Candidatura lui Călin GEORGESCU a fost respinsă

În vremurile de demult când depuneam cereri de finanțare în competiții europene, aveam de fiecare dată un coleg numit de noi cap limpede, care veghea să nu avem:
- vicii de formă,
- vicii de conținut,
- vicii de procedură,
căci dacă dosarul nostru avea o fisură, era respins automat, fără niciun comentariu din partea noastră. Dosarul trebuia să aibă toate piesele, trebuia să aibă toate semnăturile, trebuia să aibă toate piesele și trebuia să fie depus în termen și acolo unde trebuia. Piesele din dosar trebuiau să respecte legile, să fie complete și calculele să fie corecte, iar valorile solicitate trebuiau să se încadreze în limitele impuse de cei care finanțau programele de cercetare științifică, iar obiectivul proiectului trebuia să se încadreze în obiectivele pentru care era asigurată finanțarea.

Eram ajutați foarte mult și de faptul că dosarul se transmitea online și acolo exista un software care nu te lăsa să treci la pasul următor dacă nu completai corect tabelele curente. Dacă ajungeai la ultimul pas însemna că totul este în regulă și numai după aceea se trecea la evaluarea calității ofertei. Nu se intra în evaluare dacă existau vicii de formă, de conținut, de procedură.

La anvergura echipei de campanie a lui Călin GEORGESCU, faptul că el are un doctorat, că a obținut tot felul de finanțări, am mari mirări că nu și-a gestionat dosarul de candidatură, că nu a avut avocați care să vegheze ca dosarul lui să fie beton, fără fisură și BEC să-l valideze fără nicio problemă.


(09 martie 2025)

Călin GEORGESCU și-a depus candidatura la BEC

Televiziunile de știri au prezentat imagini de la depunerea candidaturii la BEC a lui Călin GEORGESCU. Acesta era flancat de bodyguarzi și era însoțit de Cristela GEORGESCU, soția lui. Erau pe străzile care duceau spre BEC foarte mulți susținători ai lui Călin GEORGESCU. Cu deosebire, canalul Tv Realitatea a transmis minute în șir momente din deplasarea lui Călin GEORGESCU spre sediul BEC și după ce acesta și-a depus candidatura, același canal Tv a prezentat deplazarea prin mulțime a lui Călin GEORGESCU, inclusiv a fost prezentată o mamă cu copilul în brațe și încercarea televiziunii de a prelua imaginea cu Călin GEORGESCU iubitor de copii. Au mai fost și momente în care diferiți cetățeni au făcut selfi cu Călin GEORGESCU, după care acesta s-a urcantr-o mașină și a dispărut în mulțimea care-l aclama. Au fost televiziuni care au prezentat dosarele deschise de parchetul general pe numele lui Călin GEORGESCU. Se vede cu maximă claritate că televiziunile mioritice sunt lipsite de obiectivitate, pentru că fie pe față îl divinizează pe Călin GEORGESCU, fie îl demonizează pe Călin GEORGESCU, după cum patronii primesc contracte de sponsorizare, iar așa-zișii jurnaliști își primesc simbriile. Spre regretul meu, nu am auzit de câteva săptămâni analize făcute de specialiști care să vină cu argumente științifice, bazate pe lecturi din literatura de specialitate, pentru a mă lumina și pe mine cum stau lucrurile. Toți rostesc niște fraze din limba de lemn a noii democrații, fraze care nu spun nimic, pentru că se bazează pe piese din dosare, pe care ei, așa-zișii jurnaliști nici nu știu să le citească, să le decodeze și să le prezinte.


(07 martie 2025)

De ce suntem săraci?

Răspunsul este foarte simplu: suntem săraci pentru că vrem să fim săraci. Dacă nu ne-am dori din tot sufletul să fim săraci, am impune criterii de selecție cu mult mai serioase pentru cei pe care îi alegem sau acceptăm să fie numiți în funcții deosebit de bine plătite și ne-ar conduce persoane cu adevărat competente, care știu:
- să aleagă obiective,
- să definească probleme,
- să dea soluții,
- să aleagă soluția cea mai bună,
- să treacă la implementare,
- să corecteze ce e de corectat,
- să ne mobilizeze la muncă,
- să ne antreneze să facem calitate. 

Nouă ne place să ne complacem în situația lui merge și așa, dar mai ales, ne place să-i alegem pe cei despre care suntem convinși că sunt băieți de gașcă, deși la viața lor nu au realizat prea mare lucru, doar pentru că în mintea noastră credem că ne vom descurca să ne fie nouă bine, chiar dacă ei nu aleg obiective, nu definesc probleme, nu sunt în stare să rezolve probleme și totul merge la voia întâmplării.

Dacă nu ne-am dori să fim săraci, am avea posibilitatea ca în două cicluri electorale să schimbăm fața acestei țări, căci atunci când punem ștampila pe buletinul de vot, s-ar vedea foarte clar că nu am mai alege tot felul de neisprăviți, tot felul de inși care se gândesc doar la binele lor. În noiembrie 2024 poporul a servit o lecție, zdruncinând piedestalele pe care se instalaseră niște inși, dar nu este suficient. CCR a oferit românilor șansa de a opera modificări adânci pentru a crea premisele saltului de la sărăcie spre egalitatea în prosperitate. Numai că ștampila trebuie pusă acolo unde trebuie, judecata făcându-se cu creierul, nu cu sufletul, căci sufletul ne-a dus în sărăcia de unde ne zbatem să ieșim.



