Showing posts with label PASCAL. Show all posts
Showing posts with label PASCAL. Show all posts

Tuesday, November 10, 2026

Profesorul universitar Adrian ATANASIU

Adrian ATANASIU este născut la data de 21-12-1946.
În intervalul 1960 - 1965, Adrian ATANASIU a fost elev la Liceul „Ienăchiță Văcărescu” din localitatea Târgoviște.
În intervalul 1965 - 1970, Adrian ATANASIU a fost student la Facultatea de Matematică de la Universitatea din București.
În intervalul aaaa - bbbb, Adrian ATANASIU a urmat cursuri de masterat la... (Notă: În perioada 
În intervalul 1974 - 1978, Adrian ATANASIU a derulat un stagiu doctoral.
În intervalul 1970 - 2011, Adrian ATANASIU a fost cercetător sau preparator universitar sau asistent sau lector sau conferențiar. Trebuie puse toate pozițiile ocupate:
1970 - 1972: preparator universitar la Facultatea de Matematică, Universitatea din București.
1972 - 1980: asistent universitar la Facultatea de Matematică, Universitatea din București.
1980 - 1990: lector universitar la Facultatea de Matematică, Universitatea din București.
1990 - 2001: conferențiar universitar la Facultatea de Matematică, Universitatea din București.
2001 - 2011: profesor universitar la Facultatea de Matematică și Informatică, Universitatea din București.
În iunie 1978, Adrian ATANASIU a susținut teza de doctorat referită prin:
Adrian ATANASIU - C-Gramatici și codificatori arborescenți, Universitatea din București, 1978, 142 pag.
Conducătorul său de doctorat a fost profesorul universitar Silviu GUIAȘU.
Adrian ATANASIU a scris lucrări referite prin:
Adrian Atanasiu - Cum se scrie un algoritm simplu!, Agni, București, 1993, 191 pagini, ISBN: 973-95944-1-7.
Adrian Atanasiu - Arhitectura calculatorului, InfoData, Cluj-Napoca, 2006, 206 pagini, ISBN: 978-973-87774-0-8.
Adrian ATANASIU - Bazele informaticii, suport de curs pentru anul II, Lito Universitatea București, București, 1987,
Adrian ATANASIU - Teoria codurilor corectoare de erori, Editura Universității București, București, 2001, 337 pag., ISBN 973-575-589-0
Profesorul universitar Adrian ATANASIU a coordonat teze de doctorat ale unor tineri valoroși precum:
Radu-Florian ATANASIU 
Marius MIHĂILESCU
În mână am acum un exemplar al cărții scrise de profesorul Adrian ATANASIU, referită prin:
Adrian ATANASIU - Cum se scrie un algoritm simplu!, Agni, București, 1993, 191 pagini, ISBN: 973-95944-1-7.
La pagina 191 se află bibliografia  ce conține 9 titluri, din care 3 sunt ale unor autori români și aici mă refer la Adrian ATANASIU cu lucrarea Bazele informaticii din 1987, Cristian CALUDE cu lucrarea Teoria algoritmilor din 1987 și Grigore MOLDOVAN cu Scheme logice și programe FORTRAN din 1978, Adrian LEU și Ioan TOMESCU cu Matematica aplicată în tehnica de calcul din 1980. Cărțile și articolele de revistă incluse în bibliografie au fost publicate în intervalul 1959 - 1992.
Cartea are 3 capitole și 3 anexe.
Capitolul 1 de la paginile 7 - 24, intitulat Algoritmi - prezentare, realizează introducerea conceptelor de bază algoritm și subalgoritm.
Capitolul 2 de la paginile 25 - 55, intitulat Limbajul algoritmic pseudocod.
Capitolul 3 de la paginile 56 - 145, intitulat Clasificarea algoritmilor, prezintă algoritmi liniari cu exemplificări pentru:
- calculul mediei aritmetice,  
- restul împărțirii a două numere întregi,
- permutarea a două elemente,
- calculul polinomului de gradul doi.
Exemplificările pentru algoritmii ramificați se referă la:
- aflarea maximului dintre două și trei elemente,
- testarea divizibilității a două numere,
- rezolvarea ecuației de gradul cel mult doi,
- rezolvarea unei probleme de căutare.
Exemplificările pentru algoritmi ciclici se referă la:
- suma numerelor,
- contorizarea elementelor dintr-un șir mai mari decât o valoare dată,
- aflarea maximului dintr-un șir de elemente,
- lucrul cu matrice (inițializare),
- implementarea algoritmului lui Euclid,
- testarea dacă un număr este prim,
- ordonarea crescătoare a elementelor unui șir.
Anexa 1: Scrierea algoritmilor în limbajul BASIC.
Anexa 2: Scrierea algoritmilor în limbajul PASCAL.
Anexa 3: Indexul alfabetic al algoritmilor.
Am apreciat faptul că profesorul Adrian ATANASIU la definirea de algoritmi și subalgoritmi pornește de la exemple din viața de toate zilele.  Și eu în activitatea mea cu studenții discutam de realizarea algoritmului pentru prepararea mămăligii și mulți oameni se convingeau că viața bate filmul, cum viața bătea filmul și în cazul scrierii algoritmului prin care omul mănâncă ciorba dintr-o farfurie, algoritm ce trebuia descris pas cu pas. La paginile 13 - 49 sunt prezentate blocurile utilizate în descrierea unui algoritm și se ajunge la schema logică. La pagina 57 este dată schema logică pentru calculul mediei aritmetice a două numere. La pagina 71 este dată o schemă logică pentru aflarea maximului dintre 3 numere.
Implementarea structurii repetitive este dată la paginile 90 - 94. La pagina 100 se află schema logică pentru numărarea elementelor dintr-un șir mai mari decât o valoare dată. La pagina 103 se află schema logică pentru numărarea elementelor dintr-un șir egale cu o valoare, a elementelor mai mici decât valoarea dată și numărarea elementelor mai mari decât valoarea dată.
Schema logică pentru inițializarea cu zero a elementelor unei matrice este dată la pagina 119.
Prezentarea algoritmilor se face și cu ajutorul textelor, așa cum este exemplul de la pagina 141 pentru ordonarea crescătoare a elementelor unui tablou unidimensional.
Acum, în anul 2026, exemplele acestea au o cu totul altă semnificație, numai că lucrarea despre care scriu aici a fost realizată acum 33 de ani. La pagina 149 sus, este textul BASIC al rezolvării ecuației de gradul al II-lea când discriminantul duce către soluții reale. Acum programatorii au alte posibilități și au posibilitatea să ia în considerare și situația în care discriminantul este negativ, căci lucrul cu numere complexe nu mai este o mare filosofie.
Am apreciat cele două anexe în care se prezintă programe pentru soluționarea cam acelorași probleme în limbajele BASIC și PASCAL. Textele prezentate de autor sunt de calitate excelentă și au foarte multe texte lămuritoare care apar ca mesaje pentru utilizator. De exemplu, la pagina 162 se află programul BASIC ord_2 cu  22 instrucțiuni, iar la paginile 187 - 188 se află programul ord_2 cu 19 instrucțiuni, unele definind blocuri cu begin, respectiv, end.
Cartea este excelentă pentru cei care doresc să fie creativi în ceea ce privește descrierea algoritmilor oricât de sofisticați ar fi, pentru a se ajunge la scrierea de programe de foarte bună calitate.
Autorul vorbește clar despre algoritmi, spunând că nu există un algoritm pentru scrierea unui algoritm (pagina 13) și că algoritmul trebuie să fie determinist, să fie general și mai ales să fie finit, căci nimeni nu scrie un program pentru a rezolva o problemă particulară, cum ar fi calculul sumei 2+3, ci toți programatorii vor scrie un program pentru evaluarea expresiei e := a + b; faptul că se dorește evaluarea expresiei pentru a:=2 și b:=3 folosind programul scris este doar utilizarea programului pentru un set de date, dar programul va fi scris să fie rulat pentru oricât de multe seturi de date dorim.





