Români, de ce mama naibii nu ieșiți la vot?

Mulți dintre noi suntem plini de lehamite față de clasa politică și credem c-o sancționăm neieșind la vot. Este o mare eroare, căci numărul mic de votanți dă legitimitate unor persoane care nu merită așa ceva. Noi avem următoarele opțiuni:
- mergem la vot și votăm pe cineva care credem noi că merită.
- mergem la vot și anulăm votul,
- nu mergem la vot și lăsăm pe alții să hotărască.

Am cunoscut o situație când din 1.000 de suflete erau prezenți la vot 100, toți cei au votat pe un anume nene și el se lăuda peste tot că a ieșit învingător cu unanimitate de voturi, fără a spune în al câtelea tur de scrutin și fără a spune cât de mare era colectivitatea și câți s-au prezentat la vot.

Nouă ne place la nebunie să ne dăm rotunzi și superiori că nu mergem la vot că nu avem pe cine vota și după aceea nu scoatem o vorbă când timp de patru ani ne conduc persoane care n-au calitățile corespunzătoare. Era cu totul altul rezultatul în cazul în care din 18.000.000 de alegători se prezentau la vot 16.000.000 față de rezultatul în care votează 5.000.000 de cetățeni talibanizați.

În plus, un ales are o cu totul altă putere dacă a fost ales cu 70% din voturi comparativ cu cel ales cu 30% din voturi, când contra-candidații lui au luat restul, dar fiecare mai puțin decât el. Vedem ce se întâmplă cu guvernele de coaliție în care partidele balama șantajează la greu, vedem ce se întâmplă când președintele are o culoare politică și parlamentul are alta. Morala este una singură: ieșitul la vot este o necesitate pentru a asana viața politică, pentru că la o prezență de 80% miza politică este cu totul alta. este exact ca la o admitere la facultate unde se știe că se dau subiecte grele. Operează auto-selecția candidaților.



(21 mai 2023)

Succesul în....

Succesul în muzică

Succesul în management

Succesul în sport

Succesul în meserie

Succesul în examene

Succesul în teatru

Succesul în dragoste

Succesul în cuceriri

Succesul în afaceri

Succesul în literatură

Succesul în proiecte, carieră, obiectiv

Succesul în muncă

Succesul în prezentare

Succesul în abordare

Succesul în concursuri

Succesul în luptă

Succesul în familie

Succesul în bucătărie

Succesul trebuie perceput de toată lumea într-un singur sens și anume prin rezultatele pe care le obține cel ce este catalogat ca fiind o perosană de succes, având drept criteriu de evaluare elemente cuantificabile cu mare precizie. Succesului îi este opus eșecul. Un om nu are cum să aibe în același timp și succes și eșec. Ori are succes, ori are eșec. Succesul este legat de intrarea în posesia unor resurse limitate, ca urmare a unui proces obiectiv de măsurare și a unui proces distinct de atribuire a acelor elemente care consfințesc succesul.

Este important de stabilit faptul că succesul nu este rezultatul unei întâmplări. Succesul este pregătit cu multă trudă și el vine să certifice că munca depusă a fost de calitate și și-a atins obiectivul urmărit. Succesul nu pică din cer. Toți cei care spun că au avut sau că au succes fătă să muncească din greu, mint cu nerușinare.
Succesul nu este o jucărie, este o stare pe care o trăiesc numai cei care s-au încăpățânat să creadă într-un țel bine definit, în forțele lor și mai ales în capacitatea de a se organiza în așa fel încât să parcurgă toate etapele până la momentul culminant al recunoașterii eforturilor depuse, de către toți cei îndreătățiți să constate adevărata valoare la care a ajuns învingătorul.

(29 martie 2018)

Câștiguri imense fără muncă

Tot omul este tentat să câștige foarte mulți bani cu cât mai puțină muncă și dacă este posibil, chiar fără muncă. Există rețete sigure de a face bani nemunciți și în continuare voi enumera doar câteva, care sunt cele mai des folosite și care chiar au dat rezultate spectaculoase:

