Și despre lipsa de respect

Primul șoc l-am avut pe 1 decembrie 1990 când la Alba Iulia la prima Zi a Republicii am auzit huiduieli adresate reprezentanților celor două partide istorice PNL și PNȚCD. Bieții lor reprezentanți nici n-au scos prea multe vorbe datorită maselor răzvrătite. Nu cred că acele mase erau ele prea nevinovate, iar strigătele lor nu cred a fi fost prea spontane. A fost o totală lipsă de respect față de măreața zi.

Au mai urmat și alte șocuri, mai ales când fostul prezident s-a aflat unde va prin Moldova unde a fost fluierat profund, sonor și semnificativ. Ș autnci a fost o totală lipsă de respect față de măreața zi.

Nu credeam că în noaptea de Înviere să aud acel zbierăt din  public cu demisia la adresa actualului prezident. Cel care este acum la Cotroceni trece prin București zilnic pe diferite artere, este prezent la tot felul de consfătuiri, simpozioane, dineuri unde ia cuvântul. Din nenumăratele ocazii, acel individ, pus probabil, că inițiativa nu-i dă pe dinafară unui astfelde personaj, el a gășit doar acel loc și acel moment să-și strige lozinca. Am senzația că a fost studiată oportunitatea aceea în niște laboratoare, pentru că toate televiziunile au relatat incidentul. Deci acțiunea și-a atins scopul. În opinia mea a fost o totală lipsă de respect față de momentul acela cu totul special al înnoirii.

Să nu uit că și pe premier l-a apucat vrednicia în a anunța că-l demite pe ministrul cuturii în Sâmbăta Mare. Chiar ministrul culturii care se credea ei însuși reformist, a dat publicității o scrisoare către GDS în Vinrea Mare.

Asta, așa să arate și ei cât de buni și iertători creștini sunt..

(02 mai 2016)

Încă o dezamăgire...

TVR, acea instituție care nu transmitea din Piața Victoriei un miting din cauză de ceață prin 1990, fiind un penibil instrument politic, ceea ce este și acum, ne-a oferit exact ceea ce trebuia: o lecție de izolaționism, așa cum dorește guvenul tehnocrat. Absența de la Eurovision 2016 este exact ceea ce era planificat în creuzetele guvernului Cioloș cu mult timp înainte. România nu mai trebuia să mai existe pe harta muzicală, chiar dacă rezultatele au fost foarte slabe în ultimii ani. Deci, numele România nu mai trebuie pronunțat. Este exact ceea ce ezitantul purtător de cuvânt al guvernului a ciripit neconvingător. Marele obiectiv al acestui guvern este atins.

Cele 20 de milioane datorie ale TVR trebuiau plătite în două ore și după aceea trebuiau făcute analize și tăiate capetele. Trebuiau găsiți banii la fondul de rezervă al premierului și atât. Lipsa de decizii și mizeriile ce urmează sunt exact ceea ce a caracterizat politica românească a anilor 1958, 1939 și 1940 cu consecințele dezastoase de atunci, trase la indingo acum.

Nu spun că melodia Moment of Silance a lui Ovidiu Anton îi făcea pe jurați să cadă pe spate și el să vină cu trofeul. Nu spun că ar di fost pe locul 30 din 28 de țări participante. Spun doar atât: rușine! Niciodată când mergi la doctor, indiferent de meoment, acesta nu spune: e prea târziu, mori! El face tot ce depinde de el. Mă întreb așa în sinea mea cea interioară: unde este prezidentul? Unde este Parlamentul? Neparticiparea țărișoarei noastre la Eurovision 2016 este cea mai grea lovitură de imagine primită vreodată în istorie de un popor viteaz și demn, totuși. Sunt prea multe dezamăgirile care ne însoțesc în istorie și toate se datorează unor oameni mici și nesemnificativi, lipsiți de patriotism.

(22 aprilie 2016)