminarii de calitate;
- un mod eficient de lucru cu studenții săi la seminarii;
- modul de a lucra în cadrul unor echipe complexe de cercetare științifică;
- efortul sistematic de a colabora cu colegii în vederea publicării de lucrări cu caracter didactic.
Am avut posibilitatea de a lucra împreună la disciplina de Programarea calculatoarelor, pe vremea când funcționam în cadrul catedrei de Cibernetică Economică a Facultății de Planificare și Cibernetică Economică și se lucra la seminarii la nivel de semigrupe. Mai discutam în timpul semestrului despre proiecte, despre necesitatea de a avea o imagine globală și corectă despre activitatea fiecărui student. Asistentul universitar Pavel Năstase lucra cu mare atenție și știa cu exactitate cum a participat fiecare student la elaborarea de proiecte, cum a răspuns fiecare dintre studenți la chestiunile ridicate la seminarii, fie că era vorba de aspecte teoretice, fie că se lucra pe secvențe de program COBOL, FORTRAN și ASSIRIS. Țin minte că era o semigrupă formată numai din studente.
La finalizare de semestru, discuțiile pe proiecte au fost o totală surpriză. Am discutat cu prima studentă. A prezentat proiectul, i s-au pus întrebări la care a răpuns perfect. Activitatea acesteia la seminar era punctată cu foarte bine. Și eu îmi aminteam de respectiva studentă că la cursuri ocupa un loc în primul rând și chiar a dat unele răspunsuri când am pus întrebări. Concluzia a fost acordarea notei 10 acelei tinere care dovedise că învățase programare. A doua studentă care cu care s-a discutat a prezentat cu detalii semnificative proiectul, a răspuns la toate întrebările și a primit de asemenea, nota 10. Cam pe la al cincilea 10 dat, am considerat că întrebările dar și răspunsurile să fie scrise pe imprimanta care însoțea dosarul cu prezentarea proiectului. Așa am făcut și bine că ne-a venit această ideie. La finalul prezentării, după evaluare, aveam vreo 16 de note de zece, niciun absent și un teanc de proiecte foarte bune, transformate în probe materiale cum ar zice azi cineva pe treptele DNA. Exact ceea ce mă așteptam s-a produs. Am fost chemat de un prodecan, cam îngust la minte și politruc, care m-a întrebat despre cele 16 note de zece. .  Nu știa că aveam filmul derulării prezentării. I-am explicat despre ce era vorba. I-am zis să facă o comisie care să reevalueze folosind acele notații din imprimante. Dacă găsește neregularități să solicite sancționarea mea. A lăsat-o moartă. Trebuie să specific faptul că la semigrupa cealaltă din 15 studenți se prezentaseră cam 8 și trecuseră vreo 5 cu note care nu depășeau 7...
Sunt sigur că meritele acelor rezultate erau datorate celui care condusese seminariile. Dacă ai tact și dacă știi cum să-l iei pe om, scoți de la el ceea ce are el cel mai bun.
Am lucrat și la elaborarea unei lucrări cu caracter 
didactic, având fișa bibliografica:  Valer ROSCA, Constantin APOSTOL, Ion IVAN, Ion Gh. ROSCA, Pavel NASTASE -
 INDRUMAR pentru elaborarea proiectelor de
 an la disciplina LIMBAJE DE PROGRAMARE
 A CALCULATOARELOR ELECTRONICE- 
studii de caz, Editura ASE, Bucuresti 1982. 
Tânărul Pavel Năstase a avut contribuții semnificative
 si la realizarea lucrării INFORMATICA din 1987, apărută în Editura științifică și enciclopedică și despre acre foarte mulți ani mai târziu am aflat că luase premiul Academiei RSR.
Pentru mine rămân neelucidate condițiile în care doi
tineri foarte valoroși, asistenții universitari Pavel Năstase
și Ilie Tamaș au fost forțați să plece spre catedra de Informatică de Gestiune. Îmi imaginez că profesorul Ilie Văduva a intuit valoare remarcabilă a celor doi și viața i-a dat dreptate.
Revoluția i-a prins pe toți cei care lucrau în zona informaticii pe poziții de lectori universitari. Având articole publicate dar și cărți tipărite, toți lectorii universitari au urcat vertiginos pe scara ierarhiei didactice.
