5.000 cântăreți de folclor: Nicolae SABĂU.

Nicolae SABĂU a fost un mare cântăreț al Ardealului. Stăpânea tehnica vocală și rostea cuvintele ca nimeni altul. Acest cântăreț avea o poziție a corpului extrem de expresivă și-și folosea mâinile ca un adevărat poet.

Alină dorule, alină

Asta-i casa und' mi-i drag

Bate vântul dorului

Cântec pentru tata

Ceteră din lemn de munte

Coborâi din deal în vale

Cucule, nu fi fălos

De-ar fi mândra-n deal la cruce

Decât bade-n casa voastră

De la Nistru pân' la Prut

Eu cu mândra m-am iubit

Eu n-am venit din altă parte

Fost-o-n sat la noi un cuc

În munții Tatra

Într-o sâmbătă spre seară.  1976

Jele-i pare codrului

Jocul găinii

Mama

Mă luai, luai 

Mărie cu ochi bărnaci

Săracă inima me’

Strânge mândra sânziene

Suflă cântec peste sat

Tropotiți feciori cu foc  

U, leliţă, hai la stână
Nicolae SABĂU avea costume populare autentice și de la o cântare la alta nu se observau schimbări majore, ceea ce arăta că artistul ține la tradiția portului său.
Nicolae SABĂU folosește rime precum: alină - grădină, dor - izvor, alină - fântână, lume - nime, nime - oarecine, seară - gară, stea - ia, zile - vine, măicuța - mândruța, citeam - gândeam, bun - drum, vale - cale, acasă - mireasă, ajunge - plânge, sat - mâncat - jucat, iubește, rău - tău, îngrădită - urâtă, nuc - cuc, zboare - izvoare, lui - satului, spini - străini, rămurele - ele, rime care arată că artistul a cules cântecele de la sursă, întrucât există repetiții ale versurilor, cum numai autorul anonim din sat era în stare să le potrivească pentru a ajunge la perfecțiune.
Nicolae SABĂU știe să transmită emoție. Este printre puținii cântăreți care m-au făcut să-mi dea lacrimile când am ascultat Cântec pentru tata, căci dramatismul acestui cântec este transmis de artist direct, natural și profund.


(30 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Frații PETRUȘ

Frații PETRUȘ, adică Ion PETREUȘ și Ștefan PETREUȘ sunt eroii mei din vremurile bolșevice, deși lumea îi identifica cu cei doi puiuți de găină puși într-o pungă, pe când nu se găseau de niciunele în magazinele alimentare.

Așa beau oamenii buni

Atâta horincă oi bea

Când s-a-mpărțit norocu'

Cântă și săracu cucu

Cântec de nuntă din Oaș

Ce rău am făcut la lume

Ce să fac mândră cu tine

Ceterucă mândru zici

Dragă mi-i veselia

Fost-am aseară la fete

Io-s fecior de moroșan

Io-s oșan, făcut așa

Învârtită bătrânească

Maramureș, plai cu flori

Măi prietene, eu şi tu

Mărie, oșanca mea

Merg pe Iza, vin pe Mara

Pe ulița dorului

Rupt-o boii jugu-n tri

Tropotita

Vină mamă, vină tată

Zi-i, ceteraș, de băut!

Zi-i danțul lui Grigoruț!

Frații PETREUȘ sunt un reper în folclorul maramureșan. Ei au adus cântece devenite clasice și vor trece zec i și zeci de ani până va mai veni cineva să aducă ceva remarcabil cum au făcut Frații PETREUȘ. Pe o scară de la 1 la 10, Frații PETREUȘ sunt de nota +10!

Frații PETRUȘ aveau repertoriu adevărat.

Frații PETRUȘ aveau tehnică.

Frații PETRUȘ se completau exemplar.

Frații PETRUȘ rosteau cuvintele perfect.

Frații PETRUȘ aveau în cântecele lor rime de foarte bună calitate, șlefuite.

(30 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Luciana VĂDUVA

Luciana VĂDUVA are o voce puternică, clară, rostește frumos cuvintele. Păcat că are cântece făcute la comandă, neculese de la sursă, șlefuite, până a deveni bijuterii.
Azi la jumătatea vieții 
Lasă lacrima să curgă  
Niciodată n-am știut
O mamă îți dă de toate

Petrecem între muieri

 S-a dus măicuța la stele 
Luciana VĂDUVA are rime neinspirate precum: știut - sunt, aflat - arătat, față- viață, dat - uitat, mereu - eu, viața - ia, rând - gând, făcut - pierdut, dușmănită - iubită, greu - rău, mereu - eu, niciodată - poartă, puținei - ei, mulți - știuți, mor - lor,  vieții - tinereții, o dată - fată, mereu - meu, dragostea - ta, nou - meu, început - făcut, mereu - meu, vreme - putere, dată - niciodată, toate - poate, ea - dragostea, norocul - locul, lume - bune, drum - bun, eu - meu, lume - tine, plăcere - cere, noroc - foc, ascuns - ajuns, mine - lume, eu - meu, eu - meu, curgă - plângă, tine - bine - mine, târziu - fiu - pustiu, deoparte - moarte, ține - tine, așa- roata - mea, oftezi- vezi -pierzi, stele - mele, îndurerată - piatră, răspunde - aprinde, somn - dorm, după câteva cântece ale lui Luciana VĂDUVA rimele devin predictibile.
Luciana VĂDUVA folosește derivate de la cuvântul dușmani de 10  într-un cântec, ceea ce e cam mult. 
Luciana VĂDUVA are costume populare superbe. Are tehnică vocală excelentă. Știe să-și folosească mâinile, dar are și clipuri unde  face cam aceiași pași cu cei care sunt în spatele ei, ceea ce mie nu-mi place.

(30 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Marioara PRECUP

 Marioara PRECUP se recomandă a fi fiica rapsodului popular Maria PRECUP.
 Marioara PRECUP are o voce puternică și o dicție perfectă.
Când eram în vremea mea
De-ar fi lumea ca odată
Lasă-mă doruț mai lin
Măi Vasile nu te însori
Nu știu, soarele răsare
Ochisori mândri cerniți

 Pârâuţ pe lângă moară  

Strigă vecina din prag

 Tot pe Vale și pe Grui
Toată lumea zice așa
Cântecele Mariei PRECUP sunt frumoase, cu rime bine potrivite, precum: oi - noi, părete - sete, ușa - sătea, plug - nuc, deasă - frumoasă, frumos -jos, vecină - vină, tău - meu, barbații - alții.


(29 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Maria PRECUP

Maria PRECUP a fost rapsod autentic.

Colo sus pe munte verde
Pleacă badea la pădure 1978

De-ar fi lumea 

Știi tu, mândro, ce ți-am spus  
Maria PRECUP a folosit în cântecele sale rime precum: mure - pădure - secure, toporul - fuiorul -dorul.
Păcat că pe Youtube nu se află și alte înregistrări ale minunatei voci a lui Maria PRECUP. Pe o scară de la 1 la 10, acord acestei creatoare de folclor adevărat, de la firul ierbii, nota 10 cu +.

Remarcați calitățile de excepție ale vocii acestei artiste.






(29 martie 2024) 

5.000 cântăreți de folclor: Olga STĂNESCU

Olga STĂNESCU este o cântăreață de muzică populară cu voce de soprană de cristal valoros. Ascultătorul trebuie să analizeze rostirea cuvintelor, care la această artistă este atinsă perfecțiunea.
Aseară pe lună plină

 Când cu neica mă iubeam
Cine-a pus cârciuma-n drum

 Cine bate potecuța
Bulgăraș de gheață rece
De ce oare eu te am cunoscut

 Doina Rucărului
Dorule, puiule

 Foaie verde lozioară
Neic-al meu de peste Olt
Olga STĂNESCU a adus cântece pentru care există referințe la cote foarte înalte, punând în ele ceva din. personalitatea sa și în acest fel este transmisă o puternică emoție, căci surpriza de a asculta un cântec foarte cunoscut într-o altă interpretare, dar acum cântat de Olga STĂNESCU, este foarte puternică, pentru că Olga STĂNESCU a cântat foarte frumos și foarte profund acel cântec.

