Adrian ATANASIU este născut la data de 21-12-1946.
În intervalul 1960 - 1965, Adrian ATANASIU a fost elev la Liceul „Ienăchiță Văcărescu” din localitatea Târgoviște.
În intervalul 1965 - 1970, Adrian ATANASIU a fost student la Facultatea de Matematică de la Universitatea din București.
În intervalul aaaa - bbbb, Adrian ATANASIU a urmat cursuri de masterat la... (Notă: În perioada
În intervalul 1974 - 1978, Adrian ATANASIU a derulat un stagiu doctoral.
În intervalul 1970 - 2011, Adrian ATANASIU a fost cercetător sau preparator universitar sau asistent sau lector sau conferențiar. Trebuie puse toate pozițiile ocupate:
1970 - 1972: preparator universitar la Facultatea de Matematică, Universitatea din București.
1972 - 1980: asistent universitar la Facultatea de Matematică, Universitatea din București.
1980 - 1990: lector universitar la Facultatea de Matematică, Universitatea din București.
1990 - 2001: conferențiar universitar la Facultatea de Matematică, Universitatea din București.
2001 - 2011: profesor universitar la Facultatea de Matematică și Informatică, Universitatea din București.
În iunie 1978, Adrian ATANASIU a susținut teza de doctorat referită prin:
Adrian ATANASIU - C-Gramatici și codificatori arborescenți, Universitatea din București, 1978, 142 pag.
Conducătorul său de doctorat a fost profesorul universitar Silviu GUIAȘU.
Adrian ATANASIU a scris lucrări referite prin:
Adrian Atanasiu - Cum se scrie un algoritm simplu!, Agni, București, 1993, 191 pagini, ISBN: 973-95944-1-7.
Adrian Atanasiu - Arhitectura calculatorului, InfoData, Cluj-Napoca, 2006, 206 pagini, ISBN: 978-973-87774-0-8.
Adrian ATANASIU - Bazele informaticii, suport de curs pentru anul II, Lito Universitatea București, București, 1987,
Adrian ATANASIU - Teoria codurilor corectoare de erori, Editura Universității București, București, 2001, 337 pag., ISBN 973-575-589-0
Profesorul universitar Adrian ATANASIU a coordonat teze de doctorat ale unor tineri valoroși precum:
Radu-Florian ATANASIU
Marius MIHĂILESCU
În mână am acum un exemplar al cărții scrise de profesorul Adrian ATANASIU, referită prin:
Adrian ATANASIU - Cum se scrie un algoritm simplu!, Agni, București, 1993, 191 pagini, ISBN: 973-95944-1-7.
La pagina 191 se află bibliografia ce conține 9 titluri, din care 3 sunt ale unor autori români și aici mă refer la Adrian ATANASIU cu lucrarea Bazele informaticii din 1987, Cristian CALUDE cu lucrarea Teoria algoritmilor din 1987 și Grigore MOLDOVAN cu Scheme logice și programe FORTRAN din 1978, Adrian LEU și Ioan TOMESCU cu Matematica aplicată în tehnica de calcul din 1980. Cărțile și articolele de revistă incluse în bibliografie au fost publicate în intervalul 1959 - 1992.
Cartea are 3 capitole și 3 anexe.
Capitolul 1 de la paginile 7 - 24, intitulat Algoritmi - prezentare, realizează introducerea conceptelor de bază algoritm și subalgoritm.
Capitolul 2 de la paginile 25 - 55, intitulat Limbajul algoritmic pseudocod.
Capitolul 3 de la paginile 56 - 145, intitulat Clasificarea algoritmilor, prezintă algoritmi liniari cu exemplificări pentru:
- calculul mediei aritmetice,
- restul împărțirii a două numere întregi,
- permutarea a două elemente,
- calculul polinomului de gradul doi.
Exemplificările pentru algoritmii ramificați se referă la:
- aflarea maximului dintre două și trei elemente,
- testarea divizibilității a două numere,
- rezolvarea ecuației de gradul cel mult doi,
- rezolvarea unei probleme de căutare.
Exemplificările pentru algoritmi ciclici se referă la:
- suma numerelor,
- contorizarea elementelor dintr-un șir mai mari decât o valoare dată,
- aflarea maximului dintr-un șir de elemente,
- lucrul cu matrice (inițializare),
- implementarea algoritmului lui Euclid,
- testarea dacă un număr este prim,
- ordonarea crescătoare a elementelor unui șir.
Anexa 1: Scrierea algoritmilor în limbajul BASIC.
Anexa 2: Scrierea algoritmilor în limbajul PASCAL.
Anexa 3: Indexul alfabetic al algoritmilor.
Am apreciat faptul că profesorul Adrian ATANASIU la definirea de algoritmi și subalgoritmi pornește de la exemple din viața de toate zilele. Și eu în activitatea mea cu studenții discutam de realizarea algoritmului pentru prepararea mămăligii și mulți oameni se convingeau că viața bate filmul, cum viața bătea filmul și în cazul scrierii algoritmului prin care omul mănâncă ciorba dintr-o farfurie, algoritm ce trebuia descris pas cu pas. La paginile 13 - 49 sunt prezentate blocurile utilizate în descrierea unui algoritm și se ajunge la schema logică. La pagina 57 este dată schema logică pentru calculul mediei aritmetice a două numere. La pagina 71 este dată o schemă logică pentru aflarea maximului dintre 3 numere.
Implementarea structurii repetitive este dată la paginile 90 - 94. La pagina 100 se află schema logică pentru numărarea elementelor dintr-un șir mai mari decât o valoare dată. La pagina 103 se află schema logică pentru numărarea elementelor dintr-un șir egale cu o valoare, a elementelor mai mici decât valoarea dată și numărarea elementelor mai mari decât valoarea dată.
Schema logică pentru inițializarea cu zero a elementelor unei matrice este dată la pagina 119.
Prezentarea algoritmilor se face și cu ajutorul textelor, așa cum este exemplul de la pagina 141 pentru ordonarea crescătoare a elementelor unui tablou unidimensional.
Acum, în anul 2026, exemplele acestea au o cu totul altă semnificație, numai că lucrarea despre care scriu aici a fost realizată acum 33 de ani. La pagina 149 sus, este textul BASIC al rezolvării ecuației de gradul al II-lea când discriminantul duce către soluții reale. Acum programatorii au alte posibilități și au posibilitatea să ia în considerare și situația în care discriminantul este negativ, căci lucrul cu numere complexe nu mai este o mare filosofie.
Am apreciat cele două anexe în care se prezintă programe pentru soluționarea cam acelorași probleme în limbajele BASIC și PASCAL. Textele prezentate de autor sunt de calitate excelentă și au foarte multe texte lămuritoare care apar ca mesaje pentru utilizator. De exemplu, la pagina 162 se află programul BASIC ord_2 cu 22 instrucțiuni, iar la paginile 187 - 188 se află programul ord_2 cu 19 instrucțiuni, unele definind blocuri cu begin, respectiv, end.
Cartea este excelentă pentru cei care doresc să fie creativi în ceea ce privește descrierea algoritmilor oricât de sofisticați ar fi, pentru a se ajunge la scrierea de programe de foarte bună calitate.
Autorul vorbește clar despre algoritmi, spunând că nu există un algoritm pentru scrierea unui algoritm (pagina 13) și că algoritmul trebuie să fie determinist, să fie general și mai ales să fie finit, căci nimeni nu scrie un program pentru a rezolva o problemă particulară, cum ar fi calculul sumei 2+3, ci toți programatorii vor scrie un program pentru evaluarea expresiei e := a + b; faptul că se dorește evaluarea expresiei pentru a:=2 și b:=3 folosind programul scris este doar utilizarea programului pentru un set de date, dar programul va fi scris să fie rulat pentru oricât de multe seturi de date dorim.
(10 noiembrie 2026)
În intervalul 1960 - 1965, Adrian ATANASIU a fost elev la Liceul „Ienăchiță Văcărescu” din localitatea Târgoviște.
În intervalul 1965 - 1970, Adrian ATANASIU a fost student la Facultatea de Matematică de la Universitatea din București.
În intervalul aaaa - bbbb, Adrian ATANASIU a urmat cursuri de masterat la... (Notă: În perioada
În intervalul 1974 - 1978, Adrian ATANASIU a derulat un stagiu doctoral.
În intervalul 1970 - 2011, Adrian ATANASIU a fost cercetător sau preparator universitar sau asistent sau lector sau conferențiar. Trebuie puse toate pozițiile ocupate:
1970 - 1972: preparator universitar la Facultatea de Matematică, Universitatea din București.
1972 - 1980: asistent universitar la Facultatea de Matematică, Universitatea din București.
1980 - 1990: lector universitar la Facultatea de Matematică, Universitatea din București.
1990 - 2001: conferențiar universitar la Facultatea de Matematică, Universitatea din București.
2001 - 2011: profesor universitar la Facultatea de Matematică și Informatică, Universitatea din București.
În iunie 1978, Adrian ATANASIU a susținut teza de doctorat referită prin:
Adrian ATANASIU - C-Gramatici și codificatori arborescenți, Universitatea din București, 1978, 142 pag.
Conducătorul său de doctorat a fost profesorul universitar Silviu GUIAȘU.
Adrian ATANASIU a scris lucrări referite prin:
Adrian Atanasiu - Cum se scrie un algoritm simplu!, Agni, București, 1993, 191 pagini, ISBN: 973-95944-1-7.
Adrian Atanasiu - Arhitectura calculatorului, InfoData, Cluj-Napoca, 2006, 206 pagini, ISBN: 978-973-87774-0-8.
Adrian ATANASIU - Bazele informaticii, suport de curs pentru anul II, Lito Universitatea București, București, 1987,
Adrian ATANASIU - Teoria codurilor corectoare de erori, Editura Universității București, București, 2001, 337 pag., ISBN 973-575-589-0
Profesorul universitar Adrian ATANASIU a coordonat teze de doctorat ale unor tineri valoroși precum:
Radu-Florian ATANASIU
Marius MIHĂILESCU
În mână am acum un exemplar al cărții scrise de profesorul Adrian ATANASIU, referită prin:
Adrian ATANASIU - Cum se scrie un algoritm simplu!, Agni, București, 1993, 191 pagini, ISBN: 973-95944-1-7.
La pagina 191 se află bibliografia ce conține 9 titluri, din care 3 sunt ale unor autori români și aici mă refer la Adrian ATANASIU cu lucrarea Bazele informaticii din 1987, Cristian CALUDE cu lucrarea Teoria algoritmilor din 1987 și Grigore MOLDOVAN cu Scheme logice și programe FORTRAN din 1978, Adrian LEU și Ioan TOMESCU cu Matematica aplicată în tehnica de calcul din 1980. Cărțile și articolele de revistă incluse în bibliografie au fost publicate în intervalul 1959 - 1992.
Cartea are 3 capitole și 3 anexe.
Capitolul 1 de la paginile 7 - 24, intitulat Algoritmi - prezentare, realizează introducerea conceptelor de bază algoritm și subalgoritm.
Capitolul 2 de la paginile 25 - 55, intitulat Limbajul algoritmic pseudocod.
Capitolul 3 de la paginile 56 - 145, intitulat Clasificarea algoritmilor, prezintă algoritmi liniari cu exemplificări pentru:
- calculul mediei aritmetice,
- restul împărțirii a două numere întregi,
- permutarea a două elemente,
- calculul polinomului de gradul doi.
Exemplificările pentru algoritmii ramificați se referă la:
- aflarea maximului dintre două și trei elemente,
- testarea divizibilității a două numere,
- rezolvarea ecuației de gradul cel mult doi,
- rezolvarea unei probleme de căutare.
Exemplificările pentru algoritmi ciclici se referă la:
- suma numerelor,
- contorizarea elementelor dintr-un șir mai mari decât o valoare dată,
- aflarea maximului dintr-un șir de elemente,
- lucrul cu matrice (inițializare),
- implementarea algoritmului lui Euclid,
- testarea dacă un număr este prim,
- ordonarea crescătoare a elementelor unui șir.
Anexa 1: Scrierea algoritmilor în limbajul BASIC.
Anexa 2: Scrierea algoritmilor în limbajul PASCAL.
Anexa 3: Indexul alfabetic al algoritmilor.
Am apreciat faptul că profesorul Adrian ATANASIU la definirea de algoritmi și subalgoritmi pornește de la exemple din viața de toate zilele. Și eu în activitatea mea cu studenții discutam de realizarea algoritmului pentru prepararea mămăligii și mulți oameni se convingeau că viața bate filmul, cum viața bătea filmul și în cazul scrierii algoritmului prin care omul mănâncă ciorba dintr-o farfurie, algoritm ce trebuia descris pas cu pas. La paginile 13 - 49 sunt prezentate blocurile utilizate în descrierea unui algoritm și se ajunge la schema logică. La pagina 57 este dată schema logică pentru calculul mediei aritmetice a două numere. La pagina 71 este dată o schemă logică pentru aflarea maximului dintre 3 numere.
Implementarea structurii repetitive este dată la paginile 90 - 94. La pagina 100 se află schema logică pentru numărarea elementelor dintr-un șir mai mari decât o valoare dată. La pagina 103 se află schema logică pentru numărarea elementelor dintr-un șir egale cu o valoare, a elementelor mai mici decât valoarea dată și numărarea elementelor mai mari decât valoarea dată.
Schema logică pentru inițializarea cu zero a elementelor unei matrice este dată la pagina 119.
Prezentarea algoritmilor se face și cu ajutorul textelor, așa cum este exemplul de la pagina 141 pentru ordonarea crescătoare a elementelor unui tablou unidimensional.
Acum, în anul 2026, exemplele acestea au o cu totul altă semnificație, numai că lucrarea despre care scriu aici a fost realizată acum 33 de ani. La pagina 149 sus, este textul BASIC al rezolvării ecuației de gradul al II-lea când discriminantul duce către soluții reale. Acum programatorii au alte posibilități și au posibilitatea să ia în considerare și situația în care discriminantul este negativ, căci lucrul cu numere complexe nu mai este o mare filosofie.
Am apreciat cele două anexe în care se prezintă programe pentru soluționarea cam acelorași probleme în limbajele BASIC și PASCAL. Textele prezentate de autor sunt de calitate excelentă și au foarte multe texte lămuritoare care apar ca mesaje pentru utilizator. De exemplu, la pagina 162 se află programul BASIC ord_2 cu 22 instrucțiuni, iar la paginile 187 - 188 se află programul ord_2 cu 19 instrucțiuni, unele definind blocuri cu begin, respectiv, end.
Cartea este excelentă pentru cei care doresc să fie creativi în ceea ce privește descrierea algoritmilor oricât de sofisticați ar fi, pentru a se ajunge la scrierea de programe de foarte bună calitate.
Autorul vorbește clar despre algoritmi, spunând că nu există un algoritm pentru scrierea unui algoritm (pagina 13) și că algoritmul trebuie să fie determinist, să fie general și mai ales să fie finit, căci nimeni nu scrie un program pentru a rezolva o problemă particulară, cum ar fi calculul sumei 2+3, ci toți programatorii vor scrie un program pentru evaluarea expresiei e := a + b; faptul că se dorește evaluarea expresiei pentru a:=2 și b:=3 folosind programul scris este doar utilizarea programului pentru un set de date, dar programul va fi scris să fie rulat pentru oricât de multe seturi de date dorim.
(10 noiembrie 2026)