Din 1980 și până în 1991, Pavel Năstase  a fost asistent universitar. Apoi, până în 1993 a fost lector universitar, iar după 4 ani de ocupare a funcției de conferențiar, în anul 1996 a devenit prin concurs profesor universitar titular.
În 1986 a susținut teza de doctorat intitulată Proiectarea și organizarea bazei de date pentru conducerea unei intreprinderi industriale și a obținut titlul de doctor în specializarea  calcul economic şi cibernetică economică. A absolvit în anul 1989 Facultatea de Matematică din cadrul Universității București.
Din 1997 este conducător știinșific de doctorat.
An de an am primit de la autor lucrări publicate în edituri de prestigiu care au abordat teme de mare interes pentru informatica economică și de gestiune, în spiritul utilizării experienței sale acumulate prin participările la soliționarea de probleme concrete din întreprinderi, prin contractele de cerecetare încheiate între ASE - Catedra de Informatică de gestiune pe de o parte  și respectivii agenți economici, pe de altă parte.
Se știe că oriunde apare elementul valoric, acesta se remarcă imediat prin ceea ce face, prin modul cum face și mai ales prin eficiența abordărilor. Dovadă a afirmațiilor mele stau elemente precise, dintre care cele privind alegerea sa în două mandate consecutive în funcția de decan al facultății de Contabilitate și Informatică de Gestiune din ASE, nefiind absolvent de Contabilitate, iar în anul 2012 a fost ales în funcția de rector al Academiei de Studii Economice. Din anul 2016 ocupă funcția de presedinte al Senatului universitar al ASE.
În intervalul  2008 – 2009, profesorul Pavel Năstase a coordonat al proiectului Sistemul Informatic pentru Managementul Universitar din ASE - SIMU, dezvoltat ulterior cu finanțare europeană din fonduri POSDRU  în Sistemul Informatic pentru Managementul Universităților din România - SIMUR. Lucrând cu o echipă largă de specialiști a proiectat, realizat și implementat o construcție în plan informatic de mare rezonanță pentru toate laturile ce definesc campusul virtual al ASE. Elementele de management al resurselor și aici mă refer la planuri de învățământ, programe analitice, baze de date pentru studenți, pentru cadre didactice și modalități moderne de lucru online, toate acestea i-au permis profesorului Pavel Năstase să se bucure de maximă vizibiltate și de notorietate pozitivă. Marile avantaje aduse de SIMUR în informatizarea tuturor activităților și modul prietenos de accesare a resurselor sistemului informatic au evidențiat faptul că atunci când un proiect este coordonat eficient, când sunt urmărite pas cu pas obiectivele și sunt abordate laturile calitative, respectivul proiect este tot timpul un proiect de succes.
Asupra acestui proiect și-a pus amprenta personalitatea profesorului de informatică Pavel Năstase, dar și experiența managerială pe funcții de deosebita importanță la nivel de facultate, la nivelul ASE dar și în comisiile ARACIS.
La o analiză foarte exigentă se vede că Pavel Năstase, a fost un elev foarte bun, a fost un student foarte bun, s-a remarcat la începuturile activității sale de cadru didactic prin rezultate foarte bune și iată că tot ce a realizat în ultimii 20 de ani se ridică la înalte cote de calitate. Concluzia este: un om care începe viața cu calificative foarte bine, ajunge acum în vârf de carieră exact la același nivel și se va menține tot acolo mereu, pentru că natura sa este clădită pentru a fi exigent cu ceea ce afce și nu trece la a face altceva decât atunci când s-a convins că ceea ce a terminat este așa cum vrea el, adică un lucru absolut special.
Toate acestea le-am scris aşa pentru că așa am vrut eu, nimic altceva. Eu mă înclin în fața caracterelor. Pavel Năstase este un profesor de excepție și merită laude. Nu mă sfiesc să scriu lucruri groaznice, directe și fără perdea despre cei ce le merită.




















