Falșii analiști și falșii specialiști în macroeconomie

De la un timp se dau mari niște inși de care n-a auzit nimeni, inși care se recomandă analiști economici sau specialiști în macroeconomie. Ei apar la televizor și ne spun niște lucruri atât de banale că mă apucă plânsul, jalea și disperarea. Eu știu că după ziua de luni urmează marți, iar după marți urmează miercuri. Așa sunt așa-zișii specialiști în macroeconomie, ne vorbesc de dezechilibre și ca niște alarmiști veritabili ce sunt dresați să se manifeste, ne vorbesc despre dezastrul economic spre care ne îndreptăm.

Dacă și la butoane sunt tot inși de teapa lor, este clar că lucrurile se duc de râpă de la sine, nu trebuie nimeni să mai pună umărul.

La ora actuală există modele cibernetice foarte bine construite, verificate în practică pe multe economii. Trebuie doar hrănite cu date, pentru a estima coeficienții specifici economiei noastre, după care, construind tot felul de scenarii, se va vedea ceea ce este cel mai potrivit pentru noi. Nu mai trtebuie să redescoperim noi apa caldă, din moment ce ea există și toată lumea o folosește. Numai că așa-zișii noștri analiști specialiști în macroeconomie sunt de un descriptivism dus până la limitele absurdului, penibilului și ignoranței, din moment ce ei matematică nu știu, econometrie nu știu și macroeconomia cu care se mândresc, nu include metode cantitative deloc. 

Ceea ce nu știu așa-zișii analiști specialiști în macroeconomie este faptul că dezvoltarea economică este singura cale de a ieși din marasmul în care ne aflăm și această ieșire nu se face crescând taxe și alungând investitorii, ci din contră, stimulând investitorii să vină și să construiască obiective economice orientate spre producție, căci producția este creatoare de plusvaloare. Arta crează valoare, dar izvorul prosperității este producția de bunuri materiale, apoi realizarea de servicii, iar arta este undeva mai la urmă.

(02 august 2026)

Absenta modelului econometric al economiei naționale

De peste 50 de ani exista modelele econometrice pentru planificarea multianuală a economiei naționale, care sunt extrem de performante. Dacă am fi avut un astfel de model, totul ar fi fost clar și nu ar mai fi fost atât de multe păreri la un nivel nepermis de amatorism. 

Un astfel de model are un numar important de variabile si de ecuații. Exista o tehnologie de construire a modelelor econometrice ale economiei naționale. Exista metode clare pentru:

- estimarea de coeficienți,

- rafinarea modelelor,

- testarea modelelor,

- utilizarea curenta,

- derularea de simulări.

Dacă am fi avut un astfel de model, azi, ar fi trebuit sa dăm doar ținta, adică deficitul de 7% unde trebuie să ajungem, modelul ar fi permis stabilirea clară a pașilor de urmat, adică a măsurilor concrete ce trebuie luate, extrem de precise, fără a mai bâjbâi, așa cum se procedează acum. Există o bogată experiență în domeniul acesta și verificarea modelelor nu mai trebuie pusă sub semnul întrebării.


(12 iunie 2025) 

Repetitivitatea inundațiilor

Văd la televizor oameni disperați în fața stihiilor naturii și mă gândesc că inundații au fost în acele zone și acum câteva decenii. În mod normal ar trebui ca decidenții politici în loc să vină ca milogii și că cerșească voturi, să treacă la treabă, căci soluții există pentru regularizarea albiilor râurilor și scăderea severă a riscurilor de inundații, ca nenorocirile să nu se mai abată asupra oamenilor nevinovați.

Aștept ca în două luni să vină cineva cu strategia de combatere a inundațiilor.

Aștept ca din primăvară să apară șantierele cu lucrările de regularizare a cursurilor de râuri.

Aștept ca în 5 ani să se încheie lucrări de combatere a inundațiilor.