(02 ianuarie 2025)

Obiceiuri bizare la români

Observ că românii au obiceiuri bizare, mai ales în ceea ce privește modul de adresare când vorbesc cu cineva sau despre cineva. Acum i se adresează cu Domnule Președinte lui Călin GEORGESCU, deși acesta nu a fost ales președinte căci nu a existat turul al II-lea și chiar dacă sondajele îl dădeau câștigător, turul al II-lea nu a existat, deci el nu a fost ales președintele României și în consecință a i se adresa cu apelativul Domnule Președinte este un exces de zel ca să nu zic altceva. Noi ne adresăm cu Domnule Ministru unor persoane care au ocupat funcția de ministru, dar persoana nu mai este de mulți ani pe funcție, numai că respectivei persoane îi place titulatura, pe care o consideră dată pe viață. noi mai zis și alte chestii care nu costă bani, căci purtăm în noi o doză de slugărnicie, amestecată cu ceva amnezie și lipsă de coloană vertebrală, care ne duc spre direcții aberante.

(31 decembrie 2024)

Erori în listele de susținători de la Biroul Electoral Central

Ca să vorbim despre erorile din listele de semnături depuse de candidații la dregătorii către Biroul Electoral Central, trebuie mai întâi să știm cum arată aceste liste.
Un tabel în care apar susținătorii, pe lângă multe date legate de numele candidatului, partidul, data alegerilor, trebuie obligatoriu să conțonă:
- numele şi prenumele susţinătorului,
- data naşterii susţinătorului
- seria şi numărul actului de identitate al susţinătorului,
- semnătura susținătorului.

Fiecare candidat trebuie să depună o listă ce conține 200.000 de semnături valide ale susținătorilor. Biroul Electoral Central are datoria să verifice și să valideze listele de semnături, ceea ce este o muncă extrem de anevoioasă. Nu mă voi apuca să analizez aici cum procedează BEC, dar știu cu exactitate că BEC:

- nu dispune de tehnologie,

- nu scanează paginile cu semnături,

- nu are acces la baze de date interconectate,

- nu face conversii în format digital pentru CNP, nume, semnături,

- nu analizează toate liniile din tabele.

În listele cu semnături, dacă s-ar face folosind tehnologii informatice s-ar descoperi erori precum:

- CNP eronate,

- neconcordante între CNP și nume persoane,

- neconcordanțe între CNP și data nașterii,

- inexistența susținătorului în evidența populației,

- dublări de CNP-uri, nume, semnături pentru același candidat,

- nume de persoane inexistente,

- semnături neatribuite sau inconsistente.

Candidatura rămâne validă dacă scăzând din numărul total de semnături, numărul de susținători nevalizi, candidatul rămâne cu cel puțin 200.000 de susținători.



(14 decembrie 2024)

Necesitatea interconectării bazelor de date pentru Biroul Electoral Central

Azi s-a deschis cutia Pandorei când s-a luat decizia verificării semnăturilor cu care s-a mers la europarlamentare de către partidul Dianei ȘOȘOACĂ. Să nu uităm nicio clipă că Diana ȘOȘOACĂ este avocat și că ea a depus zeci și zeci de plângeri penale. Cred că mai are să depună plângere penală împotriva timpului care se scurge implacabil, împotriva voinței ei.
Nu mă apuc acum să spun ce se va întâmpla dacă se trece la verificarea semnăturilor și la aplicarea principiului de drept că legile privesc viitorul și nu trecutul și la depunerea cererilor de renumărare a semnăturilor și la alte alegeri.
În opinia mea, cred că în viitor trebuie:
- stabilit un formular care să permită verificarea automată a tabelelor cu semnături,
- achiziționat de software care să scaneze CNP, nume și prenume, semnătura, adresa,
- accesate bazele de date pentru a verifica validitatea datelor,
- compararea semnăturii din formular cu semnătura anterioară a susținătorului,
- validarea candidatului după validarea automată a susținătorilor lui.

Orice altă abordare este generatoare de incertitudini, cu repercusiuni nebănuite, căci în disperare de cauză, candidații invocă cele mai ciudate și mai neverosimile argumente pentru a-și apăra mandatele obținute prin vot, chiar dacă fundamentul, listele de susținători, este șubred. Eu știu că admiterile în Academia de Studii Economice de acum 20 de ani se țineau cu teste grilă, iar paginile erau scanate și nu-mi amintesc să se fi găsit erori, cât știu eu că s-a procedat astfel. Și acum, cu un software bun, cu scanere bune și cu operatori instruiți, dacă se analizează formularele, sunt excluse rateurile și se vor găsi neconcordante la CNP-uri, la numele persoanelor, la adrese de domiciliu și dacă se insistă, există posibilitatea de a analiza inclusiv semnăturile. Neconcordanțele vor fi prezentate diferențiat și deciziile care vor fi luate vor trebui să fie greu de combătut, fie că e vorba de acceptarea candidaturii, fie că este vorba de respingerea ei.