Sunday, March 27, 2016

În aşteptarea rezultatului la competițiile de decan 2016 din ASE

Managementul politic zice că procesele electorale trebuie astfel stabilite încât să se asigure caracterul lor compact. Dacă ne amintim, legea referendumului cu care a fost aprobată constituția din 2003 a trebuit să aibă un text care să permită derularea procesului de vot ușor prelungit, căci era riscul ca aceasta să nu prea întrunească cvorumul. Impunerea prin regulamente sau prin legi a restricțiilor legate de termene duce inevitabil la apariția discontinuităților. 
Așa cum apare pe pagina oficială a Academiei de Studii Economice, calendarul privind derularea concursurilor pentru decani include în intervalul 25 28 martie 2016 etapa de audiere a candidaților de către comisia de concurs. Uitându-mă pe un calendar, rezultă că data de 25 martie este într-o vinerea, iar data de 28 martie cade lunea. Există deci două zile de relaș cum s-ar zice in interiorul perioadei. Așa că unii candidați la funcția de decan au fost programați pentru aufiere la data de 25 martie, iar restul, pentru data de 28 martie.
Toată lumea se aștepta să circule tot felul de mesaje despre ce și cum în legătură cu prima zi de concurs. Apreciez în mod deosebit că în numele transparenței perfecte, comisia de audiere a realizat un lucru de excepție și anume, va anunța rezultatele pentru toți candidații după ce se va încheia întregul proces, adică în partea a doua a zilei de luni 28 martie 2016. este esențială
Având în vedere că tipologia competiției vizează cu totul alte elemente de conținut în comparație cu un examen unde invocarea diferențelor de timp pentru pregătire  existent la dispoziția candidaților ca fiind esențială, pauza de două zile este neesențială.
Așa cum stau lucrurile, are loc o reașezare profundă a tuturor proceselor care se derulează, lucru care s-a văzut la avizarea candidaților. S-a văzut că s-au înscris destul de mulți candidați la fiecare facultate și pentru unii a fost o mare srpriză ca număr de voturi pentru unii dintre candidați. Unii dintre competitori nu au trect de consiliile profesionale. Cei ce au trecut s-au considerat învingători, ceea ce este foarte important pentru pașii de urmat, mai ales că prezența în fața unei comisii exigente trebuie pregătită. Consider ca fiecare candidat la funcția de decan în ASE trebuie să stăpânească la perfecțiune metodele cantitative necesare evaluării poziției sale în cplectivitate. Această poziție se definește în timp, se construiește cu mare grijă și în niciun caz nu are la bază succse bazate pe erori de management, de execuție sau de concepție în raport cu grupurile țină care se exprimă prin vot.
Am înțeles că surprizele la votul de la avizare s-au ținut lanț. Este deosebit de important să se știe că votul secret are niște caracteristici, dintre care una și cea mai importantă este dată de faptul că exista în realitate diferențe enorme între rpomisiuni și ceea ce rezultă la numărarea buletinelor. Niciodată nu trebuie incvocată promisiunea de dinainte de votul secret. S-au vazut nenumărate situații în care diferiți candidați ofereau liste cu semnături așa cum zice legea cu un număr minim ca să se înscrie ca independenți pe buletinele de vot și la vot nu obțineau decat câteva zei de voturi, unii numai propriul lor vot. Istoria din mediul academic arată că se întâmplă foarte frecvent astfel de situații.
În zilele de 24 și 25 martie 2016 multe speranțe s-au năruit la unii dintre cei ce au solicitat avizul consiliului facultății, votul fiind necruțător, fără a crede o secundă cineva că toți cei care nu au primit avizul nu sunt foarte buni. Toți au fost foarte buni, se știe. Fiecare grup țintă are așteptările lui în fiecare perioadă de dezvoltare a unei facultăți. În programul recorului ASE ales din primul tur de scrutin, subliniez acest aspect, ales din primul tur de scrutin, sunt trecute niște obiective foarte clare ce trebuie realizate în următorii patru ani. Grupurile țintă din facultăți, adica membri consiliilor facultății prin votul lor secret girează pe cei care le dau certitudinea că vor duce la îndeplinire acele obiective.
Acum toți cei care își propun în viitor să facă marele pas, adica să candideze la funcția de decan, vor trebui să învețe din acestă clipă lecția votului din zilele de 24 sau 25 martie și să se pregătească de pe acum să facă față la un nou tur de scrutin. Lucrurile sunt simple. Sunt rezultatele voturilor pe întreaga campanie electorala din ASE pe etape, sunt disponibile textele programelor. Numai o analiză cantitativă neelaborată are menirea de a scoate la iveală numeroase elemente acre să-i ghideze pe viitor pe toți cei care au visuri de mărire pentru 2020.
Nimic nu este întâmplător acum în procesul de vot și nici în cel de selecție. Acum cel care ocupă fotoliul de rector, fotoliu ocupat din primul tur de scrutin își face echipa cu care va construi ceea ce a definit în program. Decanii sunt cei cu care va lucra direct în relația conducerea de vârf, cu conducerea de pe nivelul imediat descendent. rectorul, instalat după o performanță de excepție va dori ca și rezultatele sale în cei patru ani să fie de excepție. Staful său de campanie este încă operațional, așa că selecția decanilor va fi strict în concordanță pe toată durata cu necesitatea de a fi  selectate persoanele ce garantează 100% atingerea obiectivelor. Prin metode cantitative care sunt cunoscute de toată lumea se calculează toți indicatorii care permit ierarhizarea. procesul este absolut transparent. Acum este numai o chestiune de timp. Este ca la un examen. Studentul a scris teza, se așteaptă evaluarea care este bazată strict pe ce conține acea teză și, respectiv, rezultatul care prin criteriile impuse este obiectiv în totalitate.
Nu mai este mult până departe, adică sunt sub 40 de ore până se vor afișa listele cu noii decani din facultățile din ASE. Să fie într-un ceas bun!