Aștept ca ploile cu peste 150 litri pe mp să ne ferească de nenorociri și ceea ce s-a întâmplat în noaptea dinspre 13 spre 14 septembrie 2024 să fie doar o amintire urâtă și irepetabilă.

Aștept ca toată conducerea ANM să fie dewstituită și să se facă investițiile acolo la un astfel de nivel încât diletantismul de acum 50 de ani să dispară cu desăvârșire și prognozele lor să fie cu mult mai riguroase, iar suprafețele de răspundire a fenomenelor meteorologice să piardă din relativismul obscen din zilele noastre, când cercetătorii de acolo sunt mai mult vedete Tv decât meteorologi adevărați.

(14 septembrie 2024) 

Cum va fi anul 2924?

Anul 2024 va fi nasol rău de tot, deși eu sunt un tip optimist, pentru că:
- vor fi alegeri în peste 40 de țări ale lumii,
- jumătate din populația globului va vota,
- deja avem două războaie în derulare,
- China se dorește reunită în fapt,
- terorismul mocnește peste tot,
- mulți candidați la președinție sunt prea bătrâni,
- extremismului îi suflă vântul în pânze,

- nu sunt aplicate postulatele managementului politic. 

Știința informaticii nu și-a epuizat resursele, drept care elementele spectaculoase din anul 2024 pe care aceasta le va impune vieții cotidiene, vor însemna acel salt calitativ care nu le va fi pe plac oamenilor obișnuiți să mintă, să falsifice, să pară cu mult mai deștepți decât sunt și va produce schimbări esențiale în comportamentul fiecăruia dintre noi, căci ni se ia dreptul de a minți cu nerușinare, existând posibilitatea de a ni se arăta exact ceea ce am spus cândva despre ceva, iar acum spunem invers, crezând că memoria computerului este mai scurtă decât cea a omului, ceea ce nu este adevărat. În anul 2024 minciunile noastre ne vor izbi în figură necruțător, căci Inteligența Artificială - IA, le va scoate la iveală cu brutalitatea și obiectivitatea rece a computerului și a bazelor de date multimedia, folosind chei de regăsire flexibile.

În anul 2024 cine va ști să facă diferența între fake news și realitate, va fi câștigat ca individ, căci va avea conștiința împăcată că votul său a fost direcționat corect și nu s-a lăsat păcălit de profilul virtual al candidatului, profil care este foarte diferit de profilul real al acestuia și cu atât mai diferit de profilul celui cu care am pornit în minte pentru a-l avea primar sau deputat su președinte.



(02 decembrie 2024)

De ce tac matematicienii?

Există domenii ale matematicii care au atins niveluri atât de ridicate încât cei ce s0au specializat în acele domenii au tot dreptul să vorbească și să facă precizările necesare, astfel încât diletanții să fie puși la punct și să lase capul în jos rușinați, după care să se retragă pentru a nu mai face valuri și să tacă veșnic.

Există un capitol de matematică extrem de bine pus la punct și aici mă refer la seriile de date. Există geologia care spune cu destul de multă precizie despre erele geologice ca durate, ca manifestări și ca elemente ce determină caracteristici legate de apariția și de dispariția speciilor.

Matematicienii au rezultate remarcabile privind:

- seriile de date,

- studiul sezonalității,

- metodele de estimare,

- analiza de date,

- volumele mari de date.

Legat de schimbările climatice, credeam că matematicienii ar fi trebuit să iasă la rampă cu mult mai multă vigoare și să analizeze calitatea afirmațiilor legate de încălzirea globală, în contextul în care seriile de date au un caracter al reprezentativității limitat și concluziile care se trag folosind prelucrări de date incomplete și cu un caracter calitativ mai mult decât imprecis, au un fundament alterat. Matematicienii știu clar care este valoarea mediei aritmetice în contextul în care nu este studiată omogenitatea colectivității pentru care se fac calculele și cred că nu trebuiau să se afunde în liniștea inexplicabilă când acest indicator, mă refer la media aritmetică este folosit în mod abuziv, chiar și atunci când ea nu mai reprezintă chiar nimic, ci doar ceva de care se agață abuziv niște oameni care nu știu pe ce lume se află, din dorința de a-și justifica ignoranța, neputința și lipsa de înțelepciune.