(28 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Florica RUJA

Florica RUJA este o reprezentantă a cântecului bihorean. Are o voce puternică și rostește clar cuvintele.

Așa-i viața omului 
Crișule ce curgi la vale  
Drag mi-i mie a cânta

 Dragu-mi lume prin tine
Eu mă duc maică la danț

 Face -m-aș o frunză-n vânt
Frunzuță verde dă fragă

Tot am zis ca n-oi hori

Florica RUJA are în cântecele sale rime precum: vale - cale, cale - doare, lume - mine, însuratu - lăsatu, întoarce - pace, aude - ascunde, omului - pomului, veștejește - îmbătrânește, lume - bine, dragostea - grea, una - cânta,  hori - tropoti, moi - voi, țoale - picioare, podele - mele, Nuță - desculță, mine - rușine, mărgele - ruminele, joacă - roată, bădiță - guriță, mine - orișicine, danț - lanț, sat - pat, spete - părete, mine - tine, lasă - acasă, creț - măreț, tine - vine, sprâncene - pene, nume - lume, duce-m-aș, nănaș, cunune - bune, rime interesante, dar eu întotdeauna vreau ceva și mai bun.

În cântecul Dradu mi lume prin tine, Florica RUJA are strofe cu rime împerecheate abxb, ceea ce știam eu că nu prea sunt specifice folclorului cules la firul ierbii. Spre exemplificare:

Dagru mi lume prin tine

Să petrec și să horesc

Oamenii să mă asculte,

Ca să-i veselesc.

Și mi-s dragi danțurile,

Cum se joacă pe la noi,

Să se prindă de mijloc,

Cu doi câte doi.
Aș fi preferat să ascult și cântece pentru care există deja referință, pentru a face comparații.

(28 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Petrică MÎȚU STOIAN

Petrică MÎȚU STOIAN am remarcat faptul că avea o voce care se deosebea de vocile tuturor celorlalți interpreți de folclor. Era o voce caldă, cu rostire clară a cuvintelor. Petrică MÎȚU STOIAN avea în repertoriu cântece făcute la comandă, cam multe legate de țuică și de cei care beau țuică, drept care nu am leșinat după cântecele lui Petrică MÎȚU STOIAN.

Coace Doamne prunele

Hai, cănuța sus!

La cazanul lui Petrică

Zi-i cântecul cu otrava

Mai avea și alte cântece Petrică MÎȚU STOIAN, dar eu le-am ales pe acestea și punct.


(28 martie 2024) 

5.000 cântăreți de folclor: Alexandru PUGNA

Pe cântărețul din ardeal Alexandru PUGNA l-am văzut foarte des pe micile ecrane interpretând cântece  cu teme foarte variate, dar unele dintre acestea sunt făcute la comandă și aici mă refer la cântecele referitoare la diaspora.

Bătrânețe haine grele

Ce mi-e mie drag pe lume

De-ar fi dragostea ca un izvor

Horile le-o semănat

Pe valea Someșului

Alexandru PUGNA are o voce plăcută, clară și o tehnică excelentă. Îmi place la Alexandru PUGNA atitudinea de pe scenă. El are gesturi calculate și știe ce să facă cu mâinile. Apreciez laAlexandru PUGNA faptul că rostește cuvintele clar, mai ales se aud  foarte clar ultimele sunete din cuvânt, așa cum se aud la înregistrările lui Ioana RADU.

La Alexandru PUGNA îmi place costumul cu chimirul uriaș, cu clopul cu pene de păun și cămașa albă cu cusături stilizate și fără a fi în exces șini ca dimensiune și nici din punct de vedere al culorii.

Alexandru PUGNA are în cântece lui rime precum: Someșului - dorului, izvor - dor, meu - părău, ușor - dor, răzor - pomișor, dor - mor, fag - drag, fac - zac, izvor - dor, apă - amestecată, curat - fermecat, mereu - meu, trăi - bătrâni, păcat - drag, izvor - dor, curată - amestecată, bea - îmbăta, îmbăta - stâmpăra, grele - ele, grele - mele, scurte - rupe, iute - munte, frunza - mândra, fragile - mândrile, cheltui - fi, da - tinereța, floare - trecătoare, rime curate, dar cred că o selecție mai atentă ar duce la scăderea repetitivității.



(28 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Ruxandra PITULICE

Ruxandra PITULICE  este o cântăreață de muzică românească, cu voce clară, dicție foarte bună. 

Lasă-ți lacrima să curgă

O bătrână de la țară

Te visez măicuța mea

Ruxandra PITULICE  cântă cântece făcute la comandă, căci rimele abab nu prea sunt specifice folclorului nostru din spațiul mioritic.

După ani și ani de zile

M-am întors acasă

Nimeni nu mă aștepta

La  căsuța noastră.

Rimele din cântecele lui Ruxandra PITULICE sunt comune, precum: mea - ta, trezesc - pornesc, bine - tine, târziu - pustiu, mărgele - mele, greu - tău, mine - tine, departe - desparte, prag - drag, dar spun că am ascultat manele de serie cu versuri mult mai bune din punctul de vedere al rimelor, căci rimele bune nu sunt predictibile.

Ruxandra PITULICE  are o salbă bogată și cercei asortați. Costumele ei sunt interesante.

Eu nu cred în transmiterea talentului pe cale ereditară. Un fiu, o fiică pot fi foarte buni, dar dacă părinții sunt excepționali, adică geniali ca talente, eu nu cred că fiul sau fiica vor fi excepționali sau geniali ca talente, ei pot fi cel mult foarte, foarte buni, dar geniali nu și nici excepționali.

(27 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Vasile PITULICE

Vasile PITULICE este un cântăreț a cărui voce îmi place. El face parte din familia vocilor lui Liviu VASILICĂ, adică are ceva autentic, fiind o voce naturală, neprelucrată cu elemente artificiale sau forțate. Mie îmi place mult  vocea lui Vasile PITULICE. El se acompaniază cu cobza.

Frumoşi ochi are mândra

Regret că pe Youtube nu sunt cântece unde Vasile PITULICE să cânte singur.

Vasile PITULICE este pentru mine un reper pentru că pentru a vedea că un om este de talent nu trebuie să-mi cânte mie 1.000 de cântece. Un cânte m-a convins.

(27 martie 2024)

5000 cântăreți de folclor: Mioara PITULICE

Mioara PITULICE, Ruxandra PITULICE, Vasile PITULICE sunt persoane cu același nume. PITULICE nu este un nume comun ca POPESCU, IONESCU, MARINESCU sau chiar și IVAN și de aceea, am niște semne de întrebare, dacă este vorba de o familie de cântăreți, familia PITULICE sau pur și simplu este vorba de coincidență de nume. Nu intru pe Internet să verific pentru că pur și simplu n-am chef, dar știu că o tânără cântăreață absolut necunoscută, cu nume de PITULICE, la un rerstaurant de 5 stele de lângă stadionul Steaua, se plimba la Revelionul din 2017 spre 2018 între mese și aștepta să-i bage lumea banii între țâțe.

Am crescut băiat și fată

Doamne, de-aș putea să plâng

Fir-ai să fii, măi băiete!

Geaba mă mai duc acasă

Mână, mână car cu boi

Pădure și iar pădure

Pierire-ai dorule azi

Taica-l meu bătrân și bun

Zărzărică, Zărzărea

Mioara PITULICE are o voce clară, poartă costume interesante și are atitudine potrivită când cântă, adică este sobră ca profesionistă ce se dovedește a fi.

