Este foarte clar că lumea ar fi arătat total diferit de cum arată acum, dacă n-ar fi avut loc cel de Al Doilea Război Mondial.
Nu ar fi existat lagărul socialist, Uniunea Sovietică rămânând singurul stat comunist, pentru că atractivitatea vecinilor spre o țară bântuită de sărăcie ar fi fost extrem de limitată.
Nu ar fi existat exterminarea celor 5 milioane de evrei, căci nu ar fi existat nazismul lui Hitler și nici acoliții lui, toți determinând cauzele generatoare ale grozăviilor din lagărele de muncă forțată, adevărate fabrici ale morții. Am vizitat unele dintre lagăre și m-am cutremurat de ororile care s-au produs acolo.
Nu ar fi murit pe câmpurile de luptă peste 25 milioane de soldați și nu ar fi murit, la bombardamente, de foame și de frig peste 45 milioane de oameni.
Nu ar fi fost lansate bombele atomice deasupra orașelor Hiroșima și Nagasaki unde au murit peste 220000 de oameni.
Sistemele coloniale s-ar fi destrămat cu mult mai lent, ceea ce ar fi dus la menținerea unui nivel scăzut de dezvoltare a statelor africane.
China și-ar fi continuat drumul ei revoluționar, dar intrarea în competiție economică cu lumea dezvoltată s-ar fi produs mult mai târziu, iar ideea de două sisteme, o singură țară ar fi fost implementată după anul 2030, cu efectele cunoscute, dar cu foarte mare întârziere.
Lumea ar fi mers înainte, cu suișuri și coborâșuri, dar cu siguranță socialismul din Uniunea Sovietică s-ar fi prăbușit în sine datorită lipsei sale de performanță economică, în general și a creșterii prea lente a productivității muncii, în special, singura sursă de obținere a bunăstării maselor de oameni ai muncii. Comunismul a fost, este și va fi, generator de sărăcie, căci nu are încorporate motoarele prosperității.
(22 octombrie 2024)
(22 octombrie 2024)