(26 martie 2016)

Friday, March 11, 2016

Lupta pentru fotoliul de decan sau ascensiunea spre vârful puterii

Cine dorește să urce în ierahia universitară până la poziția de rector trebuie să treacă prin funcții din aproape în aproape. Istoria arată că niciun rector al Academiei de Studii Economice nu a ieșit din spuma mării, ca un necunoscut.
Profesorul Nicolae Istudor, actualul rector al ASE a fost  prorector în ultimii șase ani.
fostul recor, profesorul Pavel Năstase a fost prorector și înainte de a fi prorector a fost decan de facultate.
Fostul rector, profesorul Ion Gh. Roșca înainte de a fi rector, a fost prorector cu cercetarea, înainte de această poziție a fost director al centrului de cercetări economice și înainte de acesta a fost șef de catedră și înainte de acesta a fost foarte foarte sus.
Și despre ceilalți rectorii se vor  spune foarte multe lucruri frumoase, pentru că fiecare s-a dovedit o personalitate proeminentă de-a lungul anilor.
Este importantă lupta pentru fotoliul de decan pentru că după 8 ani de ocupare a acestei funcții se deschid larg ușile unei evoluții la nivelurile următoare, pozițiile de prorector saud e rector fiind mult mai accesibile decât dacă un candidat nu și-a făcut încălzirea mai înainte.
Una este să vrea omul să fie decan și alta este să și devină. Există o serie de condiții dintre acre enumăr:
- întocmirea unui program beton, concret și închegat;
- acceptarea de către consiliul de conducere al afcultății;
- îndeplinirea criteriilor de exigență ale noii echipe manageriale de la vârful ASE;
- creerea de către candidat a  contextului favorabil selecției sale;
- asigurarea continuității de atitudine;
- eliminarea discrepanțelor dintre interesele selectorilor și cele ale selectaților.
Este o luptă nu între persoane, ci între dorințe și obiective.Pentru prima dată acum îb ASE regulile specifice procesului de selecție sunt cu totul altele. Dacă în anul 2004 poziția de presedinte de Senat era neclară și ușor  neconcordantă, acum presedintele Senatului ASE este învingătorul cu un scor confortabil de peste 70%. Dacă până acum rectorul rezulta și din jocul de alianțe al celui de pe poziția a treia, acum unrector ales din primul tur, cu o echipă definită în concordamnță cu principiile desprinse din programul care i-a adus victoria, va continua implementarea programului în mod neabătut, iar alegerea decanilor este următorul pas.
Sunt sigur că nu vor fi surprize, pentru ca se știu criteriile și orice candidat care și le aplică vede dacă se califică sau nu dacă se autoevaluează corect.
Cel ce va fi decan de facultate este continuatorul la un nivel de execușie a exigențelor din programul cu care profesorul Istudor a câștigat poziția de rector.
Se știe că 2 +2 = 4. Deci dacă acestă adunare este foarte simplă, nu este nici mai complicat și nici de neînțeles algoritmul prin care noua conducere a ASE îi va valida pe decani. La o analiză amanunțită, strict matematic se știe de pe acum cine este noul decan la fiecare dintre afcultăți. Oricine aplică corect algoritmul descris în programul cu care a câștigat profesorul Istudor fotoliul de rector, obține ierahizarea și deci pe cel ce ocupă prima poziție, adică decanul.

