Showing posts with label Maria STANCIU DĂNILĂ. Show all posts
Showing posts with label Maria STANCIU DĂNILĂ. Show all posts

Tuesday, May 7, 2024

5.000 cântăreți de folclor: Iulia VĂTAFU

 Gazdă, ți-au venit colindători!
Iulia VĂTAFU are în versurile ei rime precum: iasomie - pălărie, deal - caval, fag - prag, floare - cicoare,  venit - pornit, ta - turma, oi - amândoi, despartă - niciodată, curată - dată, oară - ușoară, jocul - norocul, bine - tine, copii - știi, zăvor - ușor, două - nouă, rime oarecare, predictibile, care ar necesita o șlefuire mai atentă.
Iulia VĂTAFU poartă costume populare frumoase, dar cam încărcate. Culorile sunt bine asortate.
Iulia VĂTAFU  a interpretat un cântec pentru care există un etalon la Sava NEGREAN BRUDAȘCU și mi-am dat seama că mai are de lucrat la capitolul dramatism.
Iulia VĂTAFU este tânără și mai are timp pentru a lucra la repertoriu, la interpretare, la dicție și la tehnica vocală. Și la capitol acompaniament orchestral mai trebuie lucrat, căci instrumentele din orchestrele zonei au un alt sunet, căci elementele electronice cam lipsesc la nivel tradițional. Ea are câteva modele acolo și mă refer la Ștefania RAREȘ, Angela MOLDOVAN.


(07 mai 2024) 

5.000 cântăreți de folclor: Vasile SOPORAN


Vasile SOPORAN este rapsod popular. El este reper și de la el trebuie să fie evaluați toți cei care cred că păstrează adevăratele tradiții în ceea ce privește folclorul.
În cântecele lui Vasile SOPORAN apar versuri cu rime precum: putere - avere, argint - pământ,  îmbătrânesc - împărțesc, nepoți - toți, mare - floare,  rime șlefuite, așa cum stă bine unei bijuterii de folclor.
Vasile SOPORAN are o tehnică vocală ieșită din comun. Rostirea cuvintelor este exemplară, cum numai la Ioana RADU am mai întâlnit, mă refer la grupuri de consoane legate de la finalul cuvintelor.
Ținuta și gesturile lui Vasile SOPORAN sunt ale unui mare artist care știe să transmită cu vocea și cu corpul mesaje și emoții.
Mi-aș fi dorit ca în online să se afle mult mai multe înregistrări cu marele interpret de folclor autentic Vasile SOPORAN!



(07 mai 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Maria Dorina FER


Maria Dorina FER  îmi aduce aminte de vocea puternică a Lucreției CIOBANU.
Maria Dorina FER  are costume tradiționale cu țesătură albă și cu cusătură stilizată sobru, cu fir negru.
Maria Dorina FER  are în versurile ei rime precum: mângâie - rămâie, fie - bucurie, înflorite - ticnite, rece - trece, învârtește - rotește, înainte - prinde, fi - încărunți, vânătoare - n-are, meu - mereu, stare - are, drag - vânat, vorbește - iubește, sat - lăsat, vară - țară, bădiță - guriță, munte - multe, ciobănaș - imaș, vale - cale, mai - plai, ele - grele, apus - sus - dus, rime comune pe care le-aș fi dorit mai șlefuite, dar așa se întâmplă când cântecele nu sunt culese de la firul ierbii, ci scrise și nu create.
Maria Dorina FER dispune de o tehnică vocală deosebită, iar rostirea cuvintelor este așa cum trebuie să fie la un cântăreț adevărat, pentru a fi înțelese cuvintele.
Aș fi vrut ca Maria Dorina FER să aibă o mai mare varietate de linii melodice, căci parcă toate au ceva comun cu niște cântece ale Lucreției CIOBANU.
Mi-ar fi plăcut să ascult cântece în interpretarea artistei Maria Dorina FER pentru care există etalon pentru a compara ceea ce aduce nou artista în comparație cu etalonul.



(07 mai 2024)