• defrișarea pădurilor astfel încât munții să fie complet bărbieriți, de către mari companii, dar și de persoane private, în compmlicitate tocmai cu cei care ar trebui să vegheze la dezvoltarea, păstrarea și conservarea patrimoniului forestier al țării;
• vânzarea drepturilor litigioase obținute în urma retrocedărilor, ceea ce duce la transferuri de proprietăți pe prețuri de nimic, iar cu modalități oculte se produc despăgubiri fabuloase prin ANRP, ceea ce duce la amplificarea unui anumit tip de corupție, la nivel foarte înalt:
• devalizarea băncilor prin inginerii sofisticate, exact de cei care au fost puși să gestioneze banul stocat acolo; se dau credite preferențiale, exact celor care nu le vor returna niciodată sau se efectuează transferuri spre conturi ai căror noi proprietari nu sunt identificați și rămân pe vecie cu banii, păgubiții fiind cei care au fost deponenți de bună credință;
• obținerea de mari avantaje prin crearea de facilități legate de utilizarea de software licențiat, prin crearea necesității de licențe și dezvoltarea unei oferte exact de cei care au pus bazele cererii în mod artificial și dirijat;
• dezmembrarea de linii de producție din întreprinderi privatizate și o dată cu schimbarea obiectului de activitate, în numele unor retehnologizări, ceea ce se obține se vinde ca fier vechi, retehnologizarea nemaiavând niciodată loc;
• vânzarea de ternenuri obținute din retrocedări sau transferuri din agricol în intravilan, după ce s-au produs procese de comasare, vânzări mai ales către străini la prețuri foarte generoase la metru pătrat; ușurința cu care au loc aceste vânzări arată cu maximă claritate că nimeni nu mai este dispus să lucreze direct acele pământuri, ci să-i lase pe străini s-o facă, chiar dacă forța de muncă primară și brută este autohtonă;
• vânzarea la fier vechi a tuturor materialelor rezultate din dezmembrarea sistemului de irigații în toate componentele lui, inclusiv prin dezgroparea conductelor metalice; sistemul de irigații a fost privit întotdeauna ca un ceva oferit gratis de stat și poporul necontribuind la realizarea lui, s-a simțit îndreptățit să-l distrugă pentru a beneficia de o părticică oricât de mică din el;
• umflarea de zeci de ori a unor proiecte sau produse în licitații, pentru a se obține acele câștiguri din care să fie plătite șpăgile de 10% care să reprezinte peste 80% din prețul real al proiectului; atât timp cât cel care este beneficiarul se numește stat, evident, nu mai contează nimic, adică cine plătește; așa se explică de ce o băncuță costă cât un autoturism de lux, o panseluță costă cât o garsonieră sau un produs software banal revândut costă cât un sistem de operare nou-nouț, la cheie cum se spune în folclor;
• vânzarea la negru a piselor de tezaur descoperite și nedeclarate, din poment de statul oferă sume modice celui care s-ar prezenta cu ele la un muzeu, iar încasarea banilor este deja dijmuită chiar de cei care sunt puși să facă evaluarea, întrucât costurile lor sunt așa de umflate încât cu siguranță oricărui om de bună credință îi piere cheful de a mai urma o cale legală;
• transferul spre mediul privat a unor activități cu lăsarea la stat a celor costisitoare; debalansarea costurilor este spre cele derulate de mediul privat și unitatea de stat va rămâne tot timpul datoare, întrucât ea trebuie să onoreze plățile spre privat; așa se întâmplă cu toate căpușele care apar pe lângă spitale sau policlinici sau institute de medicină.

Toată legislația este făcută să favorizeze aceste modalități de operare și numai așa se explică dispariția librăriilor de pe marile bulevarde ale orașelor importante și a fabricilor de mobilă de unde lemnul ieșea cu un înalt nivel de prelucrare. Oameni care ar vrea să muncească în acestă țară mai sunt încă, numai că între cei ce au resursa ușor valorificabilă și aceștia, noii proprietari, preferă banul obținut rapid, munca nefiind o prioritate pentru ei.
Câștigurile imense, rapide și  fără muncă au rețete de succes care se aplică o singură dată. Cine crede că banul obținut în acest fel este durabil se înșeală. Un ban luat pe nimic, tot pe nimic se duce. Un ban luat rapid și mai rapid se evaporă. În plus, dacă resursele sunt limitate, vaca de mult nu va mai da lapte și sărăcia arată jalnic după zile de opulență nemuncită și scandaloasă.

(03 mai 2017)

O prognoză din creion la Mr. Olympia 2017

Am dat o prognoză pentru câștigătorul de la Mr. Plympia din 2016 cu câteva săptămâni înainte de concurs și ceea ce am zis acolo s-a adeverit. Articolul s-a numit Mr. OLYMPIA 2016 și a fost postat de mine pe acest blog la adresa http://ionivan1947.blogspot.ro/2016/09/mr-olympia-2016.html, în data de 09 septembrie 2016. Scriam acolo:

În opinia mea, așa cum arată tabloul ultimilor 5 ani, numai Kai Greene ar fi periclitat poziția ocupată de Phil Heath. Contextul lui Kai Greene nu s-a schimbat, deci Phil Heath va fi și în acest an marele învingător.

Și așa a fost.

