Ce aș fi învățat de la Klaus IOHANNIS, dacă?....

Dacî ân fiecare zi din cei zece ani de mandat, Klaus IOHANNIS ișea la televizor și ne vorbea despre cum să strângem și să sortăm deșeurile menajere, reușeam să devenim responsabili în a duce pungile cu gunoaie pe categorii la tomberoane și țara ar fi arătat altfel. După zece ani de mandat, prin exemplul pe care l-ar fi dat Klaus IOHANNIS, noi am fi fost mult mai educați, mult mai buni, iar istoria ar fi consemnat rolul său în procesul de a fi responsabili în colectarea deșeurilor sortate.  După cei zece ani de mandat, fiecare dintre noi rămânea cu veva și ne-am fi uitat la Klaus IOHANNIS ca la om,ul care a fost un exemplu în ecologizarea țării, căci ecologizarea începe cu recuperarea pet-urilor, a hârtiei și a dozelor de metal utilizate în cazul băuturilor energizante.

N-a fost să fie.

El a fost cu ale lui, noi cu ale noastre, iar gunoaiele cu nepăsarea noastră.


(14 iunie 2026)

Despărțirea de lucrurile nefolositoare

Credeam că numai la noi la români există meteahna că atunci când găsim o potcoavă în drum, o luăm și mergem la noi la magazie și o aruncăm într-un colț în ideea că va veni un moment când ne va fi de mare ajutor și în acest fel magaziile, garajele sau chiar camerele noastre, devin depozite de lucruri nefolositoare, ca să nu le zic gunoaie. De aceea este absolut necesar să deprindem tehnica de a ne despărți de tot ceea ce este nefolositor la noi în gospodărie.

Un foarte bun amic al meu spunea că atunci când a vizitat China, prin anii '70 a avut ocazia să vadă papucii lui Zhou ENLAI care erau foarte cârpiți. Tot timpul mă gândesc la acest aspect când am tentația de a nu mă despărți de un pulover extraordinar, de o bluză nemaipomenită, de niște pantalon grozavi, care s-au uzat și care nu mai pot fi purtați.

ENu ste deosebit de important să dobândim capacitatea de a ne despărți de lucrurile uzate sau de cele neutilizate în ultimii 3 - 5 ani, căci în caz contrar ne transformăm casa în adevărate depozite de vechituri. Pentru a scăpa de tot ce este nenecesar este cel mai bine să epuizăm din punct de vedere al informației sau al valorii de întrebuințare obiectele din jurul nostru. A lăsa niște mici părticele dintr-un obiect pentru a fi utilizate în viitor, echivalează cu necesitatea de a păstra respectivul obiect pentru o utilizare viitoare, ceea ce nu este cel mai bun lucru, căci respectivul obiect nu este nici nenecesar, nici 100% necesar.

(11 noiembrie 2024)

Unde nu e creier, nu ai ce face

Trec zilnic pe holurile mallului ParkLake și sunt uimit să văd coșurile de gunoi selectiv, dar de fiecare dată sunt șocat că:
- plăcuțele indicatoare au scrisul foarte mic,
- textul de pe plăcuța pentru plastic nu se vede,
- așezarea plăcuțelor cu texte este neadecvată.
Mă așteptam ca proiectantul să fi folosit un designer bun, dar designerul fără creier folosit, și-a arătat adevărata nepricepere, ceea ce evidențiază faptul că unde nu e creier, nici performanță nu este și deci nici așteptări nu trebuie să ai.

Era atât de greu să vezi cum au rezolvat alții problema? Evident, nu! Numai că prostul dacă nu e și fudul, nu e prost destul, adică individul dacă nu este plin de sine și dacă nu se crede el mai deștept decât toți ceilalți, nu are liniște. Civilizat este să înveți din ce au făcut cei din jur și abia după aceea să dai soluția problemei, pentru că astfel, soluția va fi mult mai valoroasă.


(21 septembrie 2024) 

Aiureli la nivel planetar...

Sunt lucruri foarte simple de care trebuie să ținem seama.
O eră geologică are o durată de milioane și milioane de ani.
Metodele statistice permit extrapolări pentru câțiva ani, în niciun caz pentru milioane de ani.
Clima Pământului este influențată de nenumărați factori și fizicienii trebuie consultați cu mult mai multă atenție, căci există și problema inversării polilor magnetici ai Pământului.