A folosi modelele de prognoză fără a vedea dacă metodele de estimare a coeficienților sunt valide este ca și cum ai aduna mere cu pere, doar pentru că merele și perele sunt cuvinte care desemnează fructe și nu animale sau fenomene meteorologice.

Cred că matematicienii trebuie să fie extrem de fermi și să nu mai permită la toți neica-nimeni să iasă și să spună prostiile pe care le spun acum drept concluzii alarmiste, care fac din anumite buzunare subțiri, buzunare umflate datorită deciziilor care se iau pe așa-zise fundamente bazate pe metode, pe modele riguroase, metode și modele pe care matematicienii autentici nu le-au validat niciodată.

(08 decembrie 2023)

Cutremur simulat la București

După ce a avut loc cutremurul din Turcia și Syria, s-au găsit și niște așa-ziși specialiști dâmbovițeni care au elaborat un așa-zis studiu despre ce s-ar întâmpla dacă ar avea loc și la noi  un cutremur de 7,4 pe scara RICHTER. Au ajuns ei la concluzia că în București ar fi 42.000 de morți și 300.000 de răniți și s-ar prăbuși 10.000 de case.

Acum foarte mulți ani, adică undeva în primele luni ale anului 1971, un coleg de la biroul unde lucram di sala 2303 se zbuciuma să calculeze cât îl costă pe el, cu calculele lui cele inginerești, să înlocuiască o spiță de la o umbrelă. Eu am făcut repede un calcul și i-am zis într-o secundă și un pic despre cost că nu ar trebui să fie mai mic de 9 lei și nici mai mare de 12 lei. După vreo 5 ore de calcule, cutot felul de formule, colegului meu de birou, i-a dat 11 lei și 60 de bani, iar când a mers la Piata Buzești, l-a costat 10 lei reparația efectivă. Am dar acest exemplu, pentru a arăta că în viață totul este relativ, iar estimările sunt așa de groaznice încât este cel mai corect să ne reprimăm să le strigăm în piață, la gară și la moară.

Unii, care habar nu au pe ce lume se află, ca să facă pe interesanții, se apucă să spună că fac studii. Ei abia știu să scrie, dar nu știu să citească și se lansează în cercetare științifică. A scrie despre cutremure presupune:

- să stai în bibliotecă vreo câțiva ani,

- să ai o echipă interdisciplinară,

- să definești ipoteze de lucru,

- să studiezi la fața locului,

- să ai date reale, corecte și complete,

- să fi participat pe la câteva congrese de specialitate.

dacă cineva scrie un studiu, trebuie să spună din cine este formată echipa, să spună care sunt ipotezele de lucru, ce tehnici și ce metode a folosit și în prezentarea rezultatelor să spună riscurile care însoțesc acele variante de rezultate. Cine nu face așa este un impostor, un mincinos și nu are ce căuta să mimeze activitatea de cercetare științifică.

(08 februarie 2023)

ANM slugă la Tv

Agenția Națională de Meteorologie s-a deprofesionalizat complet din dorința de a face pe plac televiziunilor. Împrățtie prognoze care să îngrozească pe oameni. Chiar și prognozele pe termen scurt sunt eronate. Zilele trecute ANM anunța cataclisme, ninsori, ploi și alte nenorociri în București și a fost contrazisă de soarele care a strălucit pe cer.