Mioara PITULICE are cântece cu rime precum: bun - drum, vorbit - topit, mea- ta - suspina, mea - lacrima - ea, plâng - sting, zile - mine, deloc - foc, para - vara,  azi - necaz, mâine - tine, dorul - omul, greu - meu, izvor - dor, dragostea - inima, apare - vară, noi - înapoi, meu - greu, fată - împăcată, am - aveam, priveaai - mei, crescut - gândit, socotit - agonisit, care sunt predictibile și a căror potrivire este greoaie.

Apreciez vocea lui Mioara PITULICE când cântă cântece clasice pentru că are dicție, are voce frumoasă și are capacitatea de a transmite emoție, ceea ce pentru o cântăreață este cam totul.

(27 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Ramona ZIA. .

Ramona ZIA este o cântăreață care se recomandă ca fiind șoferiță de TIR și toate clipurile o arată fie conducând o mașină de mare tonaj, fie într-o cabină de TIR.

Măi șoferule frumos...

Musteața socrului meu

Răpirea din Serai
Ramona ZIA are o voce bună, iar perseverența cu care lucrează îmi dă convingerea că ea va fi un nume în muzica populară românească. Este adevărat că acum ea cântă folosind negative deja existente, dar viitorul va arăta altfel căci și în domeniul muzicii inteligența artificială lucrează și va fi greu să se facă deosevire peste 5 ani între o muzică făcută după indicații de către un produs software înzestrat cu inteligență artificială și un produs al unei orchestre formată din instrumentiști reali și cu un dirijor real. Atunci Ramona ZIA se va manifesta în consecință.
La Ramona ZIA nu scriu nici despre costume și nici despre atitudine, așa cum aș scrie despre o cântăreață care vine pe scenă, gesticulează, dansează și relaționează cu publicul. Ramona ZIA are doar volanul și TIR-ul ei de care nu se dezlipește și aceasta este noutatea pe care ea o aduce, nu pe scenă, ci în viață.

(26 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Steliana SIMA

Pe cântăreața Steliana SIMA am văzut-o de mai multe ori la televizor, dar am văzut-o și pe afișele unor spectacole cu mulți cântăreți, ca în vremurile bolșevice, când se vindeau bilete prin sindicat. Acum eu am alte pretenții. Vreau să văd spectacole ale unui interpret și doar ale unui interpret. Vreau să văd un cântăreț care cântă 90 de minute la sala Palatului, fără invitați, căci el trebuie să-mi dovedească performanța, așa cum face MADONNA sau cum face Celine DION. Nu mai vreau să văd cohorte de cântăreți. La nunșți este ca la Sala Palatului. Cântărețul face dovada la ce este el în stare să facă de unul singur, cu un taraf sau o formație cu structură restrânsă.
Acum știu ce e iubirea
Am crescut pe lângă mine
Așa-s frații la o mumă

 Dă, Doamne, anii înapoi
Geaba neicuță m-aștepți

Inimă plină de dor
La fel ca mine sunt femei
Mă întreabă fiul meu
Mi-e drag numele Marin
Nu știi neică ce-i cu mine
Turturică, turturea

Steliana SIMA are un repertoriu bogat

Steliana SIMA folosește versuri cu rime precum: bine - mine, mine -  nimeni, urât - făcut, oftat - drag, dor - mor, suspina - lăcrima, zaci - faci, supărăcioasă - voioasă, multe - unde, toate - poate, trifoi - înapoi, desculță - poeniță, drag - prag, arată - semănată, acasă - părintescă, vântului - câmpului, vie - copilărie, codiță - romaniță, vrea - vremea, odată - tată, bătrână - lână, bune - zâne, toate - noapte, dar dacă fi să concluzionez, versurile cântecelor Mariei TĂNASE erau mult mai bine construite din punctul de vedere al rimelor șlefuite de nenumărații artiști anonimi, iar ca să revin la vremurile noastre, unii maneliști au versuri cu rime mult mai bune.

Costumele pe care le poartă Steliana SIMA sunt foarte frumoase. Îmi plan șiragurile de bănuți de aur de la gâtul artistei, ceea ce mi-a adus aminte de unele romane ale lui Zaharia STANCU.

Steliana SIMA este prezentă mai pe toate rețelele de socializare cu clipuri bine construite, ceea ce arată că are o echipă bună de tehnicieni în jurul ei.

(26 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Ionuț COSTE

Ionuț COSTE este un cântăreț cu o voce care se distinge dintr-o mie, căci timbrul ei este special, iar cel ce ascultă un cântec cântat de Ionuț COSTE, îi va recunoaște cu ușurință vocea. El are în repertoriu o anumită tipologie de teme, anumite ritmuri și vocea lui se potrivește de minune cântecelor pe care Ionuț COSTE le interpretează. El când foarte atent, ca un profesionist.
Mândruță, mândruță dragă
Mie viața mi-o plăcut

 Nunta Narcis & Ana-Maria
Prieteni ce-mi încurcă treaba

Să-mi fac casă și fântână
Și săracii au Crăciun
Țară, dulce țară

 Un bătrân cu barba albă

Viața mea
Ionuț COSTE poartă costume special făcute pentru scenă, cu culori vii
Ionuț COSTE are în cântecele lui rime precum: lămurit -  socotit, foc - noroc, degeaba - treaba, drag - întreagă, rău - meu, spune - tine, uiți - minți, bine - tine, mea - mea, bolund - ascund, plăcut - vrut, ridic - pic, acuma - lumea, gândesc - trăiesc, mea - ea, zic - pic, pierdut - făcut, lăsat - plecat, trudit - agonisit, rime care arată o mare variație a calității în texte făcute la comandă.
Clipurile în care apare Ionuț COSTE sunt bine închegate, cu elemente sugestive, ceea ce arată că are o echipă bună, care reușește să creeze acte artistice interesante. Pentru un artist e important să facă dovada că are capacitatea de a-și îndeplini menirea, adică de a aduce bucurie și Ionuț COSTE știe să facă acest lucru, mai ales la evenimentele la care a participat și unde are înregistrări. Să urmărim dicția, claritatea rostirii și abordarea profesionistă a întregului său demers.

(26 martie 2024)

Cântecul RĂPIREA din SERAI și interpreții săi

Ionuț ARDELEAN

AZUR
Dan CIOTOI
Alexandra CREȚ
Puiu FĂGĂRĂȘANU
Cosmin GHERA
Andrei HEREȘANU
Sorin NECUNOSCUTU
LORENNA
Gabi LUNCĂ
Cristi MOTOI
Andrada OROS
Romica PUCEANU
Sarmale Reci

 Corina SÎRGHI
Mihai ȘOAITĂ
Vali VIJELIE
Nelu VLAD
 Ramona ZIA

(26 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Radu ILLE

A fost o vreme în care cântărețul Radu ILLE  apărea foarte des la televizor și cânta. Radu ILLE  mă impresiona prin dinamismul pieselor interpretate și mai ales prin dansurile extrem de zbuciumate, de salturile pe care le făcea, fără să se simtă nimic în vocea sa din marele efort fizic pe care-l făcea. Radu ILLE  este o voce foarte mare și dacă ar fi avut un manager bun sunt sigur că era la ora actuală cea mai mare voce a României. El are voce. El rostește curat toate sunetele cuvintelor. El are talent. El este o personalitate care știe să se prezinte la un înalt profesionalism pe scenă.