Friday, May 3, 2024

5.000 cântăreți de folclor: Livia SORLEA

Livia SORLEA este cântăreață din Ardeal. Ea are o dicție perfectă, rostește toate sunetele din cuvinte până la final, cu putere. Are o voce plină, puternică și un ambitus de invidiat. În multe din cântecele sale repetă versuri.
Azi am lumea la picioare
 Câte păsări codru are
 Merg spre satul meu, la vale
Tinerețe, floarea dorului
Tu știi, străine, unde-i România?   
Livia SORLEA are în cântecele ei versuri cu rime precum: dorului - sufletului, trăiesc - îmbătrânesc, tânăr - număr, treacă - buiacă, vieții - frumuseții, veni - iubi, ani - romani, Dumnezeu - greu, România - ciocârlia, credinței - Mioriței, pată - niciodată, zorilor - eroilor, zări - țări, frumoasă - acasă, nuc - duc, tine - bine, picioare - floare, ridicat - ajutat, loc - noroc, plecat - ridicat, blândețe - fețe, știut - crescut, trecut - știut, noroc - pot, are - fiecare, trec - petrec, rime care trebuiau șlefuite încă, pentru a le face nepredictibile cu ușurință.
Livia SORLEA are costume populare cam încărcate, cu modele cam mari și culori cam prea vii.
Mi-ar fi plăcut dacă Livia SORLEA ar fi avut în repertoriul din online și cântece pentru care există referințe ca să compar capacitatea sa de a aduce ceva nou, căci Ardealul are atât cântece patriotice, cât și cântece de veselie, dar mai ales doine, absolut remarcabile, pe care orice cântăreață ar trebui să le aibă în repertoriul său.
Aș fi preferat să ascult cântece culese de la rapsozi și nu scrise la comandă.




(04 mai 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Vasile COCA

Vasile COCA este cântărețul care a impus un șlagăr și care vine în fața publicului și cere ca acesta să cânte bucăți din cântec și are succes.
Cine-n viață noroc are
De-ar fi mândra cum se ține
Dragu-mi-i să joc p-aci
 Frunză verde maghiran
Geaba sunt copil sărac
Omule, tânar cât ești
Ulița-i lungă și largă
Vasile COCA are și o emisiune de folclor la o televiziune, dar nu mă dă pe spate, căci nu impune folclor cules de la rapsozi, așa cum vreau eu eu.
Vasile COCA are în cântecele lui versuri ce conțin rime precum: sărac - trag, străin - vin, mine - bine, mâna - mânca, dulce - aduce, trifoi - voi, are - soare, noroc - deloc, n-are - răsare, busuioc - deloc, floare - oricare, carul - amarul, rară - oară, dată - niciodată, tinerețe - bătrânețe, mare - valoare, bani - n-ai, bani - ani, așa - cumpăra, vale - cale, face - pace, brață - dimineață, gând - cântând,  nare - tare, veselia - omenia, Sălaj - las,  rime bune și rostite cu accentul potrivit contextului.
Vasile COCA este o prezență bine definită, căci vine cu cântece cu grijă selectate, iar interpretarea sa este impecabilă. Eș știe să electrizeze sălile și are capacitatea de a transmite emoție.
Vasile COCA este un artist în adevăratul sens al cuvântului, cu voce de bărbat adevărat, fără smiorcăieli și miorlăieli penibile, cum se obișnuiește în sudul țării. El știe să pună accent pe cuvinte și parcă șoptește vorbele, fără să se forțeze, ceea ce este mare lucru la un artist autentic, compăarativ cu unii care se zbuciumă și răgnesc aiuea-n tramvai. Vasile COCA este autentic. Îmi aduce aminte de piesele de teatru jucate la Teatrul BULANDRA unde actorii vorbesc normal, ca în viața de zi cu zi, fără urlete, fără gâfâieli și fără gesturi nejustificate, exact cum stă unui mare artist, cum este Vasile COCA.

(03 mai 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Cosmin BÎRLAN


Cosmin BÎRLAN este un  tânăr cântăreț al folclorului mehedințean. L-am văzut pe TVR într-o emisiune a guralivei I.T., când respectiva spunea ceva despre un semn la sprânceana artistului, insistând aiurea-n tramvai.
Am avut mândro poveste
Lumină, luniță
Mergeam într-o zi pe un drum
Plânge Mehedințiul tot
Sârba lui Costică
Spune maică, spune
 Tinerețea mea 
Vino mândruliță iute
Cosmin BÎRLAN are în vresurile pe care le cântă rime precum: Lenuța - gurița, frumoasă - drăcoasă, sat - drag, mână - săptămână, bine - mine, vânt - plâng, Cerna - Izverna, pot - tot, mine - tine, rară - primăvară, putere - plăcere, tot - dorm, vieții - tinereții, poveste - este, lege - înțelege, tei - vrei, vii - știi, copii - știi,  trecătoare - ponoare, mare - soare, chiuiți - Mehedinți, bine - rușine, Lenuța - măicuța, rime interesante, dar care mai trebuie încă șlefuite până să atingă perfecțiunea de care are atâta nevoie folclorul din ziua de azi, care este prea grăbit.
Cosmin BÎRLAN, artist tânăr folosește licența munții plânge, ceea ce mi se pare cam excentric, chiar în refren, ca o chestie apoteotică, un pic îndoielnică.
Cosmin BÎRLAN are costum tradițional, cu cusătură cu fir negru, iar chimirul lui este cu o combinație extraordinară de culori, bărbătești, ca să mă exprim.. Ținuta lui este adecvată, corespunde contextului și gesturile lui când cântă sunt bine definite. Îmi place la acest artist că ține la imaginea lui și  se respectă, adică nu procedează ca alți tineri care neglijează lupta cu kilogramele și respectivii își etalează burtihanele ca expresie a neglijenței pure.
Cosmin BÎRLAN are clipuri în online foarte bine construite, ca tehnică, ca peisaqje, ca prezență a artistului în cadre, ca decoruri și ca dinamică.
Cosmin BÎRLAN are tehnică vocală excelentă, dicție perfectă, iar respirația este punctul lui forte, știut fiin faptul că microfoanele din ziua de azi captează orice imperfecțiune, care devine supărătoare, ceea ce la acest artist nu se sesizează, oricât de exigent este cel care face analiza sunetului la clipurile lui din online.
Mi-ar fi plăcut dacă artistul Cosmin BÎRLAN  ar avea în online cântece pentru care există referință pentru a face comparații ale performanței sale, iar Banatul și Mehedințiul sunt recunoscute prin cântecele unor mari cântăreți precum Tiberiu CEIA  sau cântece ale Domnicăi TROP sau ale Angelicăi STOICAN, deși se vorbește mult despre zona Mehedinți. Dacă el va ține la calitatea repertoriului, mai ales să meargă în sate și să preia piesele unor rapsozi autentici, va fi un nume de referință în folclorul mehedințean.
(03 mai 2024)