(10 noiembrie 2026)

Friday, September 18, 2026

Fostul meu coleg de catedră, tânărul Romică ADAM

L-am cunoscut pe Romică ADAM în vremurile când el era student și l-am remarcat de departe pentru calitățile lui de programator:
- punctualitate,
- om de cuvânt,
- gândire clară, 
- vorbă puțină și măsurată,
- profunzime în abordare,
- dorința de autoperfecționare.
La sesiunea anuală a Cercurilor Științifice studențești din 10-11 mai 1991, Romică ADAM a câștigat concursul de Cel mai bun programator, organizat de Catedra de Informatică Economică.
În intervalul 15.09.1973 - 15.06.1981, Romică ADAM a urmat clasele I-VIII la Școala Generală nr. 28 din Bacău.
În intervalul 15.09.1981 – 15.06.1985, Romică ADAM a urmat clasele a IX-a - a XII-a ale Liceului Economic şi de Drept Administrativ din Bacău.
În intervalul 01.10.1986 – 30.06.1991, Adam ROMICĂ a fost studentul Secției de Informatică Economică de la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, din Academia de Studii Economice Bucureşti.  
Născut fiind în anul 1967, se vede că Romică ADAM a făcut școala la vremea ei, ceea ce arată că dispune de resursele necesare pentru a realiza cu certitudine o carieră de succes în plan profesional, urmărind pas cu pas și cu tenacitate fiecare etapă a evoluției lui.
După terminarea facultății, Romică ADAM a devenit prin concurs preparator universitar în Catedra de Informatică Economică și de atunci am început colaborarea cu el la disciplina Structuri de date. Pe durata acestei colaborări am scris și publicat împreună cărțile:
Ion IVAN, Romică ADAM - Structuri de date și programe PASCAL, Editura QED, București, 1992, 185 pag.
Ion IVAN, Romică ADAM - Structuri de date, Editura QED, București, 1992, 186 pag.
Romică ADAM a finalizat  cu succes stagiul de doctorat la Universitatea „Al. I. Cuza”, în specializarea Contabilitate, domeniul Informatică Economică. A susținut la data de   19.03.2009 teza de doctorat intitulată „Contribuţii la utilizarea sistemelor multiagent în aplicaţiile financiar-bancare”, avându-l conducător științific pe profesorul universitar Ioan ANDONE. 

