Ce va face CCR?

CCR a acționat așa cum reacționează oricine nu dorește soluționarea unei probleme. Îmi amintesc că un nene își depusese dosarul să devină profesor universitar. Era detestat de multă lume și în ședința de validare a concursurilor, ședință unde trecuseră nenumărate dosare pe asistenți, de lectori, de conferențiari, de profesori, când a venit rândul dosarului acestui nene detestat, s-au ridicat unii membri ai consiliului profesoral, montați desigur și au zis că referatele comisiilor au vicii de conținut precum:
- lipsa numărului din statul de funcțiuni a postului pe care candida,

- nu se găsește precizarea că nenea are titlul de doctor în matematică,

- propoziția că nenea are lucrări pe disciplinele din postul de concurs.

S-a decis că aceste mici chestiuni se remediază repede și dacă ședința avea loc joia, în marțea următoare consiliul profesoral se va reuni la ora 13:30 la decanat și în câteva minute va rezolva problema. Consiliul profesoral era format din 39 de membri. Cvorumul însemna 20 de membri. La decanat, la ora 13:30 eram 19 membri. Am așteptat cam o jumătate de oră. Au apărut doi colegi. Devenisem 21 de oameni prezenți. Instantaneu au plecat doi oameni. Am rămas din noi 19. Până la ora 16:00 s-a produs această vânzoleală, moment în care s-a conchis că nu s-a întrunit cvorumul și dosarul nui nenea nu s-a rezolvat. Așa a pierdut nenea postul de profesor și a rămas conferențiar pe vecie.

În multe romane sau filme se spune că acțiunea este pură ficțiuni, că nu are nicio legătură cu realitatea. Ceea ce s-a întâmplat cu cvorumul de la CCR nu este pură ficțiune, căci a fost o realitate văzută de o țară întreagă și a fost un mod de a trage de timp, fără să se rezolve problema. Se vede cum unii se încurcă în propriile lor proceduri și vorba unor filosofi, orice sistem dispare datorită propriei lui dezvoltări.

Soluție: schimbați denumirea din Curtea Constituțională a României în Curtea Constituțională din România și totul se rezolvă.

(09 ianuarie 2026)

Numirile la CCR

 CCR este o instituție cu care n-ar trebui să se șteargă podelele așa cum a făcut Ludovic ORBAN de nenumărate ori. CCR este o instituție respectabilă și dacă ea este denigrată și umilită și nerespectată, s-a dus dracului bruma de democrație pe acre ne scremem s-o construim în spațiul nostru mioritic, bântuit de tot felul de chestii arbitrare și de prost gust.

Acum se eliberează 3 locuri la CCR și vor fi numiți 3 înlocuitori. Mă abțin să le spun personalități, mă rețin să vorbesc despre persoane respectabile, onorabile, profesioniști desăvârșiți. Societatea are 1% genii, 5% profesioniști desăvârșiți din acre 1% specializați în drept, din care 0,1% specializați în drept constituțional. Cei 96% sunt oameni banali, unii mediocrii, alții șmecheri, alții semianalfabeți, alții plagiatori, alții cu tinichele legate de coadă. Probabilitatea ca trei din cei 4% geniali plus profesioniști să ajungă acolo este nu zero, ci minus unu, când probabilitatea este definită pe intervalul închis zero, unu.

Nici n-are sens să ne dăm cu c-tul de pământ că nimerește X sau Y sau Z la CCR, căci din start știm că această instituție care ar trebui să fie respectabilă nu este respectată, care ar trebui să fie puternică este slabă, care ar trebui să țină echilibrul, nu ține deloc echilibrul prin stufoșenia motivațiilor, care seamănă cu articolele unor critici muzicali care scriu ce le trece prin minte, pretextând că decriptează ceea ce au auzit în sala de concert. Luceafărul lui Mihail EMINESCU are 98 de strofe, fiecare a 4 rânduri și despre acest superb poem s-au scris biblioteci întregi de cărți, fiecare autor înțelegând în felul lui exact același text.

Aștept să văd care vor fi cele trei numiri, căci CCR nu are cum să fie altfel decât poporul din care provine, din care 1% sunt genii și 5% sunt profesioniști. Vor citi ei cursiv? Vor ști ei să scrie lizibil? Dacă nu sunt în stare să facă bine, măcar să nu facă rău, situându-se pe poziții de slugi.

(03 mai 2021)