Așa-i românu'
Azi îi nor mâine-i senin  
Care frunză pică jos
Carolina

 C'așa beau eu câte-un pic
Cetera-i inima me'!
Dor de glie, dor de casă
Io-s fecior de moroșan
 Mai întoarce Doamne roata 
Maramures, plai cu flori
Nașule, nașule
Nu pot să te uit
O fetiță și-un băiat

  Palincuța încă-i bună
Prin pădurea bradului
Pușca și cureaua lată!
Răducu meu

 Ș-am avut o cărărușă
Ș-am să cânt
Trecui aseară pân codru
Vecină dragă vecină 
Viața mea
Zărzărea
Radu ILLE  este un cântăreț valoros, dar care se îndreaptă spre foarte multe proiecte diferite, ceea ce presupune un efort care destabilizează raportul cantitate/calitate, în detrimentul calității. Îmi place la Radu ILLE  cum poartă clopul și ce face cu el. El are chimir lat și cămașă albă simplă și totul formează un ansamblu sobru. Cântărețul Radu ILLE  trăiește intens fiecare cântec. El joacă cu foc. Este foarte expresiv.

(26 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Ramona FABIAN

Ramona FABIAN este cântăreața de muzică populară din Târgu Mureș, cu o voce puternică și clară, care s-a impus în peisajul marilor voci cu un repertoriu format din piese folclorice autentice. Ea a plecat dintre noi la 34 de ani, lăsându-ne multe cântece memorabile.

Ai vrut dor să mă omori

Am noroc cât un grăunte

Atâta-mi place cântatu`

Blestem cu nume de floare

Caru` cu muieri stricate

Câte dușmănițe am

De ce fug mamă la tine

Io-s fată de-a lu` Iliuț

La tot omu' de Crăciun

Om am fost eu pân` acuma

Pe bădița l-am vândut

Pune sare-n mămăligă

Sacfiuț din poarta noastră

S-au pus alții să-mpărțască

Zâce lumea că-s țâgană 

Ramona FABIAN purta un costum tradițional și avea atitudine. ea știa să folosescă gesturile mâinilor în slujba cântecului. Cine stă să analizeze versurile cântecelor sale va găsi acolo rimele potrivite, exact contextului. Sunt sigur că prin digitalizare, se vor afla pe Youtube și alte înregistrări cu marea cântăreață a Ardealului Ramona FABIOAN.

Ramona FABIAN

Cosmin NATANTICU

În anul 2023 a început ceea ce nu credeam că va începe vreodată. În anul 2024 se continuă.
Deschid televizorul la iUmor, în juriu este Cosmin NATANTICU.

Deschid televizorul la Splash! Vedete la apă, în juriu este Cosmin NATANTICU.

Deschid televizorul la Chefi la cuțite, undeva la o măsuță este Cosmin NATANTICU.

Deschid televizorul, la Power Couple, printre concurenți este și Cosmin NATANTICU, dar nu singur.

Deschid televizorul la Asia Express, printre concurenți este și Cosmin NATANTICU, dar nu singur.

Deschid televizorul la Te cunosc de undeva și îl văd pe Cosmin NATANTICU, dar nu singur.

Cineva zicea în mașina 133 că dacă deschide frigiderul, de acolo îl va saluta Cosmin NATANTICU.

Un altui, ca să-l completeze, zicea că din cuptorul cu microunde îl va saluta Cosmin NATANTICU.

Cred că vremurile de dinainte de 1989 în care fierul de călcat rostea cuvântări nu se vor repeta, mai ales că televiziunile au mari rezerve de talente, iar UNATC scoate anual promoții numeroase și valoroase.




(25 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Sirma GRANZULEA

La mine în mahala există o crâșmă numită LA MACHEDONU și acolo se cântă multă muzică a aromânilor și cum blocul meu nu e departe de această crâșmă, am avut ocazia să ascult muzică de acest fel, căci instalația de sonorizare nu m-a ocolit niciodată și spun din start că mie îmi place muzica aromânilor.

Cât ti voi lea hoara armânească

Dâmândarea pârintească

Eu sunt o mândră armâna

Gione ocljiuts ca di amură

Hoara mea

Lilicea mea

Noi himu Armânji

Shopatu, shopatu, apa aratsi  
Sunt la maica numai una

Unu câti unu

V-alas cu ghini

De la primele sunete mi-am dat seama că Sirma GRANZULEA  este o foarte mare cântăreață. Are Tehnică vocală. Are voce plină. Are repertoriu. Are ceva al ei de o recunoști dintr-o mie de voci. Ea este o reprezentată autentică a folclorului aromânilor. Costumele ei sunt atât de frumoase, încât nici nu crezi că sunt reale, că sunt venite de undeva din cer. Eu o așez pe această cântăreață în rând cu Maria CIOBANU, Irina LOGHIN, Maria BUTACIU din punct de vedere al vocilor.

(25 martie 2024)

Cântecul SANIE CU ZURGĂLĂI și interpreții săi

ANDRA
Luminița CALUTA
Nadejda CEPRAGA
Maria CIOBANU
Anișoara DABIJA
Ion DOLĂNESCU
Maria DRAGOMIROIU

Margherita de la Clejani
Alex FLOREA

 Nicu GIGANTU
Maria HAIDUC

Constantin LĂTĂREȚU
Maria LĂTĂREȚU
LOREDANA
Adriana OCHIȘANU

Gică PETRESCU

Edith PIAF

Silvia POTORAC
Ionela PRODAN
Ro-Mania
Irina SÂRBU

Angela SIMILEA
Gheorghe TOPA
Vaya Con Dios

Trie UTAMI
Marina VOICA


(25 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Maria HAIDUC

Maria HAIDUC este o voce puternică, clară, cu mare expresivitate în muzica populară a Ardealului. 

Bea, bea, nu te lăsa

Ce te uiți, bade, la mine

Cine m-aude cântând

Cucule, te-oi întreba

Drag mi-i danțu' din bătrâni

Dragă mi-i pălinca-n iagă

Fir-ai bade râs în lume

Gura mea ca cetera

În patru cornuri de masă 

La fereastra casei mele

Mama

Mândru îi ceru cu stele

Negruță

Noi merem după mireasă

Pe umeri pletele curg râu 

Rău îmi pare după lume

Sanie cu zurgălăi

Sănătate, nan' Anuță

Și-așa zice a mea gură

Trandafir mândru din iarbă

Maria HAIDUC cântă folosind texte de calitate, iar rimele sunt naturale, bine potrivite. Rime spre exemplificare: stele - mărgele, lună - cunună, miresii - uliții, soare - mergătoare, lună - bună, luna - înturna, suspină - bună, bărbat - gătat, lume - nume, sat - lăsat, bine - mine, rău - eu, mine - tine, mâniat - blăstemat, dorul - omul, soare - picioare și tot așa.

Maria HAIDUC știe să-și folosească mâinile când cântă, iar economia gesturilor este aceea care dă forță cântării. Atunci când cântă romanțe se vede tehnica vocală a artistei și ambitusul vocii sale.

Maria HAIDUC are o dicție perfectă, ceea ce este absolut necesar pentru a se face înțeleasă, iar vocea sa puernică este în concordanță cu instrumentele ce o acompaniază. Costumele pe care le poartă artista sunt autentice, sobre și nu au acele elemente care să le denatureze, așa cum se procedează cu diverse ocazii de către profanii folclorului adevărat.

(24 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Natalia GLIGA.

Natalia GLIGA a fost o mare cântăreață de muzică populară românească.

Arde-ai bade-n casă-nchisă
Asta-i nana de la Cața.    1977
Bade cu mustață neagră
Bate vântul florile

De-ar fi dorul ca dorul
De la Reghin mai in sus

Dorul badii
Fusul
Hai bădiță-n deal, la culme

Lume, lume, cum o duci
Lume, lume dragă lume
Maică, măiculița mea 

Măi badiță de-al tău drag
Peste Mureș, peste tău 
Satul meu, grădină dulce   1969
Trec zilele omului
Ușurică-i dragostea
Vecină, dragă vecină
Natalia GLIGA avea repertoriu format doar din cântece culese de la sursă.
Natalia GLIGA avea voce clară.

Natalia GLIGA avea versuri de calitate în cântecele sale.