(11 martie 2016)

Monday, March 7, 2016

Noul decan de la CSIE

Anul 2017 este un an cu totul special. Se vor împlini 50 de ani de când ființează Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică.
Facultatea a avut o istorie zbuciumata.
S-a numit inițial Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică.
Prin siluire, a devenit Facultatea de Planificare și Cibernetică Economică.
Abia după Revoluția din Decembrie 1989 a luat numele de acum, fiind formată din Seșia de Cibernetică Economică, Secția de Statistică Economică și din Secția de Informatică Economică, pe scurt CSIE.
În zilele ce vor urma, va fi selectat decanul acestei facultăți.
Sunt mai mulți candidați.
Facultatea aceasta este ca o pălărie, nici prea mică, nici prea mare, o ălărie potrivită.
Am cunoscut persoane pentru care pălăria aceasta a fost perfectă. Punându-și pălăria pe cap, adică devenind decani, respectivii au purtat-o spre glorie. Pe mandatele lor Facultatea CSIE a înflorit.
Am cunoscut decani pentru care această pălărie a fost mult prea mare, le-a acoperit ochii și nu au văzut drumul, drept că tot ce s-a întâmplat a fost rău pentru facultate, pentru studenți și pentru profesori.
Cunosc un singur caz în care pălăria a fost prea mică și respectivul profesor a fost decan o perioadă foarte scurtă de timp. Preocupările sale nu-i permiteau să rămână într-un birou pe o perioadă lungă a zilei, când Namur-ul era o destinație de frecventat prin manifestările științifice în ale ciberneticii.
Noul decan al Facultății de Cibernetică, pentru că așa i se spune pe scurt unei mari și importante facultăți din Academia de Studii Economice, are de făcut față unor mari provocări întrucât:
- cloud computing trebuie să devină o realitate pentru laboratoare;
- big data se impune a avea realizări concrete în lucrările studenților;
- science data cu toate derivatele sale bat la poarta ASE dar intrarea se face prin Dorobanți;
- practica în producție să capete noi valențe ca absolventul să devină operațional rapid. Prin 2011 s-a întâmplat ceva mai urât decat evenimentele de la Târgul Mureș din 19 și 20 martie 1990, când o oglindă de cristal a fost făcută țăndări. Dispariția Catedrei de Cibernetică Economică a respectat rigorile marilor  tragedii antice grecești, legate de unitatea de spațiu, unitatea de timp și mai ales unitatea de acțiune. Măreția acestei facultăți înseamnă recunoașterea trecutului, respectarea acestuia și mai ales repararea de nedreptăți. La semicentenarul aniversar se va prezenta fie o construcție perfectă, fie ceva din cioburi lipite. Depind de noul decan, de forța lui și mai ales de strategia sa pe termen lung. Opt ani trec ca vântul și ca gândul.
Toate acestea presupun o revoluție în planurile de învățământ ale celor trei secții și noul decan trebuie să țină cu putere cârma în mâini astfel încât realitatea dinamică din domeniul IT&C să se reflecte exact așa cum s-a făcut în ultimii opt ani.
Așa cum stau lucrurile, așa cum arată programul rectorului ales este conturat profilul de decan al Facultății CSIE. Este cunoscut deja numele acestuia. Conține litera a mic de mână în numele de familie și este o persoană foarte cunoscută.

