Este eradicarea analfabetismului funcțional, un obiectiv de țară?

Mulți vorbesc despre obiectivul de țară și-și imaginează că șeful statului este acela care are datoria să definească acel obiectiv de țară și să scrie un proiect, mai exact proiectul de țară, iar cetățenii să se încoloneze și să-l urmeze pe președinte ca în 5 ani sau mai exact în 10 ani să se vadă că s-au făcut pași în dezvoltarea țării.
Unii ar zice că proiectul de țară ar fi realizarea a 2.000 Km de autostradă.
Alții cred că proiectul de țară ar fi dublarea productivității muncii.
În vremurile de demult, proiectul de țară era să ajungem Spania din urmă.
Foarte mulți cred că o echipă complexă de specialiști, așa cum a procedat președintele Klaus IOHANNIS când a făcut programul România educată, trebuie să lucreze și să facă câteva zeci de pagini care să reprezinte proiectul de țară. În opinia mea, proiectul de țară trebuie să fie un text scurt, chiar foarte scurt, pe care să-l citească tot poporul și fiecare cetățean să ia de acolo tot ceea ce trebuie ca să devină acea furnicuță ce se încolonează și transpune în fapt obiectivul trasat în respectivul text, astfel încât în 10 ani sau în 20 de ani, când se trage linie, să se vadă că s-a realizat ceea ce s-a propus.
În opinia mea, eradicarea analfabetismului funcțional, un obiectiv de țară, este un proiect de țară. Dacă profesorii citesc aceste 7 cuvinte știu ce au de făcut. Dacă directorii de școli citesc și ei textul, știu ce au de făcut. Și ministrul educației, dacă citește textul va acționa ca prin măsurile pe acre le ia să contribuie la eradicarea analfabetismului funcțional.  Tot poporul va lucra cot la cot pentru a eradica analfabetismul funcțional.


(14 septembrie 2025)

Lipsa proiectului de țară duce la risipa de resurse

Proiectul de țară este un text scris pe o pagină care dă direcția pe 20 de ani pentru o nație. Cel ce citește acest text știe exact ce are el de făcut acum, dar și în viitor, ca parte a nației de care aparține. Îmi amintesc de vremurile în care la congresele partidului comunist se definea ca proiect de țară să ajungem ca nivel de dezvoltare Spania în următorii 10 ani. Când se apropia termenul, se recunoștea că obiectivul nu prea fusese atins și pentru următorii 5 sau 10 ani se mai definea un proiect ambițios de țară, pe care era aproape imposibil de atins, dar comuniștii îl credeau scop mobilizator.

Dacă proiectul de țară numit România educată era lansat în anul 2015 lucrurile ar fi stat cu totul altfel, căci în 9 ani de mandat ai președintelui IOHANNIS, implementarea era începută și deja acum aveam posibilitatea să culegem roadele lui. Pentru faptul că proiectul de țară a fost demarat către sfârșitul celui de al II-lea mandat al președintelui, sunt sigur că aplicând principiul Meșterului MANOLE, proiectul va fi trecut pe un plan secund, vor fi operate modificări, iar prin anul 2026 se va considera că se reia de la zero și este ca și cum nici nu ar fi existat proiect de țară, iar resursele antrenate și acum abandonate echivalează cu o mare risipă de resurse. Noi avem obiceiul ca atunci când se schimbă guvernarea, toate proiectele începute intră în conservare, se deteriorează sau se uzează moral, totul nefiind altceva decât risipă de resurse, pe care nu o vede nimeni, dar care se resimte în buzunarul fiecăruia, toată lumea ridică din umeri.




(27 ianuarie 2025) 

Ce este un proiect de țară, bre?

Toată lumea are impresia că proiectul de țară ete o mare scofală, creație a 1.000 de savanți, concretizat printr-o carte de câteva sute sau mii de pagini, care să stea la baza activității fiecăruia dintre noi, mai ceva decât o carte de căpătâi a unei nații. În realitate, proiectul de țară este:
- o idee,
- un text scurt,
- un imbold,
- un crez,
- un vis realizabil.
Proiectul de țară este ceva:
- încărcat de realism și seriozitate
- înțeles de tot poporul,
- acceptat de tot poporul,
- mobilizator pentru tot poporul.

Un proiect de țară ar fi: construirea a 1.500 Km de autostradă în următorii 10 ani.

Un alt proiect de țară ar fi: dublarea reală a productivității muncii în următorii 10 ani.