(24 martie 2024)

Kate prințesa de Wales

Când am văzut zilele trecute privirea lui Kate prințesa de Wales, vorbind despre suferința ei, mi-am adus aminte de o întâmplare din copilăria mea. Aveam un chiriaș care era și vânător. El mi-a zis să merg cu el la vânătoare undeva departe de Pitești, la o pădure de munte. Era sezonul de vânătoare al căprioarelor. Eu eram prea mic să știu ce și cum. El stătea cu pușca la ochi pregătit să tragă. A ieșit o cărioară dintr-un tufiș. S-a oprit. Ne-a privit. I-am văzut ochii. Și chiriașul nostru cred că i-a văzut ochii, pentru că a coborât pușca cu țeava spre pământ. Căprioara a dispărut în tufișuri. Privirea aceea a căprioarei m-a urmărit și mă urmărește și azi. Nu am cuvinte s-o descriu. Spunea ceva, dar nu știu cum să descriu ceea ce mi-a zis atunci acea privire. Știu doar că nu am uitat-o și nu am cum s-o uit vreodată. Dar nu credeam că voi mai avea ocazia să văd o astfel de privire. S-a întâmplat ca zilele trecute s-o privesc, absolut din întâmplare pe un canal Tv de știri pe Kate prințesa de Wales vorbind. Avea exact acea privire pe care am văzut-o acum foarte mulți ani la cărprioara aceea din pădurea de munte. Nu mi-am închipuit vreodată că oamenii au atât de multă răutate în ei încât să forțeze un om aflat în necaz să vină și să vorbească despre ceea ce trăiește, să-și amplifice suferința și cei din jur să stea cu gurile căscate și să soarbă cu nesaț fiecare sunet, pentru a-și satisface curiozitatea bolnăvicioasă chipurile în numele informării. Acum am rămas cu imaginea lui Kate prințesa de Wales care vorbea cu demnitate despre trăirile ei, cu aceeași privire pe care mi-o reamintesc de peste zeci și zeci de ani. 
Fiecare om are viața lui și dacă lui nu-i plac niște lucruri, nici altuia nu trebuie să ceară să se întâmple, iar falsa informare nu este altceva decât curiozitate de om bolnav, care se hrănește cu necazurile celorlalți, din moment ce nu au nicio tresărire când semenii lor se află în clipe cumplite ale existenței lor. Chiar dacă vorbim că există caractere puternice care trăiesc cu demnitate cele mai cumplite drame, a fi om înseamnă să ajuți, înseamnă a fi empatic, dar fără a intra cu bocancii plini de noroi în viața omului alături de care vrei să stai cât mai aproape cu o vorbă sau cu o mână de ajutor.


(24 martie 2024)

Cântecul VECINĂ, DRAGĂ VECINĂ și interpreții săi

Sorin BACIU

Tita BĂRBULESCU 
Geta BURLACU
Maria DRAGOMIROIU
Viorela FILIP
Cristina GEORGHIU
EMILIA GHINESCU
Natalia GLIGA

Nicoleta HĂDĂREAN
Radu ILLE
Petrică ION
LORENNA
Nelu ORIAN
Ileana SĂRĂROIU
Benone SINULESCU
Nelu ȘTEFAN
Anghelina TIMIȘ LUNG
Maria VĂDUVA
Mioara VELICU
Ramona ZIA

(24 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Lia LUNGU

 Lia LUNGU este o reprezentantă de frunte a cântecului bănățean. Vocea lui Lia LUNGU îi permite o largă paletă de cântece și repertoriul său arată acest lucru. Mie mi-a plăcut graiul lui Lia LUNGU , claritatea rostirii. În clipurile de pe Youtube, Lia LUNGU  este o prezență distinsă, căci ea, comparativ cu alte reprezentante ale cântecului bănățean, nu țopăie când cântă. Are gesturi distine, atitudinea unei mari doamne a cântecului bănățean.

Adă, Doamne, ieroplanul
Dragostea și dorul
Fată mândră din Banat
Hai, Ioane, Ioane
Iedera
Junelui bunu

Lerui ler, Domnului Doamne
Mândră-i fata, până-i fată
Mi-am luat cântecul cu mine
Noi nu suntem urmașii Romei

 O, ce veste minunată
Să-mi fii noră mi-ar fi drag
Sfinte soare, lumea mare
Toată lumea-i dintr-un neam
Văsălie, Văsălie
Lia LUNGU are costume populare tradiționale nealterate, așa cum se obișnuiește de către unii cântăreți, pentru a arăta bogăție artificială.
 Lia LUNGU cântă cu orchestre cu structură clasică specifică Banatului.
 Lia LUNGU are mult dramatism în voc e, lucru extrem de important în cântecele cu teme profunde de dragoste, căci emoția pe care o transmite vocea ei este puternică.
Ei i s-a dedicat o emisiune pe TVR 3 în 19 noiembrie 2022.

(24 martie 2024) 

5.000 cântăreți de folclor: Rela LUCAN

Rela LUCAN a fost una dintre cele mai bune cântărețe pentru evenimente, căci vocea ei clară, repertoriul ei bogat, îi permiteau să ducă o nuntă cap-coadă, în cele mai bune condiții, cu atmosferă, cu atitudine și mai ales, cu ritm, ceea ce pentru o nuntă este elementul cheie, unde mesenii vor să asculte muzică, vor să danseze după muzică, vor să se emoționeze în momentele principale ale nunții, iar cântăreața Rela LUNGU avea pentru fiecare moment un cântec special.
Am acasă un bujor
Am inima pustiită 

Aseară m-am supărat

Astăzi este nuntă-n sat

Cine-i om de omenie

Cine n-are în casă fete
Crâșmăriță, crâșmăriță

Mi-a venit aseară un gând 

Neicuță cu mustăcioară

Oda bucuriei

Viață, viață
Rela LUCAN a cântat și cântece făcute la comandă, nespecifice folclorului autentic, având rime împerecheate abab, precum:
Am acasă un bujor,
Doamne, ce mult iubesc,
Feciorul mamii fecior,
Doamne pentru el trăiesc.
Rela LUCAN a avut în cântecele ei rime precum: sat - adunat, mare - soare, bucuros - frumos, fată - picată, sta - mireasa, ta - lumea, fericit - împlinit, dorit - potrivit, mici - înstăriți,rară - țară, vestiți - veniți, sta - vremea, cinstiți  - renumiți, sta - nașa, mirii - socrii, nașule - paralele, lumea - ziua, vina - vecina, ea -ulița, îmbată - poartă, înadins - aprins, deseară - afară, duce - culce, omenie - dușmănie, spună - bună, mei - ei, rime care nu sunt cele mai fericit alese. 

Mie mi-a plăcut să ascult cântece interpretate de Rela LUNGU, pentru că vocea acestei artiste era frumoasă și înregistrările de pe Youtube.com păstrează suficient de bine calitățile acestei voce. Acompaniamentul este cel specific evenimentelor, căci la o nuntă nu va veni o orchestră de 60 de instrumentiști, ci o trupă foarte restrânsă. La Rela LUNGU mi-au plăcut iile din costumele pe care le purta când cânta în clipuri.

(24 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Rela CIULEI

Rela CIULEI a fost o mare cântăreață a unui taraf de lăutari, cu voce absolut remarcabilă, cu un repertoriu absolut remarcabil și cu o prezență absolut remarcabilă. Ea a fost exemoplu de solistă de taraf, care prin atitudine, prin gesturi, reușea să transmită emoție la cele mai înalte cote.