Romică ADAM a contribuit cu capitolul al VII-lea, intitulat „Contabilitatea și tehnologia agenților inteligenți”, de la paginile 383 - 437, în lucrarea referită prin:
Ioan ANDONE, Neculai TABĂRĂ (coordonatori) - Contabilitate, tehnologie și competitivitate, Editura Academiei Române, București, 2006, 540 pag., ISBN: 13978-973-27-1378-5.
Am în mână cartea „Structuri de date și programe PASCAL” din 1992 și îmi face o deosebită plăcere să rememorez modul în care a fost scrisă și mai ales tehnoredactată, folosind calculatoarele personale de la sediul unei organizații sindicale de pe Calea Dorobanților.
Romică și cu mine, venind din zona programării în limbaje de asamblare, ne-am dat seama că la structuri de date se lucrează cu zone de memorie definite prin:
- lungime ca număr de octeți,
- adresă de început,
- conținut al zonei de memorie.
În acest context am detaliat proprietățile unor operatori  care au permis definirea, folosind formalizări adecvate, a tuturor structurilor de date, căci orice tip de conținut digital este o structură de date, dacă ne dorim așa ceva și mai mult, convențiile sunt la tot pasul, din moment ce același șir de biți îl interpretăm cum vrem noi ca programatori în limbaj de asamblare sau după cum dictează contextul în care lucrăm.
Cartea are o Introducere la paginile 1 - 2, urmată de 12 capitole și se încheie cu o Bibliografie.
Capitolul 01, de la paginile 3 - 14, intitulat Tipuri de date, prezintă tipurile fundamentale de date, lungimile zonelor de memorie alocate și se insistă pe necesitatea alegerii tipurilor de date adecvate în programe.
Capitolul 02, de la paginile  15 - 22, intitulat Date elementare, prezintă tot ceea ce este în limbajul PASCAL variabila elementară, cu mod de alocare de memorie, cu definire a conținutului și cu interpretarea acestuia în funcție de contextul definit de programator.
Capitolul 03, de la paginile 23 - 45, intitulat Masivele - structuri de date elementare omogene și contigue, prezintă modelul asociat masivelor folosind operatorii descriși anterior și se evidențiază că masivul unidimensional are adrese care sunt termenii unei progresii aritmetice de rație definită de tipul variabilei. Pentru masivul bidimensional se dă formula de calcul a adresei unui element oarecare, ținând seama de numărul de linii și de coloane, dar și de modul de așezare a elementelor, fie linie de linie, fie coloană de coloană, după cum sunt realizate compilatoarele.
Capitolul 04, de la paginile 46 - 57, intitulat Articolul - structură de date neomogenă și contiguă, prezintă modul de definire în limbajul PASCAL a variabilelor de tip articol, după ce a fost construit modelul acestui tip de structură de date folosind zona de memorie și operatorii de adresă, lungime, conținut și tip conținut, arătând că pentru a fi articol, cel puțin două componente ale conglomeratului trebuie să aibă conținuturi de tipuri diferite.
Capitolul 05, de la paginile 58 - 76, intitulat Variabile pointer, prezintă conceptul de variabilă pointer, dar abordarea este realizată din punctul de vedere al programatorului în limbaj de asamblare, după care se vine cu ceea ce înseamnă definirea, referirea și nivelurile pentru variabilele pointer. Se anticipează că toate structurile dinamice necontigue lucrează cu variabile pointer.
Capitolul 06, de la paginile 77 - 86, intitulat Reuniunile și datele contigue, prezintă proprietăți ale reuniunilor, specifice limbajului de programare PASCAL.
Capitolul 07, de la paginile  87 - 103, intitulat  Listele - structuri dinamice, necontigue, prezintă listele simple, listele duble, listele circulare, cu modelele aferente, folosind reprezentări grafice sugestive, dar și formalizarea cu ajutorul operatorilor pentru fiecare operație în parte, pentru funcții precum creare element, inserare element, ștergere element, numărare elemente, interschimb elemente, sortare listă. Pentru toate aceste operații sunt date secvențe de program PASCAL stabile în raport cu conținutul generic al structurii, fiecare programator având posibilitatea să facă adaptări în funcție de particularitățile problemei pe care trebuie să o rezolve.
Capitolul 08, de la paginile  104 - 109, intitulat Stiva - structură de date dinamică, necontiguă,  prezintă modelul stivei folosind operatorii definiți la început, reușindu-se astfel evidențierea metodei LIFO. Secvențele de program PASCAL care implementează operațiile pe stivă, inclusiv golirea stivei, sunt clasice, cu foarte mici ajustări din partea noastră.
Capitolul 09, de la paginile 110 - 121, intitulat Arbori binari, prezintă structura de date definită cu nod rădăcină, noduri descendenți stângi, respectiv, noduri descendenți drepți. Structura arbore binar este și ea privită tot ca o mulțime de zone de date neomogene construite după același tipar cu trei câmpuri, cu alocare dinamică, deci este o structură necontiguă. Se definesc operații de creare nod, de traversare structură, de inserare nod, de ștergere nod, de calcul al înălțimii, dar și alte operații. Sunt date secvențe clasice de program PASCAL care implementează aceste funcții.
Capitolul 10, de la paginile 122 - 148, intitulat Fișiere,  prezintă fișierul ca structură de date, definit cu operatorii utilizați și pentru celelalte structuri de date, cu luarea în considerare că un fișier are la bază o structură de date omogenă așa cum este masivul bidimensional sau o mulțime de structuri de date neomogene, contigue sau nu, după cum fișierul este secvențial sau nu.
Capitolul 11, de la paginile 149 - 164, intitulat Obiecte și clase, prezintă o abordare din care zona de memorie este structură de date de tip conglomerat, chiar dacă este alcătuită din zone de memorie interpretate ca variabile și din zone de memorie al căror conținut este interpretat ca program executabil.
Capitolul 12, de la paginile 165 - 184, intitulat Compactarea datelor, prezintă o aprofundare a abordării structurilor de date astfel încât să fie introdus un criteriu de performanță definit prin minimizarea lungimii zonei de memorie utilizate în stocarea structurii de date, fără a altera după decompactare nici conținutul și nici proprietățile structurii de date.
Culegerea de probleme urmează structura acestei cărți și conține enunțuri de probleme, indicații și texte sursă. Ambele cărți conțin texte sursă preluate numai de la imprimantă după rularea unor programe corecte și complete, asigurându-ne că cititorul nostru, de regulă student, dacă va rula acele programe, va obține rezultatele anunțate de noi. Cititorul are posibilitatea de a face modificări în programe, pentru a-și rezolva cu ușurință problemele sale, căci problemele propuse de noi sunt dintre cele cu frecvență foarte ridicată care se întâlnesc în producție.
Bibliografia conține titluri ale unor lucrări pe care noi le-am considerat clasice, dar mai ales care se află în biblioteci accesibile și studenților.
Viața a făcut ca unul dintre cei mai valoroși colaboratori, și aici mă refer la Romică ADAM, să plece la Bacău și să evolueze la fel de strălucitor acolo, așa cum s-a văzut din prezentarea mea de mai sus. Am regretat profund că în mediul academic sunt condiții precare de existență pentru tineri și că limitările definite pentru ei fac să migreze spre industrie cei mai buni absolvenți, cu efecte dintre cele mai puțin favorabile pentru procesele de instruire ale studenților, efecte care se vor resimți după zeci și zeci de ani. Am reluat legătura cu Romică ADAM, pe care l-am regăsit la fel de sclipitor ca acum peste treizeci de ani.




