Magnetul artizanal ca operă de artă semnată

În Lisabona, am găsit un profesionist care realiza magneți artizanali, adevărate opere de artă, pe care după ce am cumpărta un exemplar, am văzut că scoate un pix și îl semnează pe spate, asemeni tablourilor pictate. Este interesant procedeul de multiplicare, procedeu pe care îl întâlnim în multe domenii unde se realizează mai multe exemplare numerotate ale unei lucrări originale, toate exemplarele în număr limitat, fiind recunoscute de autorul lor, ca fiind autentice.

Este deosebit de interesantă această abordare, întrucât un astfel de magnet devine o piesă de colecție specială, așa cum este orice tablou pictat, ceea ce duce aceste obiecte folosite drept suveniruri, într-o cu totul altă direcție, schimbând întregul context.

(18 aprilie 2026)

Erori în listele de susținători de la Biroul Electoral Central

Ca să vorbim despre erorile din listele de semnături depuse de candidații la dregătorii către Biroul Electoral Central, trebuie mai întâi să știm cum arată aceste liste.
Un tabel în care apar susținătorii, pe lângă multe date legate de numele candidatului, partidul, data alegerilor, trebuie obligatoriu să conțonă:
- numele şi prenumele susţinătorului,
- data naşterii susţinătorului
- seria şi numărul actului de identitate al susţinătorului,
- semnătura susținătorului.

Fiecare candidat trebuie să depună o listă ce conține 200.000 de semnături valide ale susținătorilor. Biroul Electoral Central are datoria să verifice și să valideze listele de semnături, ceea ce este o muncă extrem de anevoioasă. Nu mă voi apuca să analizez aici cum procedează BEC, dar știu cu exactitate că BEC:

- nu dispune de tehnologie,

- nu scanează paginile cu semnături,

- nu are acces la baze de date interconectate,

- nu face conversii în format digital pentru CNP, nume, semnături,

- nu analizează toate liniile din tabele.

În listele cu semnături, dacă s-ar face folosind tehnologii informatice s-ar descoperi erori precum:

- CNP eronate,

- neconcordante între CNP și nume persoane,

- neconcordanțe între CNP și data nașterii,

- inexistența susținătorului în evidența populației,

- dublări de CNP-uri, nume, semnături pentru același candidat,

- nume de persoane inexistente,

- semnături neatribuite sau inconsistente.

Candidatura rămâne validă dacă scăzând din numărul total de semnături, numărul de susținători nevalizi, candidatul rămâne cu cel puțin 200.000 de susținători.



(14 decembrie 2024)

Necesitatea interconectării bazelor de date pentru Biroul Electoral Central

Azi s-a deschis cutia Pandorei când s-a luat decizia verificării semnăturilor cu care s-a mers la europarlamentare de către partidul Dianei ȘOȘOACĂ. Să nu uităm nicio clipă că Diana ȘOȘOACĂ este avocat și că ea a depus zeci și zeci de plângeri penale. Cred că mai are să depună plângere penală împotriva timpului care se scurge implacabil, împotriva voinței ei.
Nu mă apuc acum să spun ce se va întâmpla dacă se trece la verificarea semnăturilor și la aplicarea principiului de drept că legile privesc viitorul și nu trecutul și la depunerea cererilor de renumărare a semnăturilor și la alte alegeri.
În opinia mea, cred că în viitor trebuie:
- stabilit un formular care să permită verificarea automată a tabelelor cu semnături,
- achiziționat de software care să scaneze CNP, nume și prenume, semnătura, adresa,
- accesate bazele de date pentru a verifica validitatea datelor,
- compararea semnăturii din formular cu semnătura anterioară a susținătorului,
- validarea candidatului după validarea automată a susținătorilor lui.

Orice altă abordare este generatoare de incertitudini, cu repercusiuni nebănuite, căci în disperare de cauză, candidații invocă cele mai ciudate și mai neverosimile argumente pentru a-și apăra mandatele obținute prin vot, chiar dacă fundamentul, listele de susținători, este șubred. Eu știu că admiterile în Academia de Studii Economice de acum 20 de ani se țineau cu teste grilă, iar paginile erau scanate și nu-mi amintesc să se fi găsit erori, cât știu eu că s-a procedat astfel. Și acum, cu un software bun, cu scanere bune și cu operatori instruiți, dacă se analizează formularele, sunt excluse rateurile și se vor găsi neconcordante la CNP-uri, la numele persoanelor, la adrese de domiciliu și dacă se insistă, există posibilitatea de a analiza inclusiv semnăturile. Neconcordanțele vor fi prezentate diferențiat și deciziile care vor fi luate vor trebui să fie greu de combătut, fie că e vorba de acceptarea candidaturii, fie că este vorba de respingerea ei.

Interconectarea bazelor de date de la evidența cetățenilor, de la pașapoarte și de la bănci sau orice alte baze de date unde sunt elemente existente în listele cu susținători, pentru a se face verificări încrucișate, este absolut necesară pentru a asigura acuratețea procesului și BEC să devină o instituție infailibilă.