Interconectarea bazelor de date de la evidența cetățenilor, de la pașapoarte și de la bănci sau orice alte baze de date unde sunt elemente existente în listele cu susținători, pentru a se face verificări încrucișate, este absolut necesară pentru a asigura acuratețea procesului și BEC să devină o instituție infailibilă.






(12 decembrie 2024)

Sabotarea democrației

Exercitarea votului universal este una din trăsăturile democrației autentice. Ceea ce s-a întâmplat în luna noiembrie cu campania electorală pentru prezidențiale, a fost un act de sabotare a democrației din țara noastră. Ar cam trebui să privim și altfel lucrurile, nu neapărat în cheia impunerii unui anumit candidat de către cineva, altcineva decât poporul român. Să zicem că obiectivul final a fost impunerea respectivului candidat. Dar nu trebuie exclus faptul că cei care și-au dorit așa ceva își freacă mâinile plini de voioșie și pentru faptul că au obținut anularea alegerilor prezidențiale, demonstrând că au capacitatea de a sabota democrația românească. Pentru acele forțe a fost un imens succes și dacă noua campanie electorală va fi la fel de neglijent și ezitant organizată, repetarea figurii cu anularea nu este un eveniment cu probabilitate nulă. Lecția servită de CCR a arătat că mai este de lucrat și lentoarea în a lua decizii și de a întreprinde acțiuni, nu este soluția, iar strategia de a arăta cu degetul spre cineva trebuie urgent înlocuită cu acțiuni ferme de a contracara orice imixtiune în procesul electoral. Trebuie trecut de la politica de a privi ca spectator și de a constata cum se derulează neregulile, la întreprinderea de acțiuni ferme,și eficiente de prevenție, ca singura cale de a avea un proces electoral curat, neperturbat de niciun fel.

România trebuie să funcționeze în viitoarea campanie electorală ca un sistem colaborativ, caracterizat, ca orice sistem colaborativ prin funcțiile de colaborare, comunicare și coordonare.


(08 decembrie 2024)

O ipoteză plauzibilă despre Klaus IOHANNIS

Decizia definitivă a ÎCCJ din 25 septembrie 2024 a dat apă la moară așa-zișilor jurnaliști și au curs și mai curg încă râuri de cerneală legate de:
- casele pierdute de IOHANNIS,
- banii pe care IOHANNIS trebuie să-i dea statului,
- amenajările făcute la vila de la Neptun,
- șansele irosite de a ocupa o poziție de top.
Se pierde din vedere că în UE nu se cunoaște demisia vreunui președinte pentru a trece pe o altă poziție fără vot universal. Faptul că președintele Klaus IOHANNIS a spus că nu va candida pentru o funcție de senator, deși nenumărați politicieni și decidenți din administrație i-au făcut cale liberă, arată cu claritate că după încheierea mandatului din 22 decembrie 2024, președintelui IOHANNIS îi va fi rezervată o surpriză pe măsura personalității de om politic echilibrat, cu soluții echilibrate, care a înțeles rosturile și virtuțile marii politici. Trebuie să nu ne mai dăm cu c-rul de pământ și nici să nu-l mai arătăm cu degetul pe omul nostru providențial, care ne-a scos din mocirla politicii dâmbovițene de doi bani și ne-a pus la masa mare a celor care contează când se fac și se desfac jocurile.

(02 octombrie 2024)

1.000 de oameni care m-au impresionat: IANCU electricianul

Când în anul 1974, în luna ianuarie m-am mutat în apartamentul cumpărat și pentru care am plătit rate 30 de ani, am avut surpriza că instalația electrică nu funcționa de nicio sămânță. Venirea nopții era un dezastru că nu aveam lampă, nu aveam lanternă și nici lumânări nu aveam. Am întrebat în stânga, am întrebat în dreapta și au venit electricieni de-ai constructorului, care n-au rezolvat nimic și au plecat așa cum au venit. Întâmplarea a făcut să urce pe scări, căci liftul nu era pus în funcțiune, un tânăr, care m-a salutat cu:
- Noroc, vecine!
I-am răspuns, i-am zis că nu prea am noroc și el s-a oferit să mă ajute. S-a urcat pe un scaun și cât ai clipi, a găsit hiba care era cu niște fire care veneau la tabloul de la intrarea în apartament de deasupra ușii. A schimbat el acolo două legături dintre fire și a venit lumina în apartament ca prin farmec. Era vecinul meu de la etajul al X-lea, IANCU electricianul.
Am rămas într-o relație foarte bună cu IANCU. S-a întâmplat de multe ori să ies eu cu el să săpăm în fața blocului și să ounem iarbă, iar vecinii să ne privească de pe la geamuri, deși era și rolul lor să facă același lucru, dar nesimțiți cum sunt mulți dintre locatari, stăteau ascunși după perdele.

(31 martie 2023)