(18 septembrie 2026)

Saturday, December 28, 2024

Colega mea de catedră Afrodita IORGULESCU.

Când s-a pensionat, Afrodita IORGULESCU era profesoară universitară. O cunoșteam de când am venit eu în Catedra de Cibernetică Economică ca asistent universitar stagiar în septembrie 1971, pe când  Afrodita IORGULESCU era asistentă universitară, venită prin repartiție guvernamentală în învățământul superior, ca absolventă strălucitoare a Facultății de Matematică de la  Universitatea București.
Afrodita IORGULESCU a avut seminarii de programarea calculatoarelor electronice și de metode numerice și a fost o prezență interesantă în catedră, apreciată mai ales de cei care au iubit dreptatea și adevărul, căci Afrodita IORGULESCU a fost întotdeauna adepta aplicării corecte a regulilor.
Îmi amintesc că s-a organizat instantaneu o ședință de catedră ca un nene barosan de la Direcția Centrală de Statistică, doctorandul lui Manea MĂNESCU să-și susțină un referat de doctorat. Erau prezenți în sala de la etajul al VI-lea din clădirea Ciberneticii toți mahării catedrei, dar și sclaveții catedrei, adică noi cei mărunți, asistenți, lectori și conferențiari. Nenea barosanul a început să vorbescă, dar Afrodita IORGULESCU s-a ridicat în picioare și a spus că nu este în regulă ce se întâmplă, căci regulamentele spun că la susținerea unui referat, conducătorul științific al doctorandului trebuie să fie prezent. I-am văzut pe mahări cum se schimbă la față. Unul dintre ei a ieșit din sală, a luat legătura cu al II-lea om în stat și a venit furios pentru a anunța că se întrerupe ședința și se reprogreamează susținerea referatului la un alt termen. Manea MĂNESCU era omul respectării regulamentelor și legilor. Nu mai știu când a fost susținut referatul, dar cu siguranță că s-a susținut, tot fără ca Manea MĂNESCU să fie prezent, dar anturajul nu era ostil încălcării regulamentului.
Afrodita IORGULESCU era împotriva copiatului la examene, drept care împărțea studenților foi de hârtie semnate de ea pentru ca aceștia să scrie soluțiile subiectelor date de ea, fie la examenele deprogramare, fie la examenele de metode numerice. Când în consiliul profesoral se punea problema sancționării studenților care încercaseră să promoveze prin fraudă, Afrodita IORGULESCU era extrem de vehementă și nu accepta niciun act de clemență. Eram de acord cu ea, dar de fiecare dată am subliniat că formularea de subiecte se face și  cu crearea condițiilor ca nimeni să nu copieze, personalizând subiectele, numai că acele teze sunt mai dificil de corectat și profesoara Afrodita IORGULESCU nu prea avea asistenți, datorită unui mod al ei specifici de a-și defini criterii de exigență în colaborarea de zi cu zi și tinerii o evitau.
Sunt multe de spus despre profesoara Afrodita IORGULESCU, dar chestiunile oficiale se găsesc în articolul din 22 martie 2021.
Eu am mai zice că prin anul 1990 pe gând era fenomenul Piața Universității, Afrodita IORGULESCU frecventa acel loc și apărea în ASE cu cocarda de GOLAN prinsă în piept, spre analiza forțelor moderate din această instituție, unde mulți erau feseniști cu acte, dar nu recunoșteau.
Să zic și despre momentele ce au urmat alegerii lui Emil CONSRTANTINESCU în funcția de președinte, când la anunțarea rezultatelor și când Emil CONSTANTINESCU a ținut un discurs în balconul primăriei Bucureștiului, Afrodita IORGULESCU se lăuda că a fost în balcon și extaziată ne vorbea cum i-a atins sacoul președintelui proaspăt ales.
Afrodita IORGULESCU a publicat articole în reviste ISI care au fost utile inastituției în a obține o bună clasificare în lumea academică.
Afrodita IORGULESCU a publicat cursuri precum Metode numerice si programare Pascal  - 1996, de 333 pagini în editura INFOREC, ISBN: 9739743501, Exerciții de programare structurata in Cobol - 1997, de 337 pagini în editura ALL, ISBN: 9735710552,  Logica matematica - 2010, în colaborare cu George GEORGESCU, de 299 pagini, la Editura ASE ISBN: 9786065053458, dar și multe altele, ea fiind recunoscută pentru profesionalismul, dăruirea și rigurozitatea cu care a abordat întreaga problematică.
Afrodita IORGULESCU face parte din categoria oamenilor necesari în momente critice ale unei colectivități pentru că vine cu idei care să-i scoată pe oameni din impas, numai că mulți dintre ei după ce trec momentele dificile se fac că uită totul și se gândesc numai la foloasele pe care le trag din ceea ce va să vină, uitând că nivelul calității în orice proces vine numai după muncă inteligentă făcută cu sudoare.






(28 decembrie 2024)

Sunday, June 25, 2023

Recitați programe PASCAL, C++, PYTHON etc...

Am avut surpriza să constat că oamenii memorează programe pentru rezolvarea de probleme  pe calculator și le recită la momentul potrivit. Ei nu construiesc programe. Ei nu știu să construiască programe. Le iau ca pe niște poezii, le memorează și le recită. Se întâmplă acest lucru că în clasele elementare și în liceu, ei nu au fost învățați să învețe, ci au fost puși să memoreze și să redea fără să gândească ceea ce fac, din cauza profesorilor care nu știau la rândul lor să facă altceva, decât să citească, să memoreze și să recite, fără să fi înțeles o iotă din ce trăncăneau elevilor la clasă. Eu am avut o profesoară în clasa a VIII- a care recita lecția din cartea de fizică, iar dacă am urmărit-o cu cartea în bancă, m-a sancționat cu nota doi, chiar de două ori în aceeași lecție, drept care am urât-o și pe ea, dar și pe toți recitatorii de la catedră, pentru care nu am niciun respect, pentru că eu consider că știința nu se recită, ci se înțelege, se explică și se folosește creativ în soluționarea logică a problemelor din viața de zi cu zi.
Școala așa cum este acum clădită trece prin momentele ei cele mai puțin favorabile, căci dispune de un corp profesoral orientat spre cantitate, nu spre calitate. Elevii primesc zeci și zeci de exerciții de același fel sau tip de rezolvat, primesc rezumate pe care trebuie să le memoreze. Elementul de creativitate lipsește cu desăvârșire din moment ce profesorii lor sunt chitiți doar pe memorare și redare, fiind lipsiți de orice urmă de creativitate, de gândire spre ceva nou, în care ei să fi avut o contribuție, cât de cât.
Pentru cei care ar trebui să scrie programe pentru calculator este o calamitate memorarea de programe, căci fiecare problemă are ceva al ei și preluarea mecanică de secvențe de instrucțiuni la un program existent, fără a ști ce modificări trebuie făcute, va duce la soluții care nu au nicio legătură cu obiectivul stabilit. 
Îmi amintesc că la un examen de Structuri de date, un student a tras biletul, l-a citit, apoi s-a așezat la calculator și asemeni unui pianist de mare virtuozitate, s-a apucat să tasteze textul sursă. Am avut surpriza să constat că studentul scria un program memorat, care nu avea nicio legătură cu enunțul din biletul de examen. Când l-am întrebat de ce nu are o foaie de hârtie pe care să scrie și el ceva din rezolvare, mi-a zis că nu are nevoie, că programul este foarte simplu. Întâmplarea a făcut ca să colaborez cu el la lucrarea de licență și să-i arăt că a programa nu înseamnă a memora, ci a gândi, a fi creativ, a da soluție. S-a minunat și mi-a zis că regretă că nu ne-am cunoscut cu ceva mai mult timp înainte, căci cu totul altfel ar fi fost viața lui. Dezbăratul de memorat e greu, căci memoratul fără a înțelege contextul e boală grea.


(25 iunie 2023)

Tuesday, May 30, 2023

Eu și limbajul PASCAL

Norocul vieții mele a fost că am început să învăț limbajul PASCAL folosind cartea referită prin:
Niklaus WIRTH - Algorithms + Data Structures = Programs, Prentice Hall Inc., Englewood Cliffs, New Jersey, 1976, 366 pag, ISBN 0-13-022418-9 
Cartea este foarte bine scrisă, căci autorul ei știa să programeze și numai un om care știe meserie foarte bine este în stare să prezinte lucrurile cum trebuie. Am văzut mulți care scriu cărți de programare fără să fi scris programe la viața lor, dar care cred că doar scriind fac un bine omenirii, dovedesc cât de penibili sunt.
Am învățat limbajul PASCAL atât de bine din cartea lui Niklaus WIRTH încât am reușit să dezvolt niște chestii noi în zona structurilor de date și să jonglez cu lucruri pe care le știam de la limbajele ALGOL, FORTRAN și COBOL, încât variabilele pointer și recursivitatea erau floare la ureche.
Respect, Niklaus WIRTH!