Se știe că televiziunile din 100 de știri, au peste 95 cu conținut negativ, care să definească acel context propice manipulării. Nu știu de ce nu există un organism independent, necorupt, care să analizeze ceea ce dau televiziunile sau fantasmagoriile ANM. Nu este greu. La știri se iau televiziunile și se trec pe emisiuni cu plus dacă știrea e pozitivă și cu minus dacă știrea e negativă. Pentru ANM este și mai simplu. Se iau hărțile cu prognozele de ieri și se  trec valorile de azi, pe care tot ANM le dă și se numără din K valori totale, câte sunt aproximativ egale la prognoze și la măsurat și câte sunt diferite. Se calculează un procent și se vede cât de riguroase sunt prognozele de pe o zi pe alta.

Despre prognozele pe termen lung, să se facă înregistrări și să se compare previziunile cu realitatea. Să nu uităm că se estima o iarnă foarte grea. Până acum nu a nins în București, deși în restul Europei de Vest este prăpăd. Nici nu vreau să cred că la ANM se copiază prognoze probabil făcute profesionist prin Paris sau Londra și aici doar sunt citite la Tv ca să-i sperie și să-i manipuleze pe românașii mei.

(14 decembrie 2022)

1.000 de oameni care m-au dezamăgit: George MĂRMUREANU

George MĂRMUREANU este seismolog.
George MĂRMUREANU are 83 de ani.
George MĂRMUREANU a obținut titlul de doctor inginer la 31 de ani, în 1970.
George MĂRMUREANU a scris multe cărți despre cutremure.
George MĂRMUREANU are premiul academiei RSR pentru lucrarea Introduction to the mechanics of seismic phenomena and earthquake engineering, premiul obținut în anul 1987.

George MĂRMUREANU m-a dezamăgit că a coborât din sfera cercetării științific e în zona abordării vulgare, primitive, simpliste, panicarde a fenomenelor seismice, făcând ceea ce nu se face: prognoze asupra cutremurelor care se vor abate asupra teritoriului României. El este solicitat din când în când de televiziuni să umple golul lăsat de inundații, molime, pandemii, decizii aberante ale politicienilor, care înfricoșează poporul. Mai vine și George MĂRMUREANU cu previziunile lui sumbre și tacâmul este complet.

George MĂRMUREANU m-a dezamăgit că nu spune ipotezele de lucru folosite în fundamentarea zicerilor și că nu lasă loc interpretărilor. Dacă ar zice ceva despre o evoluție probabilă, despre riscul de a se produce cutare fenomen are probabilitate de x%, ar căpăta un pic de credibilitate. El se lansează în afirmații și atât. Își face treaba, fără să se gândească la frământările pe acre le lasă în urmă.

George MĂRMUREANU m-a dezamăgit că dă senzația de guru, iar în seismologie nu există așa ceva, căci știința pământului are atât de multe necunoscute încât cine se lansează în previziuni este total neserios.

(21 iulie 2022)

Cum analizăm calitatea previziunilor?

La noi, toată lumea face previziuni.
Unii ghicesc în cafea.
Alții se uită la stele și fac predicții.
Sunt persoane care cred că știu să descifreze textele lui NOSTRADAMUS.
Cunoaștem tipi care fac previziuni folosind modele cibernetice.
Pentru timpul probabil unii fac previziuni zi de zi.
Cred că este foarte important să discutăm despre calitatea previziunilor. Este foarte simplu. Vom face un tabel cu 3 coloane.
Pe prima coloană vom trece subiectul previziunii.
Pe a doua coloană vom trece ceea ce s-a prezis de către cel care zice că face previziuni.
Pe a treia coloană vom trece exact ceea ce s-a întâmplat.
Pentru a exemplifica, să considerăm 20 de momente în care s-au făcut previziuni referitoare la evoluția vremii. Rezultă tabelul

 

Subiectul	Previziunea	Realitatea	calitatea
10.12.2021	Ploaie, temperaturi scăzute	Vreme cu soare, cald	0
11.12.2021	Cer înnourat, frig	Soare, cald	0
12.12.2021	Cer înnourat, frig	Ploi torențiale, frig	0
13.12.2021	Ninori abunfente, ger	Soare, frig	0
14.12.2021	Ninori abunfente, ger	Soare, cald	0
15.12.2021	Ninori abunfente, ger	Soare, frig	0
16.12.2021	Ninori abunfente, ger	Ninori abunfente, ger	1
17.12.2021	Ninori moderate, ger	Ninori moderate, ger	1
18.12.2021	Ninsori moderate, frig	Ninori abunfente, ger	0
19.12.2021	Cer senin, frig	Cer senin, frig	1
20.12.2021	Cer senin, frig	Cer senin, frig	1
21.12.2021	Cer senin, frig	Ninsori moderate, frig	0
22.12.2021	Ninsori moderate, frig	Ninsori moderate, frig	1
23.12.2021	Ninsori moderate, frig	Cer senin, frig	0
24.12.2021	Cer senin, frig	Ploi, cald	1
25.12.2021	Cer senin, frig	Cer senin, frig	1
26.12.2021	Cer senin, frig	Ploi, frig	0
27.12.2021	Cer senin, frig	Cer senin, frig	1
28.12.2021	Ninsori slabe, ger	Cer variabil, frig	0
29.12.2021	Ninsori slabe, ger	Cer variabil, frig	0

Am notat cu 1 (unu) dacă ceea ce s-a prognozat a corespuns realității și cu 0(zero) dacă ceea ce s-a prognozat diferă de realitate. Din 20 de momente, prognoza a coincis cu realitatea în 8 cazuri, iar incicatorul I definit prin formula:

I = A/B unde:

A - număr de cazuri în care prognoza coincide cu realitatea

B - numărul total de cazuri

are valoarea I=0,4

Se știe că dacă I < 0,78 atunci calitatea prognozei nu este bună și trebuie schimbată fie metoda, fie modelul cu care se construiește prognoza. Eu propun ca astfel de analize să se facă la televiziunile care prezintă timpul probabil, căci acestea au plăcerea diabolică de a-i îngrozi pe oameni sub tutela dezastruoasă a organizației care se ocupă de prognozarea vremii, în a prezenta cataclisme, uragane, taifunuri, tornade, geruri năprasnice, inundații catastrofale, când în realitate lucrurile stau cu totul altfel. Dacă prognozele sunt diferite de ceea ce se întâmplă, în mod sistematic, emisiunile rerspective trebuie eliminate, iar dacă se dovedește că furnizorul de informație autorizat a luat-o razna, acesta trebuie desființat, căci rolul său este de a face prognoze credibile, nu prognoze greșite.

(03 ianuarie 2022)

Prognoza și impostura

Prin prognoză se obțin informații despre comportamentul probabil al unui fenomen. 
Se vorbește despre prognoza meteorologică. 
Se vorbește despre prognoza evoluției economiei naționale.
Se vorbește despre prognoza dinamicii populației unei țări.
Se vorbește despre prognoza evoluției valului al IV-lea al pandemiei.
Se vorbește despre prognoza producției de porumb.
Se vorbește despre prognoza producției de petrol.
Se vorbește despre prognoza evoluției prețurilor la energie.
Orice prognoză are la bază:
- ipoteze de lucru,
- modele matematice,
- algoritmi de soluționare,
- software de implementare,
- metode de validare,
- modalități de interpretare,
- riscuri asumate.
Există și în aplicarea tehnicilor și metodelor de prognozare atât oameni corecți, bine documentați, profesioniști, cum tot atât de bine există multă impostură care se manifestă prin:
- utilizarea de metode și modele neadecvate,
- orientarea spre atingerea unui scop ocult,
- interpretarea eronată a rezultatelor eronate,
- propagarea de concluzii înfricoșătoare.

