Distrugătorii de notorietăți

Există persoane care fac orice pentru a ieși în evidență cu ceva, dar în niciun caz cu fapte bune sau cu rezultate ale muncii lor. Aceste persoane doresc cu orice preț să facă transfer de notorietate, de la alții spre ele. De aceea fie pândesc momentul prielnic pentru a realiza un transfer de notorietate, fie crează contextul în care transferul de notorietate de la alții spre ele este un proces garantat.

Alte persoane au plăcerea de a distruge notorietatea altora. Se folosesc de orice mijloace pentru a pune în situații delicate persoane cu mare notorietate și de cele mai multe ori le reușesc toate tentativele, pentru că:

- știu locațiile unde persoanele cu notorietate își desfășoară activitățile,

- cunosc punctele slabe ale persoanelor cu notorietate,

- aleg momentul optim de distrugere a notorietății,

- se folosesc de instrumente sigure și eficiente de distrugere a notorietății.

Am văzut că o persoană cu maximă notorietate se consideră vânată de distrugătorii de notorietate. A sesizat corect problema, numai că a identificat efectele, a stabilit instrumentele, dar nu a luat în analiză cauzele producerii procesului de distrugere. Se zice că fum fără foc nu există. Deci, orice persoană cu notorietate, dacă se simte hăituită și știe cum acționează distrugătorii de notorietate, trebuie să întreprindă tot ce depinde de ea pentru a elimina cauzele. dacă se merge la efecte, concluziile sunt eronate și totul apare ca o perdea de fum.

Îmi aduc aminte că un nene, persoană de mare notorietate, a fost urmărită. Se știau:

- restaurantele pe care le frecventa,

- se cunoștea faptul că lua la bord alcool,

- traseele de deplasare nu mai erau o noutate,

- numărul bolidului nu mai era de mult un mister.

Distrugătorul de notorietate nu a avut deloc o sarcină dificilă. Și-a urmărit obiectivul pas cu pas, a știut exact cum acesta procedează. La momentul potrivit a dat un telefon și obiectivul - persoana cu notorietate - a fost oprită în trafic, a fost pusă la pământ și restul se cunoaște. Culmea este că persoana cu notorietate nu a învățat prea multe și a repetat scena, iar rezultatul i-a fost nefavorabil, căci legea e lege pentru toată lumea și alcoolemia se măsoară, generând sancțiuni. Distrugătorul de notorietate a rămas anonim. Aici transferul de notorietate a funcționat ca un proces de evaporare a notorietății, ca și cum apa potabilă se scurge la canal doar pentru că s-a spart o conductă.


(08 decembrie 2022) 

Alo, Ion ȚIRIAC, unde ești, bre?

Ion ȚIRIAC este una din fostele noastre glorii ale tenisului. În tinerețea mea am fost entuziasmat de meciurile în care el a jucat. Am suferit când ȚIRIAC și NĂSTASE au pierdut șansa de a aduce pentru prima dată salatiera la București în meciurile de Cupă DAVIS între echipele României și USA.

Acum, Ion ȚIRIAC este miliardarul autentic al României. Cred că e supărat din cauză că a fost pus să demoleze pationuarul de la Otopeni.

România trece printr-o perioadă grea. Se fac eforturi uriașe pentru a trece de momentele dramatice ale autoizolării, caractineri și tratamentelor de COVID 19.

Acum mai mult ca niciodată este nevoie de contribuția fiecăruia dintre noi, fiecare cu ce suntem în stare.

Mă așteptam să aud că Ion ȚIRIAC s-a implicat și el în a ajuta pe concetățenii lui cu ceva, nu cu mult, ci cu ceva, acolo, prin care să se simtă că este alături de oamenii simplii, încercați și triști. Nu am auzit nimic. Credeam că a și pus mâna pe telefon și a vorbit cu vreunul dintre magnații lumii pentru a urgenta trimiterea spre Ro a materialelor de strictă urgență în lupta spitalelor cu COVID 19.

Alo, Ion ȚIRIAC, unde ești, bre?

(22 noiembrie 2020)

Generalul pe burtă

De câteva zile, televiziunile prezintă cu o plăcere nebună o scenă cesprinsă parcă din filmele SF. Un fost mare campion, un simbol al tenisului mondial este arătat cum este trântit la pământ, pus pe burtă de polițiști români în miez de noapte și încătușat. Filmnul conține și niște replici. La televizor toată lumea spune că legea este lege și trebuie aplicată. Există lege, există norme de aplicare și există proceduri de implementare. Ar trebui să existe proceduri extrem de bine definite și detaliate, care nu lasă loc la nicio interpretare și care în tribunal să dea câștig de cauză 100% polițiștilor. Cândva era o secenă cu o procuroare din Pitești beată, prinsă de un echipaj de poliție și în final echipajul a avut de suferit, căci nu se aplicase corect legea din absență de procedură. Am trăit să văd cum un general al armatei române este pus la pământ și încătușat de un echipaj format din subofițeri. Sunt sigur că acolo ceva s-a întâmplat. Sunt sigur că va exista și o continuare, care în tribunal va avea cu totul alt final decât cel descris la cald de presa în goană după senzațional. Doar în treacăt am văzut câteva secvențe căci pe Antena 1 era emisiunea iUMOR, emisiune cu mult mai interesantă decât scandalurile ieftine pe care le vânează presa și pe care lumea le privește cu gura căscată. Mă voi lămuri despre ce este vorba.

(28 mai 2018)