La adresa Rela CIULEI interpretează cântecele: 

Foaie verde a murele

Spală maică rufele

Hai mândruțo-n deal la peri

La adresa Rela CIULEI cântă:

Făcui casă și avere

Cântă puiul cucului

La adresa Rela CIULEI cântă:

Păcat c-am îmbătrânit

Dă-mi guriță și te du

La adresa Rela CIULEI cântă:

Am un foc la inimioară

Păcat c-am îmbătrânit

 Sub pădurea din Hobița

Se vede adevărata artă a tarafului cu acompaniamentul de țambal, al contrabasului, al chitarei și cu viorile cu sunete Stradivarius, parcă. Rela CIULEI  a fost o mare cântăreață și lumea trebuie să știe acest lucru!

(24 martie 2024)

Arta de a deveni oribilă

Secolul al XXI-lea a adus progrese importante în transformarea din punct de vedere estetic a oamenilor, femei sau bărbați. 
Bărbații au posibilitatea de a-și modifica forma gambelor, forma bicepșilor, forma pectoralilor și de a realiza la comandă pătrățele pe abdomen, dar mai ales de a-și realiza visul secret de mărire a lungimii penisurilor, exact la nivelul de gigantism dorit. Nici eliminarea ridurilor, corectarea designului de la nas și de la buze nu este lăsată la voia întâmplării de unii domni, așa cum nici implantul de păr nu trece pe un plan secund la bărbații cu calviție mai mult sau mai puțin pronunțată. Toate acestea pălesc în fața transformărilor pe care și le impun doamnele.

Aici nu mă refer la acele transformări nevinovate pe care le realizează medicii pe corpurile unor doamne, ci la acele transformări care fac din niște femei frumoase, femei oribile, cu buze îngrozitor de groase și de ridicate, cu nasul atât de în vânt încât depășește limitele năsului obrăznicuș, cu pomeții obrajilor nu corectați, ci de-a dreptul umflați, cu fruntea nu îndreptată și inexpresivă și lucioasă, cu pleoapele de sorginte inumană. În final, dintr-o femeie superbă, respectiva devine o femeie oribilă. Să se înțeleagă clar: nu sunt împotriva micilor retușuri ale chipului unei femei, fie pentru a păcăli trecerea anilor și a o face pe femeie mai tânără cu zece ani, fie pentru a face corecții absolut necesare acolo unde natura sau viața impune corecții, femeia devenind cu mult mai frumoasă sau mai interesantă după intervenția chirurgicală, comparativ cu aspectul pe care îl avea înainte. 

Eu mă refer la femeile care devin oribile din cauză că exagerează pe fondul transformării intervențiilor chirurgicale din evenimente izolate în viața lor, în lucruri obișnuite, ca o a doua natură, prin realizarea de adăugiri la capitolul volume în toate zonele corpului, crezând că orice creștere în exces este benefică. Mergând pe stradă acum 20 de ani, din 1.000 de femei pe care le vedeam, toate erau frumoase, indiferent de vârstă, înălțime, culoarea ochilor, culoarea părului, mers, ținută. Acum lucrurile nu mai stau așa. Din 1.000 de femei pe care le văd pe stradă într-un interval oarecare, 10 sau 20 dintre ele au o înfățișare oribilă pentru că nu au știut unde să se oprească cu corecțiile, exagerând îngrozitor de mult, devenind din ființe agreabile, niște chipuri acricaturale. Există un proverb care spune că dacă într-o oală de ciorbă pui o lingură de c-c-t, totul c-c-t se numește. Dacă din 1.000 de femei, într-o zi oarecare, una singură dintre femei îmi apare în fața ochilor ca fiind persoana care a suferit transformări ale corpului la nivelul exagerărilor necontrolate, ziua aceea este pentru mine o zi ratată.



(23 martie 2024) 

5.000 cântăreți de folclor: Stana IZBAȘA

Stana IZBAȘA este o cântăreață celebră, dar ea nu este celebră că ar apare la televizor. Celebritatea lui Stana IZBAȘA este asemeni doinelor din folclor, doine care când sunt cântate și plac, circulă din loc în loc de la o șezătoare la alta. Stana IZBAȘA are repertoriu. Stana IZBAȘA are voce. Stana IZBAȘA are rostire clară. Stana IZBAȘA are ambitus. Stana IZBAȘA transmite emoție. Stana IZBAȘA știe să facă lumea să se simtă bine. Stana IZBAȘA este un magnet pentru nunți. Ea este o prezență și știe să creeze atmosferă. Stana IZBAȘA este o profesionistă a cântecului de petrecere.

Acum te-ntorci iar la mine!

Ce-o fi cu inima mea?

Dacă nu te am aproape!

Dacă pierd in viață tot!  

Soacra mare intra-n horă!

Spune-mi viață!

Și de-o fi să te însori,cu o altă fată! 

Vreau sa fi numai al meu!

Versurile pe care le cântă sunt cu rime de tipu aa, bb, cc, ..., dar și de tipul abab, ca de exemplu:

Dor și chin soarta îmi scrie 

În inima mea

Atât îmi rămâne mie

Să-mi plâng durerea.
De regulă, Stana IZBAȘA  este acompaniată de o trupă formată din saxofon, clape - sintetizator, acordeon, clarinet, uneori apare și vioară electrică, dar vocea este este perfect adaptată acestei structuri de acompaniament. Îmi amintesc cum o șanteuză prostuță vorbea de o mare cântăreață de folclor că apărea și cânta prin restaurante, de parcă prin 1935 se cânta pe platori Tv,, ceea ce mă duce cu gândul că Stana IZBAȘA are clipuri de la nunți. Aceasta este performanța! Nu playback-ul este soluția, ci cântatul live, ore în șir, în forță, profesionist, exact așa cum face marea cântăreață Stana IZBAȘA, cunoscună în lumea muzicii tocmai pentru înalta ei performanță de artistă de nunți. Îmi place la Stana IZBAȘA că știe să-și folosească mâinile, că are atitudine când cântă. Ea știe să pășească, să privească, să zâmbească, pentru că la orice eveniment, tonul face muzica.



(23 martie 2024)

Stângăcismul, boala copilăriei comunismului...

În vremurile bolșevice se făcea foarte mult caz de Operele lui LENIN, publicate la Editura Politică în volume cu coperți cartonate bleumarin și cu scris auriu, iar la seminarii se cera citit volumul Stângismul, boala copilăriei comunismului, dintr-o mie de motive, unul dintre motive fiind acela că erorile făcute de stângiști aveau menirea de a compromite comunismul.

Ceea ce se întâmplă acum cu măsurile care sunt în devans cu mult în raport cu realitatea din jurul nostru, este cam la același nivel cu gândirea stângiștilor, care prin ceea ce emiteau în plan teoretic era cu mult prea înaintea practicii. A vorbi despre mașinile electrice, în ideea generalizării lor,  când autonomia lor este modestă, când încărcarea lor e o problemă, când înlocuirea acumulatorilor va fi o dramă, deja este o exagerare, care va însemna un mare regres.

Europa nu conștientizează marile eșecuri în care s-a afundat, iar dovada clară s-a văzut în pandemie,, când cercetarea științifică europeană nu a fost în stare să dea un vaccin ca lumea, în timp ce USA a furnizat două vaccinuri pe care europenii și le-au însușit fără să crâcnească. 

Este de-a dreptul comic cum niște birocraați îmbuibați, de la Bruxelles, exact cum făceau bolșevicii din blocul comunist, plasați undeva la centru, dar nu la CAER, emiteau tot felul de aiureli, care sfidau realitatea cruntă, căci în mintea lor comunismul era deja implementat spre maturitate, dar de fapt nu era deloc nici măcar în pruncie. Cineva în loc de stângism a zis stângăcism și am senzația căci despre stângăcism este vorba, din moment ce unii zic că noi n-ar mai trebui să facem foc cu lemne pentru a ne încălzii, ca planetei să-i fie bine.

