Un new fake de tot râsul: Ana BIRCHALL spioană

Toate televiziunile au înghițit gălușca dezbătând subiectul cu Ana BIRCHALL spioană la CIA. Mă așteptam la un pic de profesionalism prin redacții, când este preluată o știre. Ana BIRCHALL nu mai este de mult o copilă, din moment ce are 52 de ani. Ea este absolventă a unei facultăți de drept, a unui master la Yale Law School și practică avocatura în USA. Circulă prin redacțiile de știri de senzație un formular care se ia de pe internet și care se completează de oricine, chipurile, care dorește să devină spion CIA, ca și cum CIA este o școală de șoferi și oricine dorește să urmeze ore de teorie și de practică în conducerea autoturismului se înscrie, folosind un formular care se află pe portal și oricine în poate tipări, pentru a-l completa, semna și depune la secretariatul școlii sau pentru a-l scana și trimite la o adresă de e-mail specificată pe portalul respectivei școli de șoferi.

Este la mintea cocoșului că o astfel de știre este un fake news, să mai animeze redacțiile, mai ales că acum președintele Niculor DAN aduce o nouă garnitură de consilieri prezidențiali și Ana BIRCHALL a fost în echipa lui Ilie BOLOJAN, pe când acesta era președinte interimar și viața era deja cenușie în peisajul acesta autumnal, rece, ploios și predictibil, lipsit de senzațional.

Despre spioni auzim când:

- sunt expulzați diplomați,

- are loc un schimb de prizonieri,

- se produc morți suspecte,

- respectivii se lasă prinși,

- aceștia defectează pur și simplu.

Nu credeam că din orice chestie, televiziunile de știri dezvoltă subiecte senzaționale, când de fapt sunt doar fake news-uri de râd și curcile de cei ce privesc la televizor, căci văd lipsă crasă de profesionalism.



(06 octombrie 2025)

1000 de oameni care m-au dezamăgit: Virgil MĂGUREANU

Dacă ar fi să mă iau după ce scrie presa, m-aș lansa în tot felul de afirmații care nu au niciun fundament și l-aș năcăji pe bietul Virgil MĂGUREANU și așa năcăjit și bătut de soartă că și-a pierdut fiul. Nu e nimic mai trist pe lume, decât atunci când un părinte își îngroapă copilul.

Totuși, Virgil MĂGUREANU a fost șeful unui serviciu secret și a deținut suficiente informații ca să aibă o imagine clară despre fiecare candidat la prezidențialele din 1996.

Virgil MĂGUREANU m-a dezamăgit când în ziua alegerilor de la turul al II-lea a ieșit și întrebat fiind de o reporteriță de la televiziunea națională, televiziune cu cea mai mare audiență atunci, la ora de maximă audiență în zi de duminică, ce a votat,  acest Virgil MĂGUREANU a zis inocent, aproape șoptit, dar plin de bucurie subânțeleasă, că a votat schimbarea.

Cum să-l votezi pe Emil CONSTANTINESCU, persoanjul obscur, fără personalitate puternică, dornic să repete erorile trecutului, nu voi înțelege. 

Virgil MĂGUREANU m-a dezamăgit și când a început colaborarea cu Marian MUNTEANU, cel ciomăgit în Piața Universității, pentru a candida la prezidențiale, știind că partidul de lipt înființat în acest scop, nu are șanse nici cât negrul sub unghie.

Deși s-a retras undeva în sihăstrie și-și trăiește bătrânețile lipsite de griji, nu-l fericesc pe Virgil MĂGUREANU, căci nicio bogăție nu va face ca viața lui să redevină frumoasă. Va fi bântuit de tot felul de stafii, căci perioada pe care el a traversat-o în glorie a fost o perioadă plină de zbucium, nebuloase și incertitudini. El știe multe și toate secretele sunt bine ferecate, căci spre deosebire de niște fătălăi, vorba danei BUDEANU, tristul și tăcutul Virgil MĂGUREANU știe să păstreze secrete, nu iese cu ele pe tarabă la drumul mare, spre disperarea jurnaliștilor, dornici de lucruri senzaționale.

(18 iunie 2022)

Despre acoperiți

Cele mai proaste grlume dâmbovițene se referă la subiectele cu acoperiți. Cine încă mai se consideră o persoannă serioasă, știe din start că acesta este o problemă falsă. Există coduri nescrise, dar respectate 100% și cel legat de subiectul acesta a respectat, respectă și va respecta cu strictețe ce este spus și nescris acolo. Ca societatea să-și acopere neputința și propriile mizerii, scoate din când în când problema stupidă, fără conținut a acoperiților din:

- presă;

- justiție;

- politică;

- biserică;

- educație.
Despre acoperiți se va scrie mii și mii de pagini și se vor folosi tone de cerneală, ieșind la iveală tot felul de aberații. În era Internetului lucrurile vor rămâne exact așa cum au fost. Adică, nothing, neică.

Uneori, câte un măscărici eșuat, pentru a se da mare zice că se deconspiră, făcând o mică dramoletă ieftină, încât 97,3% nici el nu crede ce spune, arogându-și fără succes rolul unui fost acoperit. Trebuie să se înțeleagă, că dacă există acoperiți, aceștia probabil sunt selectați cu foarte mare grijă, iar probabilitatea ca printre ei să fie idioți, aiuriți, gunoaie, palavragii și ciudați este zero barat. În opinia mea, lansarea în târg a problemelor legate de descoperirea acoperiților din domeniile enumerate este strict legată de a încerca să se dea vina pe un dușman invizibil pentru tot ce eșec se cheamă în respectivele domenii. 

Nu sunt autostrăzi, nu pentru că managementul este prost, ci pentru că o forță nevăzută, obscură și malefică face să nu se construiască autostrăzi. Nu funcționează sistemul de sănătatei, nu pentru că managementul este prost, ci pentru că o forță nevăzută, obscură și malefică face să nu funcționeze spitalele, ambulanțele și achizițiile de acolo. Nu funcționează sistemul educaționali, nu pentru că managementul este prost, ci pentru că o forță nevăzută, obscură și malefică face să nu se predea și să nu se evalueze corect în școli. 

Deși lucrurile sunt simple, atenția este îndreptată spre o cu totul altă direcțiem, ca fiecare să fure mai mult sau mai puțin, după care în anonimat, să ridicăm din umeri, mirându-ne de ce ni se întâmplă. Dacă nu mai ridicăm privirea spre ceruri, măcar să arătăm cu deștiul spre o direcție, despre care oricum nu ar veni vreodată vreni răspuns cât de cât pământeam și credibil, căci din tăcere nu iese niciun sunet.

(05 iunie 2017)

Sebi GHIȚĂ și ipoteza cu rușii

Analiștii noștri cei politici, care și-au epuizat bruma de resurse și inspirația, au ajuns acum să le fete mintea ceva de-a dreptul halucinant, că serviciile secrete rusești sunt interesate de Sebastian GHIȚĂ. Am demonstrat că Sebastian GHIȚĂ este:

- neinteresant;

- necunoscător;

- banal;

- uzat moral;
- nesemnificativ;
- fals;
- lunecos;

- periferic;

- superficial;

- ieftin;

- palavragiu.

Faptul că el nu deține secrete în afara elementelor care se află în orice vitrină de magazin sau în orice grămadă de vechituri cu acces ca la magazinul Tati din Paris, îl face să fie neinteresant. Pe nimeni nu interesează bârfe. Pe nimeni nu interesează discuțiile la un pahar de vorbă, când aburii s-au urcat mai sus de gât. Dacă Sebastian GHIȚĂ știa cei 2% anunțați de Victor Viorel PONTA, cu siguranță, numai 0,00000000000000000000000000001% dacă era important și spuse încele 8 episoade de rahat difuzate, cam 41,234127690127539% din scena politică se curăța și acum nu-l mai vedeam nici pe Tuforică fără frică primind ambasadori și nu numai și nici pe alții gudurându-se de fericire și de groază, amestecate legat de ceea ce a fost pe 6 декабря две тысячи девять.

Istoria arată că interesul pentru fakes nu face obiectul serviciilor secrete rusești, cum nici pentru noi nu au nicio valoare. Se vorbește chiar că Sebastian GHIȚĂ ar face obiectul uneirăpiri. Cititorule, tu ai șterpeli de pe o tarabă din piață legătura de ștevie cea mai fleoșcăită? Eu, nu, n-aș face-o pentru tot aurul din lume, că aș fi subapreciat de cei ce mă cunosc și știu care este nivelul meu de exigență.  Mă întreb și eu ca fraierul, cine pariază pe o mârțoagă, când are la linia de start nenumărați armăsari pur-sânge. Ceea ce se petrece acum în jurul lui Sebastian GHIȚĂ este specific unor analiști politici mediocrii care nu văd decât scenarii simpliste, în care un leu este văzt 1.000 de euro, iar un dolar este hiperbolizat la 100.000 USD. Cred că zilele următoare toți aceștia vor trăi o mare dezamăgire, când vor vedea un Sebastian GHIȚĂ exact ca împăratul gol din povestea lui Hans Cristian ANDERSEN.

(01 mai 2017)