Omul prost, după fapte se cunoaște!

mama, Dumnezeu s-o ierte îmi zicea:
- Ioane, omul prost, după fapte se cunoaște! 
Mare dreptate avea mama!
Zi de zi, văd tot felul de oameni proști care ies pe posturile de televiziune și-și etalează opulența în care se lăfăie. Îmi arată ceasurile lor de zeci de mii de euro. Se laudă cu zborurile lor la business class și cu camerele de hotel de multe mii de dolari în care își odihnesc trupurile lor oarecare. Cel mai tare mă irită laudele pe care le fac pozându-se cu farfuriile cu bunătăți, dar și cu sticlele de șampanie cărate cu roabe, având artificii, pentru a fi și mai spectaculoase.
În opinia mea, un om deștept, dacă are un ceas  de sute de mii de euro, îl poartă cu grație, fără să facă praf, căci valoarea ceasului este dată de valoarea sa ca om. La fel și un costum de haine de marcă, costum care vine turnat pe un bărbat cu statură atletică. Nu trebuie să spună el în gura mare că respectivul costum este de marcă. Se vede de la un kilometru, căci este bine lucrat, este făcut dintr-un material special. 
Un bărbat deștept nu va vorbi niciodată de miile de euro pe care le dă pe o cameră de hotel. Confortul este al lui și bucuria este tot a lui, iar ceilalți trebuie doar să vadă un om fericit, iar cei ce văd omul fericit, vro înțelege că respectivul nu a dormit într-un șanț, nu a mâncat din tomberoane. Numai omul prost, prin faptele sale, va căuta să scoată în evidență unde doarme el, ce mânâncă el, cu ce țoale se îmbracă el, ce ceas are la mână, căci el este atât de prost încât nu va știi niciodată cum să iasă în evidență decât lăudându-se căci nu el poartă ceasul, ci ceasul îl poartă pe el, nu el poartă costumul, ci costumul îl poartă pe el și tot așa.

Omul prost și dacă este poleit cu aur, tot ca un prost va arăta.

(04 octombrie 2024)

Prostia de la management

Prostia de la management se vede, pentru că managerul prost:
- urlă la subalterni,
- crede că numai el știe să rezolve problemele,
- nu are încredere în echipă,
- încurcă lucrurile,
- schimbă prea des sarcinile,
- redefinește obiectivele de 3 ori pe zi,

- nu-și asumă nimic,

- se vaită în loc să aibă rezultate,

- caută motive, nu soluții,

- dă vina pe alții pentru nereușitele lui,

- nu-și respectă șefii,

- dă soluții când și cui nu trebuie
- își bârfește colegii și șefii pe la colțuri,

- face glume proaste, dar se crede spiritual. 

Este bine ca o persoană care vrea să intre într-o echipă nouă, să-l studieze pe viitorul șef și dacă simte că este un manager prost, să fugă rupând pământul, căci echipa respectivă nu va avea rezultate și-l va trage și pe el în jos, iar dacă este tânăr, să înceapă cariera cu stângul, chiar nu este o afacere.




(31 mai 2024)

Omul prost după fapte se cunoaște

Mama, Dumnezeu s-o ierte, avea o vorbă:
- Ioane, omul prost, după fapte se cunoaște.
Am încercat să înțeleg vorbele acelea cu mintea mea de copil, da cu timpul, am înțeles câtă dreptate avea mama. Mai întâi am identificat faptele, am văzut cât de inutile sau de deplasate erau și mai apoi am conchis că omul care le făcea, era un om prost.

Primul lucru pe care îl face omul prost este acela de a lovi mâna care i-a întins o bucată de pâine să-și potolească foamea cruntă care-l lovise. Era un tip pe care șeful de catedră l-a adus în învățământul superior, l-a ridicat, au scris articole și cărți împreună. Credeam că alegerea șefului de catedră a fost una corectă, dar ceva-ceva îmi spunea că lucrurile nu sunt în regulă. Tânărul era prea umil, prea servil, prea tăcut. Executa totul fără să crâcnească. Vorbea numai la superlativ despre șeful lui. În timpul Revoluției din Decembrie 1989, tânărul s-a schimbat la 180 de grade. A devenit un revoluționar intransigent, critic și primul om pe care l-a lovit, a fost chiar cel care l-a adus în catedră și l-a cultivat. Viața este dură și peste ani, s-a întors foaia și el a primit o lecție cu mult mai severă decât cea pe care el a administrat-o binefăcătorului său în zilele de foc ale Revoluției.

