Portul popular la Casa Domnească de la Brebu

Există o expoziție nepermanentă la Casa Domnească de la Brebu, în sălile cărora se află costume naționale din diferite regiuni ale țării noastre. Este vorba de costume naționale vechi, care diferă radical de kitsch-urile aflate prin magazinele de artizanat sau și mai rău, pe unii interpreți de folclor, care sunt cumva vectori de opinie sau ar trebui să fie.
Costumele populare pe care le-am văzut:
- sunt lucrate cu migală,
- au un colorit armonios,
- păstrează liniile tradiționale,
- sunt opere de artă.

În opinia mea, acum când există lejeritate tehnică în a realiza fotografii color de înaltă rezoluție și există posibilitatea de a posta în online fotografii fără restricții majore de costuri, este absolut necesară o altă abordare. cred că aceste costume populare, adevărate comori, trebuie prezentate publicului cu multe detalii, astfel încât lumea să înțeleagă ce este arta populară autentică și cum ea face diferența față de kitsch.

(22 februarie 2023)

Muzeul Casa Domnească de la Brebu

Absolut întâmplător am văzut la un post Tv o emisiune în care era prezentat Muzeul Casa Domnească de la Brebu. Cel de la Brebu care făcea prezentarea era un specialist care știa să vorbească și avea un nibvel de cultură foarte ridicat, căci oferea în câteva cuvinte detalii extrem de importante despre piesele de muzeu de la Casa Domnească de la Brebu.
Mi-am propus să ajung și eu la Brebu să vizitez acest frumos muzeu. În ziua de 21 februarie 2023, fiind o zi splendidă ca de primăvară, m-am urcat în mașină și în mai puțin de două ore eram în fața clădirii muzeului. Ceea ce am văzut este de-a dreptul fabulos și este mare păcat că lumea nu cunoaște că la o aruncătură de băț, căci 100 Km nu înseamnă o distanță prea mare, se află o adevărată bijuterie arhitectonică, în interiorul căreia se găsesc piese cu valoare de patrimoniu.

(22 februarie 2023)

Oamenii neisprăviți se nasc așa!

Omul este toată viața exact așa cum este definită matricea lui. Eu nu cred că oamenii se schimbă. Pe vremea mea, zicea mama, Dumnezeu s-o ierte, că un copil a plâns în burta maică-sii. Se spunea că atunci, gravida, trebuia să rostească nume de meserii. Spunea mama că biata femeie gravidă a tot zis meserii, dar copilul nu s-a oprit din plâns. Numai vând a zis cuvântul hoț, pruncul din pântece s-a oprit din plâns. Când s-a făcut mare, pruncul devenit bărbat în toată firea a fost unul dintre hoții cei mai de temut din Pitești. Am scris toate acestea pentru a întări faptul că omul neisprăvit, se naște neisprăvit, trăiește neisprăvit și moare tot neisprăvit, exact așa cum a fost toată viața.

Despre oamenii neisprăviți nu spun decât că îți dai seama de cât de neisprăviți sunt în doi timpi și trei mișcări. Așa mi-am dat eu seama ieri 21 februarie 2023 când am trecut prin comuna BREBU, pe strada Matei BASARAB care duce de la casa Domnească spre Câmpina, când am luat câteva guri de canal cu mașina. Strada are asfalt, iar gurile de canal sunt ceva mai jos cam cu 5 -10 cm deci apar ca niște gropi în asfalt. Numai niște neisprăviți au fost în stare să facă o lucrare atât de proastă. Niște oameni pricepuți ar fi gândit totul perfect și capacele de canal ar fi fost la același nivel cu asfaltul. Neisprăviții, născut neisprăviți au realizat canalizarea fără să țină seama de cum va arăta strada asfaltată și au făcut gurile de canal ceva ma joase, iar capacele de canal sunt sub nivelul asfaltului, ceea ce duce la situații de-a dreptul neplăcute pentru șoferi care trebuie să dea cu mașinile în acele gropi, generate din gândirea unor neisprăviți.

(22 februarie 2023)