La ora actuală dispunem de:

- mii și mii de calculatoare legate în rețea,

- zeci și zeci de mii de senzori de temperatură,

- suport pentru stocarea de volume imense de date,

- algoritmi de data science pentru seturi imense de date.

Pentru a face știință cu adevărat se impune definirea de proceduri privind:

- locurile de unde se culeg date,

- intervalele la care se culeg datele,

- modul de stocare a datelor,

- regăsirea datelor,

- reprezentativitatea datelor,

- validitatea indicatorilor care se vor calcula.

A ne apuca acum să tragem concluzii privind creșterea cu 1,5 grade a mediei temperaturii este ca și cum ne-am încălța pantoful stâng în piciorul drept și pantoful drept în piciorul stând, după care să concluzionăm că așa este la modă. 

Acum este la modă să vorbim despre schimbările climatice, să tragem concluzii, noi, de capul nostru, fără a-i consulta pe specialiști, căci interesele noastre politice sunt deasupra concluziilor științifice.

În opinia mea, toate calculele care se fac la ora actuală conduc la concluzii eronate pentru că:

- procedurile de culegere a datelor sunt neomogene,

- indicatorii calculați sunt fundamentați pe ipoteze eronate,

- extrapolările sunt forțate în raport cu duratele erelor.

Din dorința de a atrage atenția asupra unor fenomene reale, se fac legături forțate între factori și concluziile sunt greșite. Este adevărat că tăierea pădurilor duce la eroziunea solului. Deci, nu mai trebuie continuat procesul de tăiere a pădurilor. este adevărat că poluarea industrială distruge calitatea aerului din zonă, deci tyrebui introduse filtre și schimbate tehnologiile. Este adevărat că automobilele poluează. Trebuie perfecționate tehnologiile pentru a scădea poluarea. Chestia cu planeta este vrăjeală. Fiecare dintre noi trebuie să ia măsuri. O educație a fiecăruia dintre noi, va duce la îmbunătățirea mediului nostru înconjurător. Chestia cu planeta ar fi de luat în calcul dacă ar exista serii de date pe vreo 5.000 de ani, datele ar fi culese după reguli unanim acceptate și indicatorii rezultați din calcule ar fi testați, iar credibilitatea lor ar depăși 97%. Dacă așa ceva nu există, glumele proaste nu au ce căuta pentru a substitui educația pentru mine, pentru tine, pentru noi toți, ca să ne comportăm ca buni cetățeni.



(02 ianuarie 2023)

Defectul nostru: complicăm lucrurile simple

Un lucru simplu noi îl complică atât de tare încât nimeni nu mai înțelege nimic. Să iau exemplul reciclării deșeurilor. Pentru a reuși acest demers, totul trebuie prezentat pe înțelesul tuturor.

Punem mai multe tomberoane, care formează un set.
Un tomberon este pentru resturile din hârtie.
Un tomberon este pentru pungi, pahare și sticle din plastic.
Un tomberon este pentru gunoi. 
Fiecare tomberon are culoarea lui.
Pe fiecare tomberon trebuie să fie scris la vedere conținutul sub forma unui cuvânt, dar trebuie să existe și un desen foarte clar, simplu și sugestiv.
Seturile de tomberoane se standardizează și cine vrea să producă așa ceva trebuie să respecte standardele de dimensiune, de culoare și de grafică. Televiziunile trebuie să prezinte suficient de des modul de utilizare a tomberoanelor. Oamenii politici și influencerii zilei trebuie să apară în mass-media cu exemplificări. Sunt sigur că dacă acest lucru simplu, pe care toți l-au complicat până l-au făcut imposibil de soluționat, va fi reluat într-o formă inteligentă, se va ajunge ca și la noi colectarea deșeurilor să se facă eficient și mai ales corect.

Observăm că la noi, în locurile unde se găsesc astfel de puncte de colectare a deșeurilor pe care cetățenii le sortează, formele tomberoanelor sunt diferite, culorile tomberoanelor sunt diferite și chiar dispunerea tipurilor de deșeuri este diferită. În acest context, cetățeanul va încurca dispunerea deșeurilor proprii în tomberoane și vor apare situații în care la hârtie se vor afla și materiale plastice. Este grav în care deșeurile de hârtie sunt contaminate cu gunoaie menajere și cu resturi de mâncare. Educarea cetățenilor trebuie făcută inteligent, cu grijă, dar totul trebuie să pornească de la asigurarea condițiilor de depozitare a deșeurilor selectate.

(06 noiembrie 2022)