(30 mai 2023)

Wednesday, March 22, 2023

1.000 de oameni care m-au impresionat: Sorin TUDOR

Despre fostul meu student Sorin TUDOR am scris un articol în 25 iunie 2017 care se află la adresa 
https://ionivan1947.blogspot.com/2017/06/tudor-sorin-fostul-meu-student.html
Sorin TUDOR m-a impresionat prin efortul lui considerabil de a realiza exact ceea ce el avea menirea să facă, devenind un formator în ale programării calculatoarelor pentru numeroase generații de elevi ai liceelor de informatică, prin cărțile pe acre el le-a scris. 
În anul 1992 el s-a înscris la doctorat având conducător științific pe profesorul Csaba FABIAN, iar tema aleasă s-a intitulat Tehnici de căutare în spațiile soluțiilor pentru probleme economice și îmi aduc aminte că l-am sfătuit pe Sorin să se prezinte și el la colocviul de admitere cu câteva pagini scrise pe acea temă și cu o bibliografie, căci el nu mai era un proaspăt absolvent de facultate, ci avea în spate o carieră de profesor de liceu și de autor de manuale. El a scris acele pagini, le-a oferit membrilor comisiei, a fost admis la doctorat. peste ceva timp, am avut neplăcuta surpriză să văd că unul dintre membri comisiei al luat acele pagini și le-a introdus într-o lucrare pe care a publicat-o și a lansat-o la librăria Dacia, spre surpriza mea neplăcută și spre dezamăgirea lui Sorin. Cred că și acest eveniment nefericit l-a făcut pe Sorin să scadă turația motoarelor și chiar să se depărteze de problemă și i-am dat dreptate. 
Lui Sorin TUDOR i se potrivește cel mai mult ceea ce a zis Tudor ARGHEZI în poemul Testament:
Nu-ți voi lăsa drept bunuri, după moarte,
Decât un nume adunat pe o carte,
În seara răzvrătită care vine
De la străbunii mei până la tine,
Prin râpi şi gropi adânci
Suite de bătrânii mei pe brânci
Și care, tânăr, să le urci te-așteaptă
Cartea mea-i, fiule, o treaptă.
Printre studenții mei au fost mulți pentru care Sorin TUDOR a fost un adevărat mentor și le dau dreptate, căci prin venele lui curgea programare în limbajele PASCAL și C.




(22 martie 2022)


   

Sunday, February 12, 2023

1000 de oameni care m-au impresionat: Romică ADAM

Romică ADAM este unul dintre cei mai buni absolvenți ai Secției de Informatică Economică de după 1989. El a fost câștigătorul concursului Cem mai bun programator și a rămas asistent universitar stagiar în Catedra de Informatică Economică. Am lucrat cu Romică ADAM câțiva ani și m-a impresionat faptul că el este un om cu:
- putere de muncă extraordinară,
- dorință de autodepășire,
- capacitatea de înțelegere a problemelor,
- talent de programator,
- caracter de om deosebit.
Am lucrat cu mai tânărul meu coleg la elaborarea a două lucrări referite prin:
Ion IVAN, Romică ADAM - STRUCTURI DE DATE și programe PASCAL, Editura QED, Bucuresti, 1992,186 pg
Ion IVAN, Romică ADAM - Culegere de probleme – Structuri de date, Editura QED, Bucuresti, 1992
La câțiva ani de la momentul în care el a venit în catedră, datorită salariilor mici, colegul meu Romică ADAM a plecat din învățământ și s-a mutat la Bacău de unde era el de fel, unde a lucrat în sistemul bancar. A făcut un doctorat la Universitatea Al. I. CUZA sub conducerea științifică a profesorului universitar Ioan ANDONE.
Am fost foarte mult impresionat de dorința lui Romică ADAM de a face lucruri deosebite. Îmi amintesc migala de care a dat dovadă atunci când am lucrat la cartea de Structuri de date, căci noi ne-am propus o cu totul altă abordare, în care tot ce era șir de biți forma dată, iar structurarea se făcea după ce era luată în considerare lungimea zonei de memorie și semnificația atribuită conținutului respectivei zone de memorie. Astfel, variabila pointer era o structură elementară de date, obiectele erau și ele structuri da date, programele chiar sunt și ele structuri de date, bazele de date sunt și ele structuri de date. Deci tot ce ne înconjoară este reprezentat de structuri de date. Alfabetul nu este ceea ce greșit vedem noi acum, adică litere și cifre. IKEBANA este un text, iar componentele care compun aranjamentul sunt simboluri, adică literele unui alfabet. Și o sală de spectacol este privită ca un text, iar alfabetul are simboluri formate din scaune și alte componente. 
Mi-a plăcut că Romică a acceptat ideea cu operatorii definiți și am dezvoltat împreună chestiuni foarte mișto în culegerea de probleme.