Acum, cu mult înainte de a se derula acestă competiție, deci cu fix un anu înainte, voi stabili ipotezele mele de lucru și de pe acum voi prognoza care va fi marele câștigător al Mr. Plympia pe 2017. În 09 septembrie 2016 am folosit în analiza mea diferențele de punctaje acordate de arbitrii și care determina ierarhizarea concurenților. Tot acolo am evidențiat căprezenta lui Kai Greene este considerată factor perturbator și de aceea nu a mai fost în primii 10 finaliști nici în 2015 și nici în 2016. Prognoza se conturează în ideia că nici îb anul 2017 Kai Greene nu va participa în primii 10. dacă se schimbă strategia competiției, evident Kai Greene va fi marele învingător. În acest scop voi folosi o teorie a rangurilor care spune că o piatră aruncată nu are mișcare sinusoidală și nici nu evoluează pulsatoriu, traiectoria acesteia fiind continuă, marcată de ă evoluție ascendentă, existând un punct de maximă înălțime, după care urmează partea descendentă a traiectoriei, până la contactul cu solul.

Pentru perioada 2009 - 2016 rangurile celor care au apărut în lista celor 10 păarticipanți din 2016 sunt date în tabelul de mai jos:

Competitor	Vârsta	2009	2010	2011	2012	2013	2014	2015	2016
Phil Heath	37	5	2	1	1	1	1	1	1
Shawn Rhoden	41			11	3	4	3	3	2
Dexter Jackson	47	3	4	6	4	5	5	2	3
Mamdouh Elssbiay	32					8	7	5	4
William Bonac	34						15	8	5
Roelly Winklaar	33		14		6	7	12	7	6
Cedric McMillan	39					12			7
Dallas McCarver	25							13	8
Josh Lenartowicz	32								9
Justin Compton	28								10

Ipotezele luate în considerare sunt:

• cel mai mare număr de titluri este 8, deci Phil Heath mai are nevoie de două pentru a egala acest nivel, el având până acum 6 titluri;
• culturistul Shawn Rhoden are o evoluție ascendentă pe durată de 6 ani;
• veteranul în participări Dexter Jackson are comportament stabil și nespectaculos;
• Roelly Winklaar la cei 33 de ani ai săi progresează lent;
• Mamdouh Elssbiay are o dinamică spectaculoasă.

Din analiza rangurilor rezultă că sportivul Phil Heath își păstrează potențialul de câștigător pentru anul 2017, niciunul dintre cei care au apărut în lista celor 10 finaliști din anul 2016 neaducând elemente care să schimbe profilul învingătorului, așa cum a adus în anul 2011 Phil Heath în lupta sa cu Jay Cutler un nou profil de culturist, o nouă tipologie. Probabil în anul 2018 sportivul Mamdouh Elssbiay va impune o schimbare de profil, prin definirea altor proporții care vor impune arbitrilor o altă modalitate de evaluare. În clipa în care vor apare și rezultatele arbirajului de la competiția din 2016 lucrurile se vor clarifica și mai mult. Deci în 2017 câștigătorul Mr. Olympia va fi Phil Heath.

(20 septembrie 2016)

Funcționează!

Principiile managementului politic, iată, funcționează!
În anul 2003 când profesorul profesor universitar Momcilo Luburici prezenta fundamentele managementului politic am văzut suficiența celor din sală, toți cu funcții în administrația partidului stat. Erau nenumărate comentarii din rândul cursanților care doreau să-l contrazică pe profesor, adică să-și arate nemulțumirea față de concluzii desprinse din teorie.
 Ei ziceau că nu li se potrivește, lucru care s-a dovedit fantasmagoric, prin alegerile pierdute în 2004.
După alegerile din 2004 dar și după cele din 2008 dar și după caele din 2012 am căutat să văd ce nu a fost aplicat din cerințele managementului politic.
În anul 2011 am consiliat un candidat la un oarece post și am stabilit:
- să utilizeze fraze scurte;
- să răspundă direct la întrebări;
- să se îmbrace rezonabil, cămașa să fie mai largă;
- că dacă poară cravată, cămașa să se închidî lejer la nasture și cravata să stea bine;
- să privedască în ochi pe cel cu care discută;
- sa adapteze discursul la persoanele cu care este in dialog, fără a-i inunda cu neologisme.
Dându-mi seama că nu am nicio șansă să iel la un liman am abandonat. Persoana a mers pe drumul său și a pierdut. Nu a pierdut că sfaturile mele nu au fost bune, ci pentru că a mers pe drumul său, adică:
- discursul a fost plictisitor;
- nu a răspuns la nicio întrebare pusă;
- prezentarea în fața auditoriului era neîngrijită;
- interlocutorii erau aranjeați.
În anul 2012, după alegeri, am discutat cu un viitor candidat despre:
- managementul politic;
- existența unor meserii legate de comunicare;
- necesitatea de a construi imaginea în patru ani;
- evaluarea permanentă a parcursului;
- acceptarea sfaturilor de la profesioniști în domeniu;
- munca ritmică, tot intervalul de patru ani, fără a accelera pe ultima sută de metri.
În seara zilei de 26 februarie s-a văzut că echipa a fost câștigătoare și managementul politic s-a dovedit că dispune de instrumente eficiente care să-l dea victorios pe candidat din primul tur, dacă acesta acceptă sa lucreze în echipă și dacă aplică principiile unei știinte moderne.

(27 februarie 2016)