(12 decembrie 2024)

Cetățeanul și mediul online

Suntem în anul 2018 și Internetul a cucerit întreaga viață economico-socială. Numai există nimic în afara Internetului. Peste 50 de ani va exista altceva cu siguranță, dar acum există Internet și trebuie să se țină seama de acest lucru. Se observă tot felul de mutații în ceea ce omenirea întreprinde, dar accesul la resursele Internetului sunt încă departe de a fi la nivelul la care ar trebui să fie, mai ales că acesta dispune de resurse infinite, așa cum este aerul să zicem.

Așa cum numerele ce se construiesc au ideia de infinit încorporate în ele, ceea ce dă șansa punerii în corespondență a fiecărui cetățean cu un număr, numit CNP la noi ID la alții, tot așa ar trebui să se meargă cu ideia de a-l pune pe cetățean în corespondență cu aceste resurse infinite ale mediului online. Singura restricție este aceea de a defini reguli și de a nu mai lăsa la voia întâmplării managementul acestor resurse. Așa cum fiecărui om i se atribuie un CNP sau un ID, tot așa, la naștere trebuie să i se dea:

- o adresă de poștă electronică,

- un domeniu pentru website;

- semnătură electronică;

- parolă unică de acces.

Pare nefiresc, dar așa stau lucrurile. Nu înseamnă că un cetățean nu are voie să aibă adrese de e-mail câte dorește. Nu înseamnă că un cetățeanu nu are voie să-și cumpere domenii câte poftește pohta lui. Nu înseamnă că un cetățean nu are posibilitatea de a schimba parolele după voia inimii. Nu înseamnă că cetățeanul nu are posibilitatea de a-și achiziționa semnături electronice. Statul ttrebuie să-i asigure acel minim oficial, pe care cetățeanul este obligat să-l folosească în relațiile lui cu statul, adică în contextul dat de lege. Există nenumărate modalități de a soluționa problema și chestiile cu numărul diavolului sunt numai abordări simpliste, iar statele laice trebuie să fie ceva mai ferme, cum ferme sunt și statele profund religioase din titulatura lor, în această problemă.

Mai pe românește spus, la naștere, pruncul trebuie să primească certificatul de naștere însoțit de toate elementele necesare introducerii lui în mediul online, adică, primește pe domeniul românia.ro:

- o adresă de poștă electronică,

- un domeniu pentru website;

- o semnătură electronică;

- o parolă unică provizorie de acces.

Bineânțeles, așa cum buletinul de identitate se dă la 14 ani, accesul la acele resurse din mediul online se vor da tot așa în timp și în acest fel nu vor mai exista acele aberante carduri care la noi își pierd prea des valabilitatea, căci reprezintă surse de îmbogățire din nimic pentru unii cu idei crețe dar mănoase financiar. Doar legea trebuie extinsă în zona datelor personale confidențiale adăugând și pe acestea specifice mediului online.

(29 ianuarie 2018)

Un dispozitiv necesar și suficient

Am înțeles că există dubii că seringile de unică folosință ar fi chiar de unică folosință pentru că sunt:
- luate din coșul de gunoi;
- resigilate prin lipire cu scuipat;
- puse în vrac alături de seringile bune.

Se impune proiectarea și realizarea unui dispozitiv:
- în care se introduce seringa de unică folosință după ce a fost utilizată;
- se apasă pe un buton;
- acul este îndoit;
- corpul de plastic este tocat sau găurit.
Trebuie să existe dovada că seringa de unică folosință este chiar de unică folosință. Niște înregistrări simple fac din flux o chestiune extrem de sigură dacă se procedează astfel:
pasul-1: infirmiera primește sub semnătură N seringi de unică folosință;
pasul-2: infirmiera recoltează proba și distruge după aceea seringa la dispozitiv;
pasul-3: pacientul semnează ca a primit seringa nouă și că a văzut distrugerea;
pasul-4: la terminarea programului se predau sub semnătură seringile neutilizate dar și seringile
              distruse.
Așa cum există dispozitiv de încălțare a papuceilor de plastic pentru a nu merge prin holuri și prin saloane cu încălțările de stradă, sunt sigur că un astfel de dispozitiv este ușor de realizat, dacă nu o fi existând și nu știu eu de el. Se definesc proceduri specifice unui management al riscurilor și toată lumea pleacă liniștită și încrezătoare că nu se infectează cu cine mai știe ce virus.
Am credința că acum trebuie spus care este funcționalitatea și din aproape în aproape, cunoscându-se principii și repere de bază, se construiește de la sine dispozitivul care să realizeze funcționalitatea cu pricina.  Dacă pe vremea lui Leonardo da Vinci visul de a zbura rămânea un vis datorită limitărilor tehnologice, acum în anul 2016, cine vrea ceva doar pocnește din degete și se găsește cel care să producă dispozitivul care să realizeze ce și-a imaginat omul cu pricina.Acum a inventa înseamnă a născoci funcționalitatea, nu a realiza echipamentul care s-o execute.


(20 marie 2016)