Tuesday, April 30, 2024

5.000 cântăreți de folclor: Alexandru BRĂDĂȚAN.

Alexandru BRĂDĂȚAN are o voce bună, studiată, are dicție și dispune de tehnică vocală de excepție 
Capu' face,  capu' trage!
Chiue tot neamul meu de 10 minute și 48 secunde
Omul bun
Sunt din Bucovina
Toată boala are leac
Alexandru BRĂDĂȚAN are în versurile cântecelor sale rime precum: dragă - șagă, hai - bai, văd - întreb, oare - soare, hai - rai, curcubeu - meu, viață - față, știu - viu, sărbătoare - mare, drum - bun, mulțumesc - trăiesc, cireșar - dar, mea - cânta, înapoi - noi, față - viață, pasul - ceasul, ața - fața, lumea - acuma, colaci - faci, sfânt - pământ, minune - oricine, meu -rău, grele - ele, minte - cuvinte, multe - minte, destul - fudul, picioare - n-are, pui - lui, Bucuvina - lumina, izvor - dor, trăiesc - mulțumesc, mie - omenie, cazi - rabzi, bun - drum, spui - cui, soarelui -raiului, rime bine integrate în texte făcute la comandă, lucru rar întâlnit în ceea ce se cheamă acum folclor de autor cu nume și prenume atât pentru versuri, cât și pentru muzică.
Alexandru BRĂDĂȚAN poartă costum tradițional al nordului Moldovei, cu cămașă albă cu broderie. Poartă chimir lat brodat, ițari și poartă pălărioară, cizme și bundiță cu blană de jder.
Alexandru BRĂDĂȚAN apare în clipăuri unde peisajele sunt superbe, are grupuri de dansatori tineri, îmbrăcați în costume de un alb imaculat.
Alexandru BRĂDĂȚAN știe să zâmbească.
Alexandru BRĂDĂȚAN știe să-și folosească mâinile în timpului cântărilor.
Aș prefera ca Alexandru BRĂDĂȚAN să prezinte și cântece pentru care există repere pentru a face comparații.
Alexandru BRĂDĂȚAN cântă acompaniat de orchestre cu structură clasică, specifică Moldovei.
Am fost surprins să văd în Bucovina pe niște drumuri pitorești panouri publicitare unde era chipul lui Alexandru BRĂDĂȚAN, ceea ce m-a surprins plăcut că acolo mai văzusem chipul legendarei Sofia VICOVEANCA. Îi prevăd un viitor strălucit dacă va persevera în creșterea calității repertoriului și va merge să preia bijuterii de folclor de la rapsozii autentici ai Bucovinei.

(01 mai 2024)

Monday, April 29, 2024

5.000 cântăreți de folclor: Viorica MACOVEI

Pe Viorica MACOVEI am auzit-o mai mult vorbind, decât cântând, căci ea este invitată pe la tot felul de emisiuni, unde vorbește, dar nu cântă. Eu agreez ideea că un cântăreț trebuie să cânte și nu să-mi zică mie ce feluri de mâncare știe să gătească sau să-mi vorbească despre cum a plecat și s-a mutat la București sau să spună banalități care nu au nicio semnificație.
Viorica MACOVEI este o cântăreață din zona Bucovinei.
Viorica MACOVEI are o tehnică vocală excelentă. Își controlează respirația și în înregistrările sale acest lucru duce la o performanță remarcabilă a artistei.
Cetinioară din Humor
Cine-i sprintenel la joc
Frumos cântă trompeta
Hai acasă de Crăciun !
Hai cântați acum cu mine 
Te iubesc iubită mamă
Viorica MACOVEI are în cântecele ei versuri care au rime precum: mărunțel - el, mare - fiecare - picioare, avut - priceput, lumea - totdeauna, trompeta - muzica, joc - foc, trompeta - așa, sărbătoare - picioare, trompeta - inima, tare - supărare, asculta - bucura, mine - bine, înveselește - îndulcește, voios - fost, bine - mine, voios - fost, bucurie - știe, umblat - bucurat, colindat - supărat, Crăciun - bun, colindele - fetele, lacrima - ta, bun - Crăciun, Humor - dor, pune - lume, rime care provin din cântece făcute la comandă, căci în cântecele culese de la firul ierbii, rimele sunt cu mult mai rotunde.
Viorica MACOVEI are costume frumoase, din care bundița iese în evidență.
Viorica MACOVEI are în frepertoriul său cântece vesele, tonice și care se joacă în ritmuri alerte.
Viorica MACOVEI are clipuri realizate îngrijit, cu grupuri dansatori foarte buni în meseria lor, cu peisaje superbe, cu case tradiționale.
Viorica MACOVEI știe să gesticuleze și să sublinieze cu mâinile contextul cântecului pe care-l interpretează. Când cântă execută pași mărunți de joc.
Viorica MACOVEI este acompaniată de un taraf format din tobă, vioară, acordeon, trompetă. Mi-ar fi plăcut ca atunci când își alege parteneri de cântec, să acorde mult mai multă atenție dicției acestora, indiferent de vârsta lor.


(30 aprilie 2024)

Sunday, April 28, 2024

5.000 cântăreți de folclor: Petre PETRUȘE

Petre PETRUȘE este un cântăreț longeviv din Ardeal, cu dicție, cu tehnică vocală desăvârșită și cu cultură solidă.
Tot așa zic
Petre PETRUȘE are în cântecele lui rime precum: era - mea, ficior - florilor, sat - sărutat, mâine - mine - rămâne, tinerească - copilărească, ar fi - folosi, minte - nainte, ești - folosești, cere - putere, socotesc - roșesc, greșeli - speli, când - rând, albit - cumințit - rărit, eu - Dumnezeu, bărbat - aflat - scăpat, bune - spune - pune, face - place, trecut - vrut - plăcut, eu - meu, trăiești - iubești, știi - copii, pajiște - dragoste, deasă - casă, ziceam - așteptam, frumoasă - mireasă, lume - despreune, aflat - despreunat, străini - vecini, o dată - gată, rime bune, alese și inegrate cu grijă, pentru a sluji contextului și ritmurilor.
Petre PETRUȘE este un bărbat trecut de prima tinerețe și temele cântecelor lui se referă la vremuri trecute, la regrete legate de ceea ce n-a făcut, dar privește cu detașare trecerea timpului. El dovedește că are încă resursele necesare pentru a realiza înregistrări în studiouri și pentru a cânta live.
Petre PETRUȘE este o prezență specială, iar gesturile sale sunt pe măsura contextului. El transmite emoție. Știe ce să facă cu mâinile. Are costume superbe și chimir care îl definesc pe artist, ca bărbat adevărat, trecut prin viață.
Aparițiile lui Petre PETRUȘE în spectacole este un eveniment adevărat!
regret că nu am găsit pe Internet clipuri de demult cu Petre PETRUȘE  pentru a vedea cum erau interpretările lui când era bărbat în putere sau chiar și tânăr.

(28 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Damian SPINEI

Damian SPINEI este reprezentant al folclorului din Republica Moldova.
 Sună goarnă și răsună
Damian SPINEI are în cântecele sale rime precum: lumină - grădină, rândunea - avânta, uscată - tată, rândunea - zbura, arsă - rămasă, acasă - masă, masă - casă, lumină - grădină, izvor - pridvor, moldoveanul - neamul, busuioc - joc, lăutare - mare, străbuni -buni, nouă - rouă, lat - dat, ureche - fete, pălărie - Mariei, rime care se regăsesc la cântecele făcute, care nu sunt culese de la rapsozii din sate, căci rapsozii le șlefuiesc și au alte semnificații.
Damian SPINEI a cântat cântece pentru care există etaloane și dovedește că aduce elemente interesante, căci dispune de tehnică vocală foarte bună și are o voce clară, unde sunetele din cuvinte se aud distinct, fără dificultate.
Damian SPINEI a apărut pe scenă cu un sacou cu niște desene colorate, asemeni materialelor pentru draperiile vesele din camerele burlacilor neinspirați. Are și pantofiori tot cu desene excentrice și vii. El poartă și costume naționale
Damian SPINEI a cântat cu Bianca CIONCA, Alexandra COJOCARIU, Diana LUNGU.
Îi prevăd un viitor muzical strălucitor lui Damian SPINEI, căci dispune de tot ceea ce-i trebuie pentru a avea un repertoriu vast și reprezentativ.

(28 aprilie 2024) 

Saturday, April 27, 2024

5.000 cântăreți de folclor: Lavinia FURTUNĂ

 Lavinia FURTUNĂ este o cântăreață de muzică populară la care am remarcat claritatea vocii.
 Zice gura satului   
Artista are cântece făcute la comandă, unde rimele sunt abab precum:

Vreau să ne împărțim viața
Și să trăim sănătoși 
Să mă trezesc dimineața,
Lângă ochii tăi frumoși.

De la tine am învățat
Ce frumos e să iubești
Om cu sufletul curat,
Atunci când îl întâlnești.

Am ascultat cântece gen manea cu mult mai bune decât cele pe care le-am ascultat la Lavinia FURTUNĂ.
Pe vremea când eram elev de liceu, revista literară LUCEAFĂRUL, publica în ultima săptămână din an cele mai proaste versuri trimise de diferiți așa-ziși poeți, la redacție. Urmărind aceste versuri mi-am adus aminte de vremurile liceului meu și de revista LUCEAFĂRUL. Totuși se întâmpla prin 1964, ceea ce înseamnă cî în 60 de ani nu s-au produs schimbări semnificative, dacă am avut neșansa să întâlnesc astfel de subproducții artistice.
Rimele din cântecele sale precum: inima - ea, eu - meu, dorit - împlinit, ocoli - găsi, veni - pietrui, viorele - plăcere, grele - rele - ele, întâlnesc - iubesc, joc - loc, dulci - duci, potecuță - mândruță, rău - tău, puiule - urmele, găsești - căiești,  învârtim - fim, plecăm - distrăm, rime neinteresante, cam facile, lipsite de strălucire.
Lavinia FURTUNĂ apare la un eveniment cu o voce neconvingătoare. Există deci diferențe de la înregistrările din studioul muzical și cele live de la evenimente.
Nu spun că artista are costume populare în care nu au fost operate schimbări majore pentru a intra în tyrendul care duce spre kitsch. Clipurile în care apare Lavinia FURTUNĂ sunt cu structură clasică, comună, chiar un pic banală, optimiste, cu grupuri de tineri care se mișcă ritmic. Și artista are mișcări ale corpului și ale mâinilor, în trend cu ceea ce se face pe la posturile Tv de folclor, ca să fie umplut timpul

(27 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Ionuț BLENDEA

Ionuț BLENDEA este un cântăreț din Ardeal, cu voce bună, cu rostire clară a cuvintelor și cu tehnică vocală excelentă.
Ce-am în suflet, ce-am în gând
Într-o zi am aflat și eu 
Îs la noi vreo trei neveste
La mândra cu pânzătură
Lume o fost și lume a și 
Măi mândruță cu oi multe 
Măicuță viață mi-ai dat
Mor mândruță după tine
Pe vale mă duc cântând
Ulița mândri-i tinoasă
Vânătoare, vânătoare
Zboară cuce pe sub nor
Ionuț BLENDEA are în cântecele lui versuri precum: vânătoare - mare, boală - scoală, dimineață - gheață, pas - năcaz, ortaci - trăgaci, răsună - bună, iertat - vânat, el - fel, bună - lună, vânătorilor - dor, adevărați - bărbați, neveste - este, știe - datorie, Mihai - n-ai, lui - satului, bătrân - sân, treabă - barbă - babă, așe - me, câmp - strâmb, Ion - domn, primitoare - datoare, păcat - însurat - iertat, zice - voinice, eu - greu, rime interesante, dar care mai trebuiau un pic șlefuit, dar așa sunt cântecele făcute la comandă, unul după altul, căci inspirația nu este ceva industrial.
Ionuț BLENDEA are capacitatea de a ține un spectacol solo și de a crea atmosferă, căci la evenimente omul plătește pentru atmosferă, care se crează prin marea diversitate de cântece și de stiluri pe care o exersează artistul.
Ionuț BLENDEA are înregistrări de la evenimente cu muzică de petrecere, acompaniat de vioară, saxofon și clape. Faptul că publicul cântă cântecele lui Ionuț BLENDEA înseamnă că el are fanii lui, ceea ce pentru un artist este un lucru absolut remarcabil.
Ionuț BLENDEA poartă costume curate, cu cusături care-l reprezintă. Are un chimir cu broderie și o trăistuță pe care o petrece peste umăr și pe sub chimir. El are clop, ceea ce-l definește. Ținuta lui este distinsă. Știe să gesticuleze și are zâmbetul la el, căci zâmbind exprimă acea stare de bine pe care oaspeții evenimentului trebuie s-o simtă. El este un artist de mare viitor, dacă va ști cu exactitate să-și dezvolte repertoriul, căci voce are, talent are, tehnică vocală are și știe să zâmbească, fiind o mprezență adevărată.
Ionuț BLENDEA are multe înregistrări cu cântăreața Diana CÂRLIG, Simona COSTIN, Lena MICLĂUȘ, Ioana PRICOP, Nițuca IUȘCO.
(27 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Andrei ROMANICĂ

Andrei ROMANICĂ este cântăreț din Ardeal.
Cucule ți-ai făcut casă
 În frumosul meu Ardeal
Măritatele mă-ntreabă
Se socotește omu  
Andrei ROMANICĂ are în versurile pe care le cântă rime precum: turmă - urmă, ta - tinerețea, trecut - umblând, ploi - oi, micuț - desculț, bota - pita, însurat - sat, iarba - bruma, frunte - cinci sute, sprânceană - samă, trăi - fi, pleca - turma, întreabă - dragă, creștine - mine, iubesc - întâlnesc, uliță - mândruță, copii - cătrăni, pruncilor - ficiorilor, măritat - cap, război - voi, lume - rușine, sat - neînsurat, este - neveste, ficior - părinților, însura - chema, nuntă - multă, neveste - poveste, gătat - însurat, mâine - mine, rău - Dumnezeu, iarbă - întreabă, ani - dușmani, ochiul - sufletul, opri - copii, rime interesante, dar nu excepționale, căci cântecele trebuie șlefuite, ceea ce nu am aobservat în acest caz, căci perfecțiunea nu se obține nici la comandă, nici pe bandă rulantă, nici în regim iondustrial.
Andrei ROMANICĂ poară un costum cu cămașă albă, având cusături puține așa cum stă unui bărbat adevărat. Ițarii sunt și ei albi. El are cizme. La el apreciez ținuta, gesturile și mișcările mâinilor. Îmi place la el chimirul care are niște bănuți care sunt jucăuși.
Andrei ROMANICĂ mi-ar fi plăcut să cânte și cântece pentru care există etalon, să fac comparații. Trecerea timpului de la 20 la 70 de ani este clar un cântec făcut, nu este din folclorul de la sat, căci plac poveștile gen, mai întoarce Doamna roata.
la vocea sa și la performanța dată de tehnica pe care o are, artistul trebuie neapărat să treacă la completarea repertoriului cu piese de mare rezistență din folclorul ardealului, căci sunt sute de piese clasice care se potrivesc piesei sale și sunt sigur că el le va potența cu noi nuanțe.

(27 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Marinela BABA.

Marinela BABA este o cântăreață din Ardeal cu voce clară, puternică și cu tehnică vocală perfectă. Îmi aduce aminte de vocea Lucreției CIOBANU. Numai că Lucreția CIOBANU a impus etaloane pentru anumite cântece care sunt brandul ei.
 Badea-i cu turma la munte
 S-o dus bădița, s-o dus
Marinela BABA cânt în cântecele ei versuri cu rime precum:  sat - curtat, scurtă - nuntă, mințit - crezut, fată - lăsată, rău - meu, senine - tine, lună - împreună, fântunuță - inimuță, multă - uită, rece - trece, mine - tine, muntele - mioarele, iubim - trăim, moară - joară, jelească - plătească, meu - tău, vie - copilărie, umbla - lumea, drăguță - inimuță, eu - Dumnezeu, munte - multe, dus - sus, destulă - bună, iute - munte, așa - badea, rară - seară, mine - tine, iubim - trăim, vie - mie, bogat - drag, ta - alta, mândruță - inimuță, rime interesante, dar nu de excepție, căci multe dintre cântece nu sunt culese din sat, unde rapsozii au răbdare să cizeleze versul, să-l șlefuiască pân la perfecțiune. caracterul industrial al cântecelor făcute la comabdă duce spre rime facile.
Marinela BABA a făcut și playback și voi da exemplu apariția sa la spectacolul din 2 octombrie 2022 la satul Benic. Ca să mai zic o chestie: acolo cele trei femei din spatele cântăreței vorbeau aiurea și se bălămbăneau în ritmul muzicii, dar tot aiurea, zic eu, dând o notă de neglijență clipului.
Marinela BABA are costume populare sobre în care negrul domină în cusătură.
Îmi place la Marinela BABA că folosește diminutive precum inimuță, fântânuță, mândruță.
Mă așteptam ca marinela BABA cu vocea ei de excepție să cânte și cântece pentru care sunt etaloane să fac și eu comparații. Ea are cântece ale ei, un repertoriu propriu, dar trebuie să știe că și adăugarea de cântece celebre potențează repertoriul, nu-i diminuează valoarea.
Marinela BABA a cântat alături de Diana CREȚU, Maria PĂUCEAN, Teodora CRAIU, Flaviu CRISTEA, Cristian FODOR, Adrian ȚIBOC.

(27 aprilie 2024) 

Friday, April 26, 2024

5.000 cântăreți de folclor: Lucia PĂLTINEANU.

Lucia PĂLTINEANU este cântăreață din zona Moldovei, cu tehnică vocală bună, cu rostirea cuvintelor clară. În repertoriul său se află cântece cu ritmuri săltărețe, cu teme optimiste. Ea transmite emoții când cântă.
Am venit și eu la joc 
Bată-l crucea de urât
 Trenul șuieră în gară
Lucia PĂLTINEANU are în cântecele ei versuri care au rime precum: mărarul - toboșarul, sat - jucat, granate - bate, încoa - dumneata, brăduț - desculț, chiuit - auzit, aud - sud, foc - loc, jucăm - învățăm, jucăm - frământăm, obosit - strig, joc - loc, vlăguit - obosit, joc - deloc, frumos - jos, repejor - picior, săracu - dracu, învățat - cărat, foc - joc, aduci - dulci, cicoare - mioare, Mihai - cai, Mihai - n-ai, dat - bogat, bani - sărmani, leu - Dumnezeu, nevastă - traistă, cătănie - fie, greu - eu, poartă - coaptă, ciobănaș - imaș, rime destul de comune, chiar prea comune, care nu surprind.
Lucia PĂLTINEANU are costume cu cusături bogate și culori sobre.
Lucia PĂLTINEANU își mișcă corpul în timpul cântărilor în ritmul muzicii. Are gesturi cu mâinile ca să sublinieze ceva din contextul specificat în cântec.
Mi-ar fi plăcut dacă artista ar fi avut în online înregistrări cu cântece pentru care există etalon, pentru a face comparații.
Mi-ar fi plăcut să ascult și doine interpretate de Lucia PĂLTINEANU, dar și alte cântece culese de ea de la rapsozi adevărați, căci azi se obișnuiește cântece făcute de unii sau de alții, cântece fără spectaculozitate și fără vibrație remarcabilă, ci care curg toate asemeni boabelor de grâu de la trior.

(27 aprilie 2024) 

Thursday, April 25, 2024

5.000 cântăreți de folclor: Lucia Ioana SUCALĂ

Lucia Ioana SUCALĂ este o cântăreață din Ardeal.
Am drăguți în sat vreo tri
Cântă ceteră, să sune
Maica cerului
Tăt mai greu doru' m-apasă 
Lucia Ioana SUCALĂ are în cântecele ei rime precum:  tinerei - ei, tri - ști, păduraru - amaru, joc - foc, toată - o dată, dreptate - toate, sune - strune, tale - alinare, veselești - ești, uită - urmă, fereastră - noastră, mea - făcea, rime comune, pe care aș fi dorit să nu prea le regăsesc în cântece dacă ar fi fost culese și nu scrise de cântat la cerere.
Aș fi dorit ca Lucia Ioana SUCALĂ să fie mult mai prezentă în mediul online cu cântece mult mai multe, căci în ziua de azi nu mai sunt problemele de acum 50 de ani în realizarea de înregistrări. Studiourile sunt ca ciupercile acum. Acum există negative și sintetizatoare. Cântăreții au înregistrări etalon și dacă vor să dovedească valoarea lor, o fac fără mari dificultăți.
Lucia Ioana SUCALĂ are costume frumoase. este o prezență scenică interesantă. Cred că dacă ar studia mai atent mișcările ei pe scenă, ar evita acel legănat și gesturile cu mâinile. Are modele de urmat și ar trebui să țină seama de ele.
În online sunt clipuri cu artista în spectacole, iar sonorizarea este deficitară. Nu am înțeles multe din cuvintele rostite de ea.


(26 aprilie 2024) 

5.000 cântăreți de folclor: Ioan Cristian ȚĂRAN

Ioan Cristian ȚĂRAN este cântăreț din Ardeal. Are dicție, rostește cuvintele clar, cu toate sunetele.
 Tatăl meu îi dascăl mare
Ioan Cristian ȚĂRAN are în cântecele lui rime precum: soi - oi, traisat - laița, cufăru - amu, rămâne- lume, rost - prost, sară - scară, spate - frate, mândruța - mumă-sa, brață - față, dor - ficior, vară - sară, pădure - mure, ține - bine, stejar - pădurar, fag - drag, bani - dușmani, ai - rai, învăța - săruta, vara -sara, tinerele - stele, spun - bun, măsură - gură, îmbăt - tăt, dreaptă - lăsată, îmbătat - sat, vecine - mine, rime interesante, mai ales că textele au multe întorsături și repetiții care slujesc liniei melodice.
Ioan Cristian ȚĂRAN are costume în care albul este dominant, iar cusăturile sunt cu negru, motivele geometrice sunt fine, lăsând să domine liniile clare, continue, dar simple.
Ioan Cristian ȚĂRAN are cântece ritmate, cu ritmuri alerte, temele fiind tonice.  Când cântă, artistul știe să-și folosească mâinile. El nu dansează sau bate pașii pentru a ține ritmul, pentru că el știe să-și coordoneze mișcările, pentru a exprima prin gesturi și prin cântec exact aceleași lucruri.
Clipurile în care apare Ioan Cristian ȚĂRAN  sunt construcții închegate, iar peisajele sunt calde, superbe,. Apar persoane foarte apropiate artistului, cu costume absolut superbe, de un alb imaculat, cu cusături în fir negru.
Mi-ar place și mai mult dacă aș asculta cântece culese de artist de la firul ierbii, cum se zice, căci cântecele făcute la comandă au un simplism supărător, iar ritmurile comune nu impun un repertoriu peren.

(25 aprilie 2024) 

5.000 cântăreți de folclor: Ovidiu HOMORODEAN

Ovidiu HOMORODEAN eswte cântăreț al Ardealului. El are în repertoriul cântece care se potrivesc vocii lui de bărbat, voce puternică, clară, cu tehnică vocală de excepție.
Ce-ar mai vrea mândrele mele
Cine o zis că-i rău pe lume
Viață, viață
Ovidiu HOMORODEAN are în cântecele lui versuri cu rime precum: oprit - omenit, mâncare - unsoare, mâncat - așteptat, mele - ele, seară - afară, cobor - câinilor, urmele - dragostele, dor - munților, ocol - brazilor, înturna - dragostea, șes - mers, loc - noroc, bună - lună, drag - prag, adună - bună, petrece - trece, bea - da, rime care slujesc tema cântecului și țin ritmul. Aș prefera acele rime pe care le au cântecele de la firul ierbii, adică mă refer la folclorul care se culege de la sursă.
Ovidiu HOMORODEAN interpretează cu patos cântece patriotice, având capacitatea de a trezi sentimente nobile la ce ce-l ascultă și le transmite emoție puternică.
Ovidiu HOMORODEAN are costume tradiționale, cusute cu migală și cu respectarea tradiției, unde firul negru trasează linii și figuri geometrice frumoase, hotărâte.
Unele cântece îmi amintesc de vocea Lucreției CIOBANU, dar mai este mult până acolo. Acolo unde este vorba de cântece unde există elemente etalon, interpretările lui Ovidiu HOMORODEAN sunt de foarte bună calitate, căci el este un cântărețe cu reale resurse și cu capacități care-i dau o înaltă performanță.
El a cântat cu Tudor FURDUI IANCU, Ioan JOLDEA, Cătălin DOINAȘ, Sebastian STAN. 

(25 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: George COJOCĂRESCU

George COJOCĂRESCU este un cântăreț de folclor din zona Moldovei. El are în repertoriu cântece precum:
Cântă cucu-n Bucovina
Câte doruri sunt pe vale
Hai dorule
Huțulca
M-am însurat
Sunt fecior de-a lui Ștefan
George COJOCĂRESCU are în cântecele sale rime precum:  dor - mor, câmpie - mie, pământ - cânt, Bacău - eu, rime interesante, dar predictibile.
George COJOCĂRESCU are pe Internet clipuri de la evenimente, unde este acompaniat de formații unde apar sintetizatoare și altele asemenea.
Mi-ar fi plăcut ca George COJOCĂRESCU să aibă în online mult mai multe cântece, căci are:
- voce,
- tehnică vocală,
- prezență scenică,
- claritate în voce,
- capacitatea de a transmite emoție.
George COJOCĂRESCU este un bărbat înalt, cu mers apăsat, cu gesturi reținute, care știe să se miște pe scenă și care știe să antreneze publicul. El apare în spectacole omagiale cu rol de moderator, unde dovedește spontaneitate bine venită.

(25 aprilie 2024)

Wednesday, April 24, 2024

5.000 cântăreți de folclor: Ioan DORDOI

Ioan DORDOI este un cântăreț dei Ardeal cu voce plăcută, cu rostire corectă și clară a cuvintelor.
Ioan DORDOI are un repertoriu bine structurat.
 Supărare, supărare
Ioan DORDOI are în cântecele sale rime precum: sat - plăcat, știe - Mărie, Mărioara - cârciumioara, vină- plină,  frumoasă - masă, sat - aflat, bea - ea, sara - Mărioara, tulburate - păcate, fie - Mărie, fântână - bătrână, întreabă - beteagă, nepoți - toți, sapă - apă, mâncat - gătat, dormit - învălit, frumoasă - masă, lumea - una, față - viață, tine - bine, pace - place, rea - mea, zi - despărți, socot -pot, vreu - mereu, pădurile - gurile, rime interesante, care arată că artistul a cules cântecele de la firul ierbii.
Ioan DORDOI este o apariție scenică distinctă și știe să-și poarte costumul alb, cu danteluță cu colțișori la mâneci, cu chimir lat și cu cizme. El are o ținută distinsă, cu gesturi reținute, căci știe să-și folosească mâinile. El a cântat alături de Adina HADA, Livia POP, Felix GĂLAN, Sabina LEONTE.




(24 aprilie 2024)