Am urmărit cu atenție prognozele aberante legate de valul al IV-lea al pandemiei și mi-am dat seama că există 100% impostură, căci a nu spune care sunt ipotezele de lucru și a scoate din burtă niște numere doar-doar pentru a impresiona, nu înseamnă a face știință. În domeniul pandemiei există modele sau dacă nu există, împreună cu medicii epidemiologi se construiesc modele mai simple sau mai sofisticate pentru a face prognoze decente, argumentate, credibile și mai ales care să folosească la ceva. Nu a fost cazul la noi, căci se anunțau undeva la peste 20.000 de infectați pe zi și la peste 1.000 de morți, ceea ce s-a dovedit eronat, însă diferențele mult prea mari îmi pun semne de întrebare legate de modelele și tehnicile de prognozare utilizate. Să nu uităm că este vorba de valul al IV-lea și că există suficientă informație din care să se învețe de la valurile al II-lea, al III-lea și chiar și de la primul val.

În 19 octombrie 2021 se discută despre o prognoză în care se spune că în următoarele două săptămâni vor muri 10.000 de oameni.

Două săptămâni = 14 zile

Dacă în 14 zile se prognozează 10.000 de morți, în medie pe zi ar reveni 714 morți.

Cele două săptămâni se referă la intervalul 19 cot. - 01 nov. 2021.

Datele oficiale:

19.10.2021 - 574 decedați

20.10.2021 - 423 decedați

21.10.2021 - 448 decedați

22.10.2021 - 357 decedați

23.10.2021 - 446 decedați

24.10.2021 - 389 decedați

25.10.2021 - 301 decedați

26.10.2021 - 523 decedați

27.10.2021 - 512 decedați

28.10.2021 - 415 decedați

29.10.2021 - 481 decedați

30.10.2021 - 413 decedați

31.10.2021 - 427 decedați

01.11.2021 - 322 decedați

TOTAL.       6.031 decedați

Urmărind datele oficiale publicate de MAI pentru intervalul specificat am adunat numărul decedaților și a rezultat 6.031, un număr față de cei 10.000 de morți prognozați de JURMA, mai mic cu 40%, ceea ce înseamnă că JURMA:

- are ipoteze de lucru neadecvate,

- utilizează modele de prognoză nepotrivite,

căci o eroare de astfel de dimensiuni este nepermisă, mai ales căci există informații legate de valurile precedente și măsurile de relaxare se cuantifică destul de riguros. Cred că dacă sunt reuniți niște matematicieni de la facultatea de Matematică, niște ciberneticieni de la facultatea de Cibernetică și medici de la Facultatea de Medicină, folosind algoritmi genetici în prognozare, se vor obține rezultate cu mult mai riguroase decât ceea ce oferă JURMA,  care de fapt este o vedetă pe placul televiziunilor care intră în orgasme multiple când apar informații care îi înfricoșează pe telespectatori.

(03 noiembrie 2021)

Plăcerea de a îngrozi lumea

Unii au plăcerea nebună de a îngrozi lumea. Numai așa se explică de ce vorbesc că acum valul al IV-lea se va lăsa cu 28.000 de infectări pe zi. Este adevărat că nici acum situația nu este roză, că sunt făcute erori și că unele decizii sunt aiurea. Nu știu cum niște decidenți de nota 5(cinci) ar fi în stare să ia decizii de nota 10(zece), drept care la decidenți de nota 5(cinci) mă voi bucura dacă voi vedea decizii de cel mult nota 6(șase) și chiar unele decizii sunt de nota 6(șase) ceea ce arată că decidenții și-au depășit condiția.

În legătură cu prognoza pentru cele 28.000 de cazuri de infectări probabile în aprilie, trebuie să ne uităm și din gura cui ies astfel de numere. Este ca la buletinul meteo când se prognozează cataclisme, uragane, tornade și în zilele de apocalipsă e soare și cald. Așa că nu pun doi bani pe prognozele unor nene care dau din ei tot felul de chestii doar din dorința de a ieși și ei în față cu ceva. Eu nu știu despre cărțile de vizită ale unor așa-zise vedete, și nici nu mă las impresionat prea ușor. dacă mă uit cum au stat lucrurile, deja respectivii mă plictisesc și nu-i mai iau în seamă.

(18 martie 2021)