(12 februarie 2023)

Friday, January 27, 2023

1.000 de oameni care m-au impresionat: Robert ENYEDI

Robert ENYEDI a fost unul dintre cei mai buni studenți ai mei. Am colaborat și într-un stagiu doctoral, unde el a realizat o teză de doctorat de 199 de pagini, intitulată  Tehnici si metode de translatare a aplicațiilor informatice, pe care a susținut-o în anul 2006. 
Tema aceasta ne-a pasionat încă din vremea în care Robert ENYEDI era student. Chiar am vrut să scriem un articol și bine am făcut că nu am finalizat tema, căci ar fi apărut o situație neplăcută, dacă cineva ar fi preluat ideea și ar fi mers înaintea lui Robert cu finalizarea ei.
Pe atunci, ne gândeam să ne ocupăm de transalatarea schemelor logice. Adică, dacă cineva ne dădea o schemă logică oarecare, se punea problema să realizăm o schemă logică structuartă. Adică să scriem un program care la intrare are scheme logice oarecare și la ieșire desenează schema logică structuartă.
În stagiul doctoral, ideea era de a gândi un instrument software care primește la intrare un program scris într-un limbaj, să zicem C și trebuie rescris automat sub forma unui program C++ cu utilizare de clase, deci să se treacă de la programarea clasică, la programarea orientată obiect, dar automat.Translatarea ar fi mers un pic mai departe, să zicem dacă avem o bază de date realizată cu un SGBD oarecare de acum 20 de ani și dorim să lucrăm cu ea într-un sistem care este conceput cu module care lucrează sub sistemul ORACLE, translatorul ar trebui să primească la intrare baza de date veche și să scoată la ieșire o bază de date compatibilă cu sistemul ORACLE.
M-am bucurat enorm când Robert ENYEDI mi-a zis că acolo în USA unde este stabilit, a folosit din plin ceea ce a făcut la doctorat. Să nu uităm că Robert ENYEDI a lucrat în cercetare la IBM, dar și la alte companii de software. Ori de câte ori merg în California îi scriu lui Robert și este o plăcere imensă să ne vedem să discutăm și eu să mă bucur că  unul dintre doctoranzii mei a reușit să ajungă foarte sus în industria de software, ceea ce nu este deloc puțin lucru.


(27 ianuarie 2023)

Saturday, January 14, 2023

1.000 de oameni care m-au impresionat: Constantin Gelu APOSTOL

Constantin Gelu APOSTOL este absolventul strălucit al primei promoții de studenți ai Secției de Mecanizare și Automatizare a calculului Economic din anul 1969, de la Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică. De la absolvire, a devenit asistent universitar stagiar în Catedra de Cibernetică Economică și când am venit eu în catedră în 1971 l-am găsit acolo. Dumnezeu a vrut ca Valer ROȘCA, Constantin Gelu APOSTOL, Ion Gh. ROȘCA și Ion IVAN, adică eu, să formăm o echipă care a lucrat la elaborarea unor materiale, dintre care cursul în două volume de ASSIRIS, pe care l-am publicat în anul 1974, este cel mai reprezentativ.
Cu Gelu APOSTOL am fost în baze de practică agricolă la fermele viticole de la Zimnicea.
Gelu APOSTOL mi-a vorbit mult despre preocupările lui de arheolog și despre verile petrecute de el în satul lui natal unde lucra solitar și căuta vestigii care să ateste rolul unor oameni de demult care au trăit sau doar au trecut prin acele locuri. Era încrezător în munca lui și gândea că atunci când va ieși la pensie va avea timpul material să scrie și o carte despre rezultatele cercetărilor sale de o viață.
Colegul Gelu APOSTOL are  talent de poet și cu diferite ocazii a scris poezii. Mă mândresc cu faptul că la două zile importante ale vieții mele el mi-a scris câte o mică poezie, lucru pe care l-am apreciat în mod deosebit. 
Gelu APOSTOL a parcurs toate etapele specifice unui stagiu doctoral și în anul 1980 a susținut teza de doctorat coordonată de profesorul doctor docent Constantin IONESCU de 238 pagini, intitulată Procedee de automatizare a analizei fluxurilor informaționale pentru proiectarea sistemelor informatice în economie și îmi aduc aminte că profesorul Gheorghe BOLDUR care era membru în comisie, a scris un catren din care îmi amintesc doar faptul că a zis că autorul tezei a făcut muncă de apostolat, pornind de la numele autorului tezei. De asemenea, îmi aduc aminte că Gelu APOSTOL în timpul stagiului doctoral prezenta la sesiuni științifice rezultatele sale și specialiștii le primeau cu mare interes căci ele puneau bazele analizei automate a indicatorilor definiți în formularele care alcătuiau fluxurile informaționale din economie și care aveau un rol fundamental în optimizarea nivelului birocrației.
După anul 1990, profesorul Gelu APOSTOL a lucrat în colectivul de Programarea calculatoarelor coordonat de profesorul Ion Gh. ROȘCA și împreună cu colegii de acolo au realizat numeroase cărți de programare, care au fost publicate preponderent  în Editura ASE. După începerea colaborării cu Facultatea De Administrarea Afacerilor cu predare în limbi străine, profesorul Gelu APOSTOL a realizat cursuri de birotică în limba franceză, care s-au bucurat de un real succes printre studenți.
Nu vreau să scriu despre modul brutal și nefiresc de întrerupere a activității profesorului Gelu APOSTOL prin aplicarea mecanică a legii 1/2011, dar el a găsit puterea de a merge mai departe, căci este un om puternic și micimile unor oameni nu-l doboară, ci îl fac mai puternic să-și realizeze proiectele de-o viață.