(23 martie 2024)

Oameni fără viziune în mediul academic

În opinia mea, oamenii fără viziune sunt acei oameni care nu văd mai departe decât lungul nasului, care șu au capacitatea de a previziona, drept care tot timpul au obsesia drobului de sare. De aceea, acești oameni fără viziune nu au puterea de a vedea viitorul și tot timpul se gândesc la faptul că la ei în facultate lucrurile vor merge prost indiferent de ceea ce vor face ei și colegi lor, drept care nu văd nicio perspectivă favorabilă pentru cadrele didactice tinere.

Numai așa se explică îmbătrânirea necontrolată a personalului didactic și lipsa de preocupare pentru atragerea de cadre didac tice tinere și valoroase pentru a lucra la disciplinele, pe care oamenii fără viziune le și văd ca fiind discipline pe cale de dispariție. Desigur aceste discipline vor fi pe cale de dispariție din moment ce prin îmbătrânire nu se asigure schimbul de mâine, cvare să predea acele discipline, care să coordoneze seminariile la acele discipline.

Nu vreau să scriu acum și aici că lăcomia unor bătrâni și hârșiți profesori este izvorul acelor temeri și doar dorința de a ține ore în plata cu ora în cantități industriale îi mână pe unii să blocheze accesul tinerilor spre cariera academică. Când spun acest lucru știu pe ce mă bazez, că am fost și eu șef de catedră acum 1.000 de ani ști știu cu ce se mânâncă atragerea de tineri valoriși în catedră, pe poziții de preparator universitar la acea vreme și, respectiv, asistent universitar cu doctorat, în ziua de azi.

Dacă și generația mea avea această viziune de c-c-t, acei tineri de atunci, bătrâni ramoliți din ziua de azi, nu ar fi avut acces la posturile din catedre și ar fi rămas doar niște absolvenți foarte buni, care pleacă în industrie. Rezultă cu claritate că nu trebuie să fii neapărat un excelent absolvent pentru a avea și viziune, căci viața arată că oameni cu medii de peste 9,50 sunt doar absolvenți cu medii de peste 9,50 nu sunt și oameni cu viziuni mărețe care să asigure perenitatea sistemului educațional academic.

Doar invocarea faptului că mediul academic nu este atractiv în ziua de azi din cauza salariilor, nu este argumentul corect, ci este doar o umbrelă găurită a unor oameni cu caractere mărunte de a crede că se apără de ploaia nefastă a trecerii timpului, când cupă vârsta de 65 de ani a lor, chiar au impresia că cei un pic mai tinerei de cât ei, le vor tolera prezența în sistemul de plata cu ora ca în vremurile de demult, pentru a-și burduși buzunarele. Din contră, în lipsa unor tineri, disciplinele bătrânilor pensionari, fie vor dispărea, fie vor fi preluate de alții în secunda doi de la pensionarea boșorogilor fără viziune.

(23 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Nicolae MUREȘAN

La Nicolae MUREȘAN  îmi place timbrul vocii și calmul și liniștea pe care le degajă când cântă. El are costume neprelucrate artificial, ci exact așa cum se poartă în zona lui.
Când era maică-ntr-o lune
Ciatarâș din Soconzăl
Codrule când te treceam
De mult m-am gătat de dus
Dragu mi-i a trăi-n lume
Eu am glas, da codru cântă
Fata ce joacă cu mine
Omule, de-ai suflet bun
Trecui asară pân codru
 Vin din codru pe cărare

Nicolae MUREȘAN are atitudine. Știe să construiască gesturi simple cu mâinile, astfel încât aceste gesturi sunt expresive și sunt în concordanță cu semnificația versurilor pe care artistul le interpretează. Rimele sunt bne, ceea ce arată că artistul a cules cântecele de la sursă. Aș fi vrut ca în online să găsesc mai multe clipuri sau înregistrări cu cântece în interpretarea lui Nicolae MUREȘAN. Eu nu cred în transmiterea talentului din tată în fiu în mod egal și cu atât mai puțin în tradiția mioritică nu este chestia cu jr.

(20 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Iosif Florin PUȘCHIȚĂ

Iosif Florin PUȘCHIȚĂ este cântărețul cu o voce de tenor foarte, foarte b ună, drept care în 1973 i-au fost făcute filmări în condițiile tehnice de atunci pentru clipuri cu cântece cu versuri foarte frumoase.

Bocet
Deschide, mândro, fereastra    1973
Dorul de la mândra-i mare 1995

Frică mi că mor ca mâine
Frunză verde ruptă-n trei.     1973
 Iedera

 La poiana rotilată
Mărăcine, mărăcine

Mândro când o fi să naști 

 Primavara-i noaptea mică
S-a roșit codrul pe poale
Iosif Florin PUȘCHIȚĂ  a fost la showul Vedeta populară de la TVR1 din 21 aprilie 2018. I s-a adresat cu apelativul rapsod, deși el este un mare cântăreț, dar cei ce ar fi trebuit să știe acest lucru, sunt suficient de ignoranți. Lor le-a plăcut termenul de rapsod în loc de cel de mare cântăreț, căci el este ca valoare peste toți cei din juriul showlui și aici mă refer la Grigore LEȘE, Niculina STOICAN, Cornelia REDNIC, Elize STAN. Să remarcăm ambitusul, ritmul atitudinea marelui Iosif Florin PUȘCHIȚĂ, pentru cei c are ar fi trebuit să ia poziția de drepți în fața lui. El se numește mare artist și rapsod, dacă ținem morțiș.

(20 martie 2024)

Cântecul IEDERA și interpreții săi

Adriana ANGHEL

Lia LUNGU

Achim NICA

Ana POP CORONDAN

Iosif Florin PUȘCHIȚĂ

(20 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Ilie MUȚIU

Ilie MUȚIU este un cântăreț aparținând folclorului din zona sa natală a Ludușului.
Bate vântul printre duzi
Când ți-e dor, mândro, de mine 
Ce-o avea lumea cu mine
Cine scutură roua
Cucuruz cu frunza-n sus
De la Ludoj la Sibiu
Frumos sună pădurea
Io-s cioban din Rășinari
Întreabă-ți mândro părinții
Mândra care-mi place mie
Mândră, mândrulița mea
Nu știu, mândro, ce-i cu mine
Cântărețul Ilie MUȚIU avea o voce frumoasă de tenor, cu rostire clară a cuvintelor și cu o tehnică vocală impecabilă. Am apreciat la acest cântăreț calitatea versurilor din cântecele pe care le-a interpretat, căci rimele sunt foarte riguroase și de calitate.
Sunt sigur că procesul de digitalizare va scoate la iveală și alte piese interpretate de Ilie MUȚIU. El a întregit galeria de talente a familiei MUȚIU, căci frații lui Ion MUȚIU și Dumitru MUȚIU erau și ei interpreți de muzică populară românească.


(19 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Matilda PASCAL COJOCĂRIȚA

Matilda PASCAL COJOCĂRIȚA este o cântăreață din zona Moldovei, cu un repertoriu interesant, care apare destul de des prin televiziuni, dar mi-ar plăcea să apară să cânte, mai puțin prin jurii, prin emisiuni unde-și prezintă feciorii și soțul, toți alcătuind o familie de artiști, dar eu știu că și în familia  STRAUSS, dintre cei doi Johann doar unul era genial. Eu nu cred în transmiterea talentului în mod egal, din generație în generație.

Ce-mi faci, dorule?

Hai flăcăi la joc

Hai la joc flăcăi și fete

Hora românească

Moldoveancă, așa-mi spune

S-o întors Vasile

Sus paharul

Uite hora cum se-nvârte

 Ușurică-s la jucat 

Vină, Ghiță, serile

Vine o vreme

Matilda PASCAL COJOCĂRIȚA a cântat alături de FUEGO, Emilia DOROBANȚU, Dan LUNGU, Mirela VAIDA, 

Mă așteptam ca artista să vină cu documente din care să arate că a fost victima violenței domestice, din moment ce agresorul nu a avut drept la replică, pentru că imparțialitatea jurnaliștilor trebui să determine o abordare completă a problemei. Preferam ca Matilda PASCAL COJOCĂRIȚA să cânte, căci acest lucru îl doream, iar întâmplările de acum 30 de ani, fără documente sunt doar istorii.