Al doilea lucru pe care îl face omul prost este acela de a arăta lumii cât de important este el și ce lucruri minunate este în stare să facă el. Omul prost este și nepriceput, deci decizia de a arăta lumii  că el este în stare să facă lucruri deosebite este sortită eșecului, căci din mâinile lui nu vor ieși niciodată lucruri deosebite, care să facă obiectul unei admirații, chiar și de rutină. Eram la un examen de bacalaureat și un președinte de la judet, s-a umflat în pene și a început să vorbească președinților de comisii ca unor elevi indisciplinați și puși la colț. Treaba m-a cam înfuriat și l-am abordat în legătură cu o indicație pe care el a dat-o ca într-un spațiu extrem de mic să scriem enunțurile biletelor de la examenul oral de limba română, deși acolo dacă încăpea numele candidatului. L-am chemat să mă ajute. Arogant și plin de el a venit în liceu. A zis că este floare la ureche. L-am rugat să scrie el subiectele unui bilet și apoi voi continua eu. Nu a reușit. S-a făcut de c-c-t în fața unei cancelarii pline de profesori din tot orașul.

Mai există și al treilea și al patrulea, până la al zecelea rând, dar nu vreau să dezvălui toate semnele, căci și cititorul trebuie să se străduiască să vadă care sunt semnele prin care se manifestă omul pe care îl are în față și dovedește prin ceea ce face că este un om prost. 



(13 iunie 2023)

Oamenii deștepți sunt prevăzători

Oamenii deștepți sunt prevăzători. Ei când vor să facă ceva întorc lucrurile pe toate fețele și identifică absolut toate problemele de rezolvat, drept care nu taie materialul înainte de a face măsurătorile. La croitori există o vorbă: măsoară de zece ori și taie o dată. Oamenii deștepți așa fac.

Am văzut un om deștept cum a acționat atunci când și-a făcut casa.

A chemat un arhitect.

I-a arătat terenul.

- A spus ce vrea să facă.

Arhitectul a pus întrebări.

Omul deștept a răspuns.

Din câte am înțeles, au existat patru variante de proiect.

Omul deștept m-a chemat și pe mine la el pe șantier. Am apreciat dimensiunile camerelor. Chiar dacă el era un tip cu dare de mână, cea mai mare cameră avea u ceva în jur de 30 mp nu mai mult de atât. Am văzut casa terminată. Arăta ca un întreg de la cap la coadă, cu camere luminoase, cu ferestre mari, cu holuri largi. Omul deștept a solicitat și un designer de interioare pentru corpurile de iluminat, pentru zugrăveli, pentru pardoseli, pentru mobilier și pentru covoare. Casa arăta grozav. Se vedea mâna de meseriaș în toate. Am văzut garajul. Am văzut curtea. Nu era nimic la voia întâmplării. Omul deștept cu dare de mână, a acceptat că există profesioniști.

Pentru proiect a angajat un arhitect.

Pentru construcție a angajat o echipă.

Pentru amenajări interioare a angajat un designer.

Pentru curte a angajat un profesionist.

El doar a spus ce vrea. I s-au dat unele sugestii. El le-a acceptat.

A rezultat ceva frumos, de unde am tras concluzia că între frumos și deștept există o legătură directă. Am stat de vorbă cu omul deștept și m-am convins că acesta știe măsura lucrurilor, căci deciziile pe care le ia sunt cele potrivite, căci el știe să cântărească totul și nu se scumpește la tărâțe, pentru a se ieftini la mălai așa cum fac foarte mulți oameni care cred că ei știu totul și nu au nevoie de părerile altora.


(13 iunie 2023)

A ce miroase un băiat deștept?

Se zice că omul prost se cunoaște după miros. Este doar o vorbă, am crezut. Numai că fiindu-mi repetată de mai multe ori de către persoane diferite, am început să mă gândesc cumva că are un sâmbure de adevăr în ea.
Să zicem că omul prost nu se spală și miroase a transpirație.
Să zicem că omul prost nu-și schimbă hainele și miroase a acru.

Să zicem că omul prost are pantofii nedați cu cremă și nu-și schimbă șosetele care put.

Să zicem că omul prost își suflă nasul într-o batistă neschimbată cu lunile, care are un anume miros.

Înseamnă că omul prost are un miros care este o combinație de mirosuri rele, foarte greu suportate de nasul unui om obișnuit. Cu cât omul este mai prost, cu atât mirosul său îți mută nasul mai repede și-ți vine s-o iei la fugă pentru a muți vomita și mațele din tine. Dacă ți s-a întâmplat acest lucru de două sau de trei ori în viață, se crează un standard, un etalon mai exact,  al mirosului asociat omului prost.

Omul deștept nu miroase a nimic. Când mergem într-o pădure, simțim aerul curat al copacilor din pădure. Când stăm pe o pajiște, iar vântul adie, nările noastre sunt inundate de un aer proaspăt, curat și respirăm adânc din toți plămânii. Tot așa ni se întâmplă dacă stăm în preajma unui om deștept.

Omul deștept nu miroase a deodorant NIVEA.

Omul deștept nu miroase a deodorant HERMES.

Omul deștept nu miroase a apă de toaletă VERSACE.

Omul deștept nu miroase a apă de toaletă DIOR.

Omul deștept nu miroase a apă de toaletă BOSS.

Omul deștept nu miroase a apă de toaletă VOUITTON.

Când trece pe lângă noi, omul deștept nu lasă unda unor esențe de parfum, indiferent din care brand. El lasă în urma lui mirosul inteligenței lui, pe care nările noastre îl simte ca pe aerul unei dimineți când suntem pe vârful unui munte și simțim nevoia să respirăm adânc de mult mai multe ori și să ne bucurăm.


(03 februarie 2023)

Automatul hoț dintr-o parcare

Există un mall mișto în București și acolo este o parcare și mai mișto. Automatele care validează și încasează banii pe parcare:
- nu dau rest,
- iau preț de oră, nu de fracțiuni.
Mall-ul are convenție că două ore de parcare sunt gratis și se plătește 3 lei pe oră dacă stai mai mult decât cele două ore. În mod normal dacă stai cu mașina în parcare 2:50 de minute, să plătești cei 3 lei. Dacă însă depășești cu un minut cele două ore, mi se pare incorect să plătești 3 lei ceea ce s-a depășit de la cele două ore. Ar fi normal să se plătească ceva, dar nu prețul de o oră pentru doar un minut. Consider că automatul este eronat proiectat, că nu dă rest, că proprietarii s-au lăcomit și au cumpărat ceva ieftin și nesatisfăcător pentru clienți. Automatul e hoț, pentru că proprietarul lui este hoț

(20 ianuarie 2023)

Ziua mondială a prostiei

Observ că de-a lungul anului sunt diferite sărbători precum:
- ziua pădurii,
- ziua mediului,
- ziua învățătorului,
- ziua sărutului,
- ziua femeii,
- ziua bărbatului,
- zia mamei,
- ziua tatălui,
- și multe, chiar foarte multe alte zile.
Ceea ce mă miră este faptul că nu există ziua mondială a prostiei, zi care ar trebui sărbătorită cu fast, cu respect și cu evlavie, căci prostia este dominantă, din moment ce omenirea a ajuns în halul în care este și se merge în continuare pe acest drum al pierzaniei, cu elan, abnegație și îndârjire.

Definiția prostiei nu există, căci asemeni teoriei mulțimilor, trebuie dată prin exemple. Este foarte greu să dăm exemple, căci ar trebui să spunem nume și prenume, să spunem de ce este respectivul arătat cu degetul ca fiind prost și ceea ce este extrem de grav, trebuie să avem documente. Ori, până în momentul de față nimeni nu a dat un certificat de prost cuiva, doar din faptul că nimeni nu vrea să-și asume nimic, ceea ce este chiar o mare prostie.

Vorbim de decizie proastă.

Vorbim de execuție proastă.

Vorbim de o teză proastă.

Vorbim de o construcție proastă.

Nu caracterizăm niciodată, decât cel mult în gând, că persoana care a scris o teză proastă, un roman prost, o poezie proastă a fost neinspirată, în loc să spunem direct și la obiect că este vorba de un prost.

Vorbim despre fotbal de proastă calitate, în loc să spunem lista fotbaliștilor care au jucat acel fotbal de proastă calitate și spunem în clar că sunt fotbaliști proști.

Vorbim de un politician că a luat o decizie greșită, care a costat miliarde, în loc să spunem că decizia a fost proastă și să concluzionăm că politicianul respectiv este un prost.

Noi avem proverbul: omul prost după fapte se cunoaște. De aceea, analizând faptele, avem suficientă informație să conchidem că omul este prost sau din contră, nu este prost.

Propun ca ziua de 03 decembrie a fiecărui an să fie ziua mondială a prostiei, ca fiecare om care conștientizează că are o doză de prostie, mai mică sau mai mare, să se bucure și el în sinea lui.

(03 noiembrie 2021)

Prostul are un miros specific

Fiecare dintre noi are un miros al lui. Dacă luăm 100 de oameni deosebit de inteligenți și ne apropiem de ei, vom simți un miros și anume, mirosul omului inteligent. Dacă luăm 100 de proști și ne apropiem de ei, vom simți un miros diferit de mirosul omului inteligent, căci prostul miroase altfel, are mirosul de om prost. În clipa în care am realizat acest experiment și am făcut diferența între mirosul omului deștept față de mirosul omului prost, doar analizând mirosurile, vom ștri ce atitudine să avem față de interlocutorul nostru înainte ca acesta să se prezinte și să ne vorbească despre intențiile sale.

Este secretul nostru să împărțim oamenii în inteligenți și proști, după miros. Ne ferește de complicații. Apare întrebarea firească, dacă există riscul să ne înșelăm. Nu există un astfel de risc pentru că așa cum inteligența nu se confundă cu prostia, nici mirosurile lor nu se confundă. Cu cât suntem mai atenți, cu atât nasul nostru exersează mai bine și facem diferența dintre mirosuri, omul fiind ori inteligent, ori prost, căci cale de mijloc nu există.

(07 aprilie, 2021)