Ortogonalitatea facultăților

Se zice că două facultăți sunt ortogonale dacă și numai dacă în planul lor de învățământ au discipline total diferite și pregătesc specialiști pentru a lucra în domenii care nu au nicio legătură între ele.
Se zice că două facultăți sunt identice dacă planurile lor de învățământ conțin exact aceleași discipline și pregătesc specialiști care să lucreze exact în aceleași domenii.
Se zice că fouă facultăți au profil semănător dacă planurile lor de învățământ conțin foarte multe discipline identice și pregătesc specialiști care să activeze în domenii dintre care multe dintre ele sunt identice.
Se zice că două facultăți sunt diferite dacă planurile lor de învățământ conțin puține discipline identice sau asemănătoare și pregătesc specialiști care activează în domenii diferite, dar aflate la graniță, având capacitatea de a dialoga și înțelege ceea ce vorbesc între ei.
Propun un indicator de măsurare a ortogonalității dintre facultățile A și B I(A,B),  indicatorul dat de formula
I(A, B) = 1 -  Card(PA ∩ PB) / Card(AP ∪ PB)
unde:
∩ - operatorul de intersecție a două mulțimi,
∪ - operatorul de reuniune a două mulțimi,
PA - mulțimea disciplinelor ce formează planul de învățământ al facultății A
PB - mulțimea disciplinelor ce formează planul de învățământ al facultății B
card(X) - cardinalul unei mulțimi X.
Indicatorul I(A, B) ∈ [0;1].
dacă I(A, B) = 0 înseamnă că facultățile A și B sunt identice din punct de vedere al planului de învățământ. Dacă I(A, B) = 1 înseamnă că facultățile A și B sunt ortogonale, adică au planuri de învățământ diferite și pregătesc specialiști care să lucreze în domenii total diferite. Facultatea A are în planul de învățământ disciplinele PA= { x1, x2, x3, x4, x5}. Facultatea B are în planul de învățământ disciplinele PB = {x1, x2, x3, x6, x7, x8}. PA ∩ PB = {x1, x2, x3 }     AP ∪ PB =  {x1, x2, x3, x4, x5, x6, x7, x8 }. Card(PA ∩ PB) = 3. card(AP ∪ PB) = 8. I(A, B) = 1 -  Card(PA ∩ PB) / Card(AP ∪ PB) = 1 - 3/8= 0,62. Înseamnă că facultățile A și B au câteva elemente în comun, deci nu sunt perfect ortogonale

Facultatea de Medicină este ortogonală cu Facultatea de Arhitectură. Facultatea de Teatru este ortogonală cu Facultatea de Stomatologie. Facultatea de Arte Plastice este ortogonală cu Facultatea de Metalurgie. Facultatea de Contabilitate nu este ortogonală cu Facultatea de Finanțe. 

(28 noiembrie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Brândușa ȘTEFĂNESCU

În Academia de Studii Economice, profesoara universitară Brândușa ȘTEFĂNESCU era un nume, un reper, căci era absolventă a Facultății de Drept, era o persoană cu un nivel de cultură foarte ridicat și întotdeauna avea un cuvânt greu de spus când se luau decizii importante. Îmi aduc aminte că am fost la două vizionări în vremurile comuniste ale brigăzii artistice de amatori a studenților de la facultatea de Cibernetică. Atunci când era la vizionare din partea comitetului de partid pe ASE un nene oarecare, îi întrerupea pe artiștii amatori, cerea explicații și fricos cum era și din lipsă de cultură cerea ca textierul să schimbe mult din mesaj, până se pierdea poanta, căci el credea că totul se interpretează, că sunt nuanțe care contravin politicii partidului și așa mai departe. Nu știu cum se simțeau artiștii, dar mie acel nene mă făcea să vomit.
Când în sală la vizionare era profesoara Brândușa ȘTEFĂNESCU spectacolul curgea lin, lejer, fără întreruperi. La final, profesoara stătea de vorbă și cu textierul și cu artiștii și le sugera câte ceva, dar ea se bucura alături de noi, căci nu era deloc prăpăstioasă și înțelegea finețea unor înțepături, dar se făcea că nu le vede.
Pe când eram șef de catedră am scris împreună cu colegi de-ai mei o carte numită Clonarea informatică și aveam și un produs software care ar fi putut să fie utilizat la analiza tezelor de doctorat să se vadă cât din ele sunt diferite. Eram la o ședință de Senat și discutam cu profesoara Brândușa ȘTEFĂNESCU despre acest subiect căci doream să fac o propunere pentru a trece la analiza ortogonalității tezelor de doctorat. Era înainte de anul 2003. Profesoara Brândușa ȘTEFĂNESCU m-a atenționat că nu e bine să fac o astfel de propunere că voi fi linșat, întrucât sunt foarte multe teze de doctorat ne-ortogonale și consecințele nasoale pentru mine vor fi imense. A mai venit profesoara Brândușa ȘTEFĂNESCU și cu argumente ceva mai brutale care mi-ar întâmpla dacă fac valuri cu propunerea mea. este adevărat că după anul 2015 problema plagiatului la doctorate a explodat, dar una este să enerveze plagiatul la niveluri înalte și să fie armă politică prin care îi dai jos pe plagiatori și cu totul altfel ar fi stat lucrurile ca eu, nea Gică de la-mpins vagoane să vină să facă curățenie exact acolo unde promovarea pe conferențiar și profesor depinde de titlul de doctor în științe.
Brândușa ȘTEFĂNESCU m-a impresionat prin forța sa de convingere, care venea dintr-o argumentație solidă, impecabilă, fără fisură.