La Matilda PASCAL COJOCĂRIȚA îmi plac costumele, deși uneori apare cu rochii, dar costumele populare sunt foarte frumoase, cu culori bine asortate, cu motive mărunte de mare finețe. Ea are atitudine de artistă autentică și știe să-și folosească mâinile cu grație.



(19 martie 2024)

Sluga are șanse să devinî vreodată boier?

Fiecare dintre noi se naște ori slugă, ori boier. Viața a arătat că slugile vor să devină boieri, dar niciodată boierii nu vor să devină  slugi. Viașa îi pune pe oameni în diferite posturi. 

Unii boieri, născuți boieri, rămân boieri și-și duc viața lor nestingherită de boieri. Pe unii boieri, viața îi împinge către statutul de slugi și fie pentru perioade scurte, fie pentru totdeauna trăiesc în condițiile de slugi, dar în adâncul ființei lor, poartă nemulțumirile pe care le dau statutul lor de boieri nativi.

Slugile născute slugi au traiectorii extrem de diverse. Unele slugi se luptă și ajung să ocupe demnități dedicate natural boierilor și de la înălțimea acelor dregătorii, uită de unde au plecat, dar comportamentul lor înnăscut de slugi, le face să ofere soluții de slugi și să aibă comportament de slugă, deși poartă mănuți de catifea prețioasă.

Mai greu este pentru slugile devenite temporar boieri să treacă din nou la statutul de slugă, drept caută tot timpul tot felul de tertipuri de a amâna momentul revenirii la statutul de slugă, căci cel care a gustat din borcanul cu miere al boieriei nu va vrea să treacă la cojile de mămăligă sau la firimiturile aruncate de alți boieri unuia care s-a comportat ca o javră.

Un boier rămâne pe vecie boier în comportament oriunde ar fi.

O slugă rămâne slugă întotdeauna prin tot ceea ce face.

(19 martie 2024)

Despre măreția Facultății de Cibernetică Economică din ASE

Încă de la fondarea Facultății de Cibernetică Economică din ASE din anul 1967, steaua călăuzitoare a dus-o spre tărâmuri nebănuite ale succesului printre tinerii care au devenit studenții săi, printre beneficiarii de pe piața muncii, care primeau specialiști de mare anvergură și cercetătorii care au primit rezultate remarcabile privind modelele cibernetice, produsele software originale și prognozele de calitate, verificate prin metode statistice veritabile.

Pentru prima dată, în Facultatea de Cibernetică Economică din ASE s-au întâlnit pentru a colabora economiști, matematicieni și ingineri, căci disciplinele predate studenților necesitau aceste trei specializări, iar colectivele de catedră ale acestei facultății, au inclus dintotdeauna cadre didactice selectate strict pe criterii valorice obiective, care aveau la bază una sau două din cele trei specializări. Colaborarea dintre aceștia este marele secret al dezvoltării continue a Facultății de Cibernetică Economică din ASE.

Facultatea de Cibernetică Economică din ASE s-a remarcat prin sistemul de selecție a viitorilor studenți prin două examene de matematică, ceea ce a dat garanția că acolo veneau unii dintre cei mai buni absolvenți ai liceelor din România, care pe durata studiilor reușeau cu brio să-și însușească cunoștințe de programare a calculatoarelor, de modelare cibernetică, de metode statistice complexe, atât de necesare economiei moderne, în plină dezvoltare.

În Facultatea de Cibernetică Economică din ASE au predat cursuri pe lângă profesorii angajați ai catedrelor din ASE selectați, mari profesori de la Universitatea București, de la Universitatea Politehnica București, de la Academia Tehnică Militară, de la Universitatea BABEȘ BOLYAI, de la Universitatea de Vest din Timișoara, de la Universitatea OVIDIUS din Constanța, fiecare dintre ei fiind recunoscuți în domeniile lor de activitate pe plan național, dar și pe plan internațional, căci lucrările lor erau publicate fie în edituri prestigioase, fie în reviste cotate ISI.

În Facultatea de Cibernetică Economică din ASE elementul valoric a fost dintotdeauna fundamental, căci pornind de la selecția candidaților la admitere, continuând cu exigența de la examenele din cele două sesiuni ale fiecărui an universitar și încheind cu elaborarea lucrării de licență, care avea o semnificație cu totul aparte în ceea cxe privește complexitatea și originalitatea conținutului.

Măreția Facultății de Cibernetică Economică din ASE este dată de studenții ei care sunt speciali, de profesorii care predau cursuri și coordonează seminarii, de atmosfera de muncă pe care cei ce vin la această facultate o întâlnesc pretutindeni, căci Facultatea de Cibernetică Economică din ASE este locul lucrului bine făcut din anul 1967 și până în prezent, căci acolo totul înseamnă valoare și numai valoare.



(19 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Titiana MIHALI

Cântăreața Titiana MIHALI avea 41 de ani când a plecat dintre noi, dar ne-a lăsat înregistrări deosebit de valoroase  ale unor cântece maramureșene. Titiana MIHALI avea o voce puternică, specială, clară și o tehnică vocală specială. Ea a cântat cu orchestre structurate conform cântecelor maramureșene, unde vioara are un rol cu totul aparte.
Bine-mi pare c-o plouat

Cântă-mi cuce când ti-i duce

Cui îi cântã cucu seara

Inimioară cu dor mult 

Judecată-s mamă eu
La Sânta Marie Mare
Mândră floare-i norocul
Merg în lume, nu mi-i bine
Mireasă, cununa ta

Pân-am fost nevastă nouă

 Rămâne lumea de mine
Supărarea, bate-o Doamne
Tot așa o zis doru'

  Toată lumea-ar vrea să mor

 Vai de mama cu feciori
Vai de mine, mult îi bine 
Zi-i ceteraş cu arcu
Artista și-a cules cântecele de la sursă, căci versurile au rime perfecte, iar temele sunt frumos redate, concentrate pe strofe ca o poveste frumoasă.

(19 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Daniela CONDURACHE

Pe Daniela CONDURACHE am văzut-o la un spectacol la Sala Polivalentă de dinainte de 1989 și acolo auzeam cum femeile din jurul meu vorbeau despre frumusețea extraordinară a acestei artiste. Mie mi-a plăcut vocea lui Daniela CONDURACHE, o voce profundă, expresivă, clară, care transmite emoție pe toată durata cântului.
Am fost două surioare
Ce nu vii, bade, la noi
Ciobănaşul       1984
De te uiți în jos și-n sus
Din Moldova lui Ștefan
Dorul meu pe unde aleargă
Drag îmi este drumu-ncoace
Ghiță, Ghițișor băiat 
Haide, haide, măi Mihai 
Hora de la Ipotești
Horile de-aceea-s hori
 Îs din țara paielor
Lângă cobză și cimpoi
Pe drumul care merg eu
Primarul 
Sârba de la Botoşani
Te-o trimis mă-ta de acasă

Te rog, Doamne, nu mă bate
Tudoreanca
Ține, neică drumul
Viața-i frumoasă
Voi care tăiați pădurea
Zbuciumat țăran român 
A cântat cu Aurel TĂMAȘ, Alexandra OLARIU, Angelica FLUTUR, Cristina RUS, Laura LAVRIC, Cornelia CIOBANU, Teodor CIREADĂ, Alexandra CHIRA.
Mi-au plăcut la Daniela CONDURACHE costumele și baticurile ei de regulă galbene cu colți, dar și atitudinea, căci experiența i-a dat arta folosirii mâinilor, a privirii și mișcărilor corpului, în ritmul muzicii.
(19 martie 2024)