(14 ianuarie 2023)

Monday, December 19, 2022

Cursul de STRUCTURI de DATE din ASE

Când în anul 1990 s-a trecut la restructurarea facultății noastre și aceasta a devenit Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, în programa de învățământ a Secției de Informatică Economică, programă construită după programele de învățământ ale celor mai bune universități din USA, a apărut și disciplina Structuri de date. Eu mai avusesem ceva tangențe cu structurile de date în vremea când lucram în limbaj de asamblare, așa că mie mi-a revenit sarcina să mă ocup de această disciplină. Pe atunci nu era Internet, dar am mers în biblioteci precum cea de la ICI, cea de la Politehnică de la facultatea de Calculatoare, la Universitate, la INID. Am mers și la Biblioteca Americană unde aveam fișă de cititor încă din vremurile comuniste. Am găsit multe materiale foarte bune, dar cea mai bună era cartea lui WIRTH pe care eu o aveam în copie xerox de prin 1980, căci avea ceea ce mă interesa, adică implementări în limbajul PASCAL, limbaj la modă în acea perioadă.
Șansa mea a fost să-l întâlnesc pe tânărul Romică ADAM, un student excelent din punct de vedere a calităților de programator. El a devenit asistent universitar stagiar și am început să colaborăm la realizarea de materiale pentru cursul de Structuri de date. Așa au apărut și cursul și culegerea de probleme de stucturi de date, referite prin:
Ion IVAN, Romică ADAM - Structuri de date și programe PASCAL, Editura QED, București, 1992, 186 pag,
Ion IVAN, Romică ADAM - Culegere de probleme - Structuri de date și programe PASCAL, Editura QED, București, 1992, 170 pag,
Parcursul realizării acestor două cărți a fost unul normal și anume:
- am citit cărți de structuri de date,
- am lucrat pe calculator programe care foloseau structuri de date,
- am scris diferite mici materiale pentru studenți,
- am dezvoltat chestiuni proprii despre structuri de date,
- am schițat cursul și culegerea de probleme,
- am scris și rulat  programe pentru a fi incluse în cărți,
- am inclus în cărți doar programele care au fost foarte bine testate,
- trecut la elaborarea capitolelor.
În acele vremuri nu existau așa de multe calculatoare ca acum și problema compilatoarelor pentru limbajul PASCAL nu era rezolvată așa cum este rezolvată acum, ci a trebuit să lucrăm până seara târziu la Sindicatul Energeticienilor de pe Calea Dorobanților de lângă restaurantul Perla, dar am reușit să finalizăm. Au ieșit două cărți, zic eu, cu destul de multe chestii originale, pentru că și eu și Romică ADAM eram programatori, care înțeleseserăm programarea, din moment ce lucram curent și voioși în limbaj de asamblare, limbaj care spulberă toate misterele legate de gestiunea memoriei la nivel de bit, poziționarea indicatorilor de condiție, moduri de adresare și ciclurile mașină.




Consider că am procedat corect, formând echipă cu un tânăr deosebit de talentat, care lucra foarte bine în zona programării și cu care am reușit să colaborez excelent, pentru că Romică ADAM este un om de construcție, cu idei, care știe să înceapă ceva și să finalizeze.




(19 december 2022)


Wednesday, November 3, 2021

Trofeul concursului FLoarea din grădină

 În vremurile comuniste a existat la Televiziunea Română concursul FLoarea din grădină care avea drept scop promovarea adevăratelor talente din rândul interpreților de folclor. Nivelul de exigentă a concursul era extrem de ridicat, dovadă stă faptul că toți cei care au cucerit trofeul, au devenit interpreți valoroși ai cântecului popular și a dovedit că atunci când criteriile de selecție sunt strict valorice, iar spectacolul trece pe locul al doilea, orice competiție impune valori.
Neseriozitatea și subiectivismul unor festivaluri și concursuri organizate de televiziuni are drept consecință faptul că mu au impus voci, nu au generat competiție reală și în concluzie nu au dus la nimic, în afara  mimării a competiției, exigenței și ierarhizării, cu efect imediat obținerea unui rating nejustificat de mare, a reclamelor care aduc încasări forțate celor care păstoresc canalele Tv organizatoare, la orele de maximă audiență.
Au câștigat trofeul FLoarea din grădină următorii soliști de muzică populară românească:
Floarea CALOTĂ - 1978
Nicoleta VOICA
Alexandru PUGNA  - 1988
Maria APOSTOL - 1973
Reta RUS
Nicolae MUREȘAN - 1985
Dumitru MIUȚĂ - 1972
Veta BIRIȘ - 1974
Traian JURCHELA - 1975
Sava NEGREAN
Mariana ANGHEL
Maria SIDEA - 1977
Maria DRAGOMIROIU - 1977
Nicolae ROTARU - 1977
Florin OLOGEANU - 1978
Laura LAVRIC - 1983
Mioara VELICU
Matilda PASCAL - COJOCĂRIȚA - 1985
Nicolae FURDUI IANCU - 1985
Drăgan MUNTEAN - 1986
Cornelia CĂPRARIU ROMAN - 1988
Angelica STOICAN
George FINIȘ
Ion LUPU
Cristian FODOR - 2003

Dacă urmărim numele interpreților enumerați de mine aici, lista fiind incompletă, vom vedea că foarte mulți dintre ei sunt adevărați monștrii sacri ai folclorului românesc, fără a fi pronunțate numele lor când se vorbește de zonele de unde provin este imposibil de a crea o imagine completă a fenomenului.


(03 noiembrie 2021)