(7 martie 2016)

Thursday, March 3, 2016

Déus ex máchina și

În dramaturgie mai ales, când autorul este într-o situație fără ieșire în ceea ce privește lupta dintre personaje, pentru a avea finalul dorit, inventează de regulă o femeie eroină care face și drege în așa fel încât totul să se termine, cam prea simplu, cam prea frumos, dar cu siguranța pe placul tuturor. Acel personaj este de departe introdus forțat în joc dar toată lumea îl acceptă și se cănsolează.
În managementul politic, acest déus ex máchina, ar avea corespondent în candidatul surpriză, la care nu se așteaptă nimeni, la care nu s-a gândit nimeni, dar care își desfășura activitatea sub nasul tuturor.
În colectivitățile mici dacă este vorba de existența unui mare maestru care face și desface totul, a-l identifica pe personajul surpriză nu este un lucru nici dificil, nici spectaculor și nici bazat pe o teorie sofisticată.
Se ia fiecare membru al colectivității.
Se analizează câteva caracteristici ale fiecăruia.
Se construieste o submulțime a celor fără notorietate.
Se extrag din acesta submulțime cei cotați foarte bine din punct de vedere profesional.
Submulțimea restrânsă este analizată după criteriul potențialului.
Se ierarhizează persoanele după acest criteriu.
Se adaugă și criteriul vulnerabilităților.
Se mai extrag cei care nu sunt vulnerabili.
Dintre toți membri colectivității rămân doi, cel mult trei care îndeplinesc cerințele de a fi déus ex máchina în spectacolul unor alegeri. Riscurile se calculează cu destul de mare precizie, știindu-se care este comportamentul celor care dau voturile lor unor necunoscuți. dacă cel pus pe listă este total necunoscut, dar are o carte de vizită foarte bună, ca déus ex máchina va obține la urne unanimitatea.
Acel personaj strică toate jocurile de culise, pentru că și în politică asemeni dramaturgiei aparițiile și insistențele unor personaje care supără, au o singură soluție de a fi stopate și anume crearea personajului salvator, care rezolvă instantaneu orice problemă.
Am cunoscut niște situații în care doar simplul citeriu al anonimității combinat cu o prezentare scurtă a performanței de exceptie a unui candidat a funcționat de minune, respectivul obținând unanimiteatea, ca șansă oferită unei persoane neuzată moral.
Acum lucrurile sunt foarte clare, pentru că există personajul și este singurul. Toată lumea îl știe, mai sunt încă zile până dramaturgul îl va defini din condei. marele dramaturg, cineva de talia lui William Shakespeare, dar în computer science, îl are în pix.
(4 martie 2016)