(11 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Daniel MILODIN

Colaborarea cu Daniel MILODIN a început încă din studenție. Al lucrat cu daniel la disciplina de Structuri de date, la disciplina de Limbaje de asamblare, am coordonat lucrarea lui de licență și lucrarea lui de disertație de ma master și am lucrat împreună și la doctorat.
Dacă este să mă laud cu ceva, trebuie să scriu aici că Daniel MILODIN este primul doctor în specializarea Informatică economică, pe care eu am reușit s-o impun ajutat de profesorul Dumitru MIRON care era secretar de stat în Ministerul Educației, pe când eu eram director la Direcția de Informatizare și Personal.

Daniel MILODIN a finalizat teza de doctorat de 262 de pagini intitulată  Ortogonalitatea entităților structurate, în anul 2009.

Împreună cu Daniel MILODIN am elaborat mai multe articole, din care enumer aici:

Ion IVAN, Daniel MILODIN – Software pentru ierarhizarea multirang a componentelor unei colectivitati, Revista Româna de Informatica si Automatica vol. 16, nr. 3, 2006, pg. 59 – 68
Ion IVAN, Daniel MILODIN – Ortogonalitatea cifrelor arabe si a alfabetului latin folosind diferentele nete, Revista Româna de Informatica si Automatica, vol. 16, nr. 2, 2006, pg. 69 – 80
Ion IVAN, Daniel MILODIN - Data Orthogonality Metrics, Workshop Information Systems and Operations Management - Romanian American University, pag. 326-341, Bucuresti, 2006
Ion IVAN, Daniel MILODIN, Catalin BOJA, Marius POPA, Adrian POCOVNICU – Practica dezvoltarii software orientata pe structuri de date, Editura ASE, Bucuresti, 2005
Ion IVAN, Daniel MILODIN, Marius POPA – Ortogonalitatea alfabetelor, Revista Româna de Informatica si Automatica, vol. 15, nr. 3, 2005, pg. 41 – 56
Ion IVAN, Daniel MILODIN, Marius POPA, Cosmin LUGOJI - Entitati Bazate, Economia, seria Management, Anul VIII, Nr.1, pag. 84 - 97, Bucuresti, 2005.
Ion IVAN, Daniel MILODIN, Cristian DIACONU - Sisteme informatice AMIS, Suplimentul „Economie teoretic si aplicata", nr. 430,  a Cotidianului „Economistul”, nr. 1798 (2824), pg.  I, III, 2004
Daniel MILODIN, Ioana Ramniceanu - The impact of the monetary policy shocks on the economic aggregates, Economic computation and economic cybernetics studies and research, Editura ASE, vol. 38, nr. 1-4, pg. 241-246, Bucuresti, 2004
Ion IVAN, Daniel MILODIN - Software pentru ordonarea multirang a componentelor unei colectivitati, Revista Economia, Nr. 2, Bucuresti, 2003, pg. 78 - 82

Anii au trecut. Eu am rămas cu Daniel MILODIN într-o relație excelentă. De multe ori ne vedem la o cafea pe la Dorobanți peste drum de Facultatea de Cibernetică, unde vine și profesorul Cătălin BOJA. El este acum căsătorit și are doi copilași superbi, care spre deosebire de alți copii sunt chiar niște copii cuminți, care se joacă frumos, ca doi frățiori care se iubesc.

(25 ianuarie 2023)

Analiza cantitativă a latinității noastre

Dacă nu aș avea 75 de ani și dacă nu aș avea un doctorat în cibernetică și statistică, m-aș deda la un demers științific în a aplica metode statistice de analiză cantitativă a latinității noastre.

Este fezabil un astfel de demers pentru că:

- există SGBD-uri extrem de performante,

- analiza de date are produse software complete,

- data science este deja o realitate,

- sunt populate foarte multe baze de date,

- prelucrările pe seturi complete sunt o realitate.

Aș lua dicționarul limbii latine și dicționarul limbii române. Aș calcula indicii de similitudine a cuvintelor și aș obține un indicator agregat. Dacă acel indicator ar fi mai mare ca 0,78 înseamnă că cele două limbi au similitudinea bună. Dacă indicele agregat ar fi mai mare ca 0,92 înseamnă că similitudinea dintre cele două limbi este foarte bună și ar explica cumva dispariția limbii vorbite de daci, iar mânz, varză, viezure ar rămâne doar în sfera mitologiei dacă lista nu ar fi cu mult mai lungă, ceea ce această analiză cantitativă ar trebui să descopere.

Aș merge mai departe, aprofundând lucrurile din gramatică. Să zicem la verbe. Pe Internet pentru toate verbele există conjugări complete în limba română, ceea ce ar trebui să fie și pentru limba latină. Aș calcula și aici indicii de similitudine și tot așa aș face o agregare și tot așa aș conchide că.

Analiza cantitativă ar merge mult mai departe la limbile slave, la limba turcă și așa mai departe. 

În final s-ar găsi suficiente elemente din care să rezulte că aici nu a fost niciodată un vid de populație, că nimeni nu a plecat în munți în bejenie.

Lucrurile ar căpăta o și mai mare importanță dacă cineva ar avea curiozitatea să vadă cum stau lucrurile la elementele de asimilare forțată de populații din zilele noastre sau din secolele ceva mai apropiate și după ce s-ar face calcule, ar rezulta concluzii pertinente la modul în care au evoluat populațiile din spațiul carpato-danubiano-pontic de s-a format poporul român, cu matricea sa, care de asemenea, ar trebui să aibă valori numerice cuprinse între  zero și unu. O teză de doctorat pe acest subiect nu este floare la ureche, dar cred că ar fi dată la secret, căci concluziile ce s-ar obține nu ar conveni nimănui, nici celor care cred că nu, nici celor care cred că da.

CONCLUZIE: mă gândesc la statuia lui Traian în puța goală de la Muzeul de Istorie a României, pe care am văzut cum era lustruită de ființe bipede rămase în admirație. Bine că nu mai e.


(13 noiembrie 2022)

Ortogonalitatea componentelor d-AN

Așa cum se știe, ortogonalitatea este o caracteristică de calitate pentru produsele software, ceea ce înseamnă că acestea trebuie să difere unele de celelalte sau ar trebui să difere, căci în realitae lucrul acesta este greu de realizat, deși multe dintre produsele informatice se realizează independent unele de celelalte și dezvoltatorii lo nu știu unii de ceilalți.

Doctorandul meu Daniel MILODIN a realizat o teză de doctorat intitulată Ortogonalitatea entitatilor structurate, susținută în noiembrie 2009, care tratează exact această problematică. El a avut un produs software propriu care a analizat nenumărate componente foarte diversificate și pe modele de măsurare a ortogonalității a făcut cercetări unde a obținut rezultate deosebit de interesante. Consider că aceste cercetări pe care el le-a continuat, iată, merită să fie orientate și spre componentele avuției naționale digitale pentru că acestea:

- se găsesc într-o mare varietate;

- tratează subiecte extrem de diferite;

- au niveluri de abordare neimogene;

- folosesc tehnologii din tot felul de generații;

- coexistă în structuri virtuale de d-AN;

- accesarea lor trebuie ierarhizată corect.

Cercetările trebuie să pornească de la obiectivele d-AN și trebuie să ia în considerare o realitate dură care are există independent de cei ce dezvoltă componente d-AN dar și de cei care le accesează, neexistând nicio legătură dintre multitudinea de profile ale acestora, toți fiind pe baricade proprii.

(31 august 2017)

O analiză cantitativă a textului

Am avut în față un text care vonținea niște titluri de articole și folosint un analizor de texte au rezultat următoarele:

Număr de caractere inclusiv spațiile :	565
Număr de caractere fără spațiile:	478
Număr de spații :	87
Număr cuvinte :	75
Număr silabe :	168

În text se găsesc șiruri de trei cuvinte consecutive cu frecvență mai mare decât 1 ceea ce arată o oarecare sărăcie de construire a titlurilor.=, după cum urmează:

șiruri de 3 cuvinte consecutive	Frecvențe
agile project management	2
comparative analysis of	2
massive open online	2

Există șiruri formatde din două cuvinte consecutive, precum:

șiruri de 2 cuvinte consecutive	Frecvențe
analysis of	3
open online	2
comparative analysis	2
a comparative	2
project management	2
agile project	2
massive open	2
tools a	2
of the	2
recruiting platforms	2

Vocabularul utilizat este format din 44 cuvinte diferite din care in tavelul de mai jos au fost eliminate cuvintele de legătură și a rezultat subvocabularul:

Cuvântul	Frecvențe
platforms	4
analysis	3
tools	3
comparative	3
online	3
management	3
agile	2
recruitment	2
project	2
open	2
systems	2
recruiting	2
massive	2
research	1
comparativeanalysis	1
utility	1
main	1
ofonline	1
mooc	1
education	1
efficiency	1
romania	1
software	1
study	1
higher	1
course	1
e-learning	1
social	1
courses	1
critical	1
influence	1
moocs	1
features	1
media	1
using	1
related	1
regarding	1
factors	1

Consider că ortogonalitatea pornind de la cuvintele cheie de baza ce privesc obiectivul, instrumentele și grupul țintă au nivel relativ scăzut.

Chiar dacă unele texte sunt rezultatul unui lucru în echipă și abordează o problematică dintr-un domeniu dat, varietatea unghiurilor din care este efectuată cercetarea trebuie să asigure originalitatea soluțiilor, fără a merge pe un drum monoton și bătătorit.

(15 mai 2016)