Un alt proiect de țară ar fi: terminarea electrificării în următorii 5 ani.

Un alt proiect de țară ar fi: includerea a 10 universități de la noi în top 100 universități ale lumii în 15 ani.

Un alt proiect de țară ar fi: eradicarea analfabetismului de orice formă de la noi în 15 ani.

Ideea de bază este ca acest proiect de țară să-i cuprindă pe toți cetățenii și să genereze dezvoltarea țării din aproape în aproape, căci a avea 1.500 Km de autostradă înseamnă efort de construire și după aceea reducerea duratei de transport cu cel puțin 40%. Dublarea productivității înseamnă calificare, retehnologizare și organizarea muncii, adică implicarea multor oamenii, iar efectele sunt extraordinare.

Și România educată este un proiect de țară, numai că este definit pentru un orizont de timp foarte mare, undeva la peste 30 de ani, este prea riguros, angrenează numai anumite categorii de profesioniști și pe elevi și studenți, iar oamenii nu au timp să aștepte atât de mult și-și pierd răbdarea.

(11 august 2024)

Și CEAUȘESCU a avut proiect de țară!

Cei de vârsta mea, iar eu sunt trecut de 75 de ani, își amintesc cum la fiecare congres al partidului, Nicolae CEAUȘESCU își propunea să depășim Spania din punct de vedere economic și social, adică să avem:
- productivitatea din Spania,
- nivelul de trai din Spania,
- kilometri de autostradă din Spania,
- turism ca în Spania,

- industrie ca în Spania,

- agricultură ca în Spania,
- ritmul de a construi ca în Spania.
Încercările au fost doar de câteva ori și când și-a dat seama că Spania nu stă pe loc și obiectivul era prea ambițios și de neatins, Nicolae CEAUȘESCU a renunțat să mai vină la ultimele congrese ale partidului cu acest proiect de țară. La el, proiectul de țară era exprimat printr-o singură frază: să ajungem din urmă și să depășim Spania din toate punctele de vedere. Proiectul de țară al lui Nicolae CEAUȘESCU era:
- ușor de înțeles,
- adresat la toți oamenii,
- pe termen de 5 ani.
Faptul că Nicolae CEAUȘESCU nu a reușit implementarea proiectului de țară nu trebuie pus pe lipsa resurselor și pe modul ce acțiune a poporului, ci pe faptul că în 5 ani, Spania nu rămânea pe loc și el trebuia să recupereze ceea ce rezulta din diferențele existente la data enunțării proiectului de țară, la care se adăugau pașii făcuți de Spania în direcția dezvoltării în cei 5 ani care curgeau de la congresul cu anunțul.
Când Nicolae CEAUȘESCU și-a dat seama că nu vom atinge Spania din punct de vedere economic și social, a formulat bazaconia cu societatea socialistă multilateral dezvoltată, un concept foarte vag, iar când a declamat și o poezie scrisă de el, cu niște versuri lungi și obositoare, a spus că noi vom merge spre comunism în zbor, fără să ne precizeze dacă vom zbura cu avionul, cu aeroplanul sau ca Icar.

(07 octombrie 2022)

Tot fără proiect de țară suntem și în ziua de azi

 Proiectul de țară este o pagină A4 ăe care este scris un obiectiv:
- unic,
- clar,
- comun,
Tot poporul trebuie să înțeleagă acel text și din el trebuie să decurgă toate acțiunile oricărui membru al societății, bogat sau sărac, simplu, sau sofisticat, doctor în științe sau săpător de șanțuri, femeie sau bărbat.

(05 mai 2022)

Vlad ȚEPEȘ a avut primul proiect de țară

Noi vorbim despre proiectul de țară. Nu prea știm cu ce se mănâncă și prea mulți îl anunță, fără a apare de cel puțin 20 de ani. Cred că dacă Adrian NĂSTASE ar fi fost președinte în 2004, prin natura sa de tip care alerga după chestii mărețe cu orice chip, ar fi aderat la ideea de a defini un program de țară, căci el avea obsesia de a lăsa în urma lui ceva durabil peste decenii, de ce nu, chiar peste veacuri. Deși învingătorul său a vorbit despre țepele din Piața Victoriei, a sfârșit prin a recunoaște că la plecare în 2014 a lăsat un stat mafiot, chestie care a zis-o cu gurița sa proprietate personală.

Dar să revin la primul proiect de țară, proiectul lui Vlad ȚEPEȘ. El a formulat simplu, proiectul său de țară era să instaureze cinstea în rândul poporului român, deși pe atunci valah era mai corect să zicem. Cum cinstea nu se introducea prin metode de educație a maselor, gen crearea omului nou cum a vrut CEAUȘESCU, Vlad ȚEPEȘ a fost ceva mai practic și a găsit soluția, de a instaura cinstea prin teamă. Soluția sa concretă era că hoții erau trași în țeapă. Proiectul de țară i-a reușit lui Vlad ȚEPEȘ, ceea ce a arătat în istorie că dacă proiectul de țară este:

- foarte clar definit,

- cu fermitate implementat,

- fără excepții,

- bine explicat,

șansele de reușită sunt maxime. Proiectul de țară trebuie să fie un text de cel mult 500 de cuvinte, spus pe înțelesul poporului, iar toată lumea să participe după puteri la implementarea lui, fără excepție.

(15 aprilie 2021)

Proiect de țară

Toată lumea vorbește cu orice prilej despre un proiect de țară. Mai întâi trebuie lămurit ce este acela un proiect de țară. În opinia mea, un proiect de țară trebuie să aibă în primul rând un orizont de timp, de 10 ani de 20 de ani,  de 30 de ani sau de 1000 de ani cum își imagina Hitler. În al doilea rând, un proiect de țară trebuie să conțină un obiectiv. Pe vremea lui Ceaușescu acel obiectiv era să ajungă Spania din urmă în cinci ani. Drept care nu se întâmpla și se amâna pentru următorul cincinal. În al treilea rând, proiectul de țară trebuie să includă mijloacele cu care se atinge acel obiectiv. Mai pe românește spus, un proiect de țară trebuie să conțină tot ceea ce este necesar pentru a răspunde la întrebările ce? cu ce? cu cine? când? de ce?

Un proiect de țară trebuie să fie un text de cel mult 5 pagini, clare, care se adresează unor oameni de onoare, pentru care un text clar are o singură semnificație și nu înțelege fiecare ce vrea și nu face fiecare interpretarea nenorocită care îi convine lui și numai lui.

Un proiect de țară se adresează unui popor și nu numai unei categorii, are încorporat în el țelul măreț și mobilizator, cu toate mecanismele specifice dezvoltării.

Proiectul de țară nu este o construcție abstractă, ci pornește de la realitățile existente, presupune parcurgerea unor etape și mai ales concentrarea tuturor energiilor într-o singură direcție, astfel încât obiectivul de finit să fie atins.

Obiectivul definit trebuie să fie foarte precis, precum:

• dublarea nivelului de trai;
• dublarea salariului mediu;
• dublarea productivității muncii;
• eliminarea decalajelor dintre sat și oraș;
• zero poluare pe întreg teritoriu;
• apropierea de dezvoltarea Germaniei cu +sau - 5%;
• implementarea societății bazate pe cunoaștere.

Astfel de obiective sunt nenumărate dar ele o dată definite trebuie analizate, trebuie ales unul și acela trebuie asumat de toate forțele existente în societate.

Pornind de la experiența altor state și luând în considerare resursele existente trebuie ales intervalul de timp, care trebuie să fie realist, precis, mobilizator și acceptat.

Dacă obiectivul este eliminarea haznalelor din fundul curții, intervalul de timp nu trebuie să depășească 5 ani, dar acesta trebuie urmat de un alt obiectiv și tot așa, progresul obținut se va realiza din aproape în aproape prin pași mărunți.

Obiectivul care vizează eliminarea decalajelor majore dintre sat și oraș este rezonabil dacă are asociat un orizont de timp de 15 ani. Se identifică decalajele, se identifică modalitățile de a le reduce, se stabilește necesarul de resurse, se stabilesc etapele de parcurs și se adoptă proiectul astfel încât acesta să nu fie aruncat la coș de la un ciclu electoral la altul așa cum se face acum motivându-se prin greaua moștenire.

(20 mai 2016)

Proiectul de țară

Îmi place la nebunie să-i aud pe unii vorbind despre ceea ce se numește proiect de țară. Pentru a stabili ceva în legătură cu acest concept, trebuie arătat că Nicolae Ceaușescu, ca orice dictator, în primitivismul său, a avut un poriect de țară. Că a eșuat este o altă problemă dar el a fost. la fiecare congres se anunța ca se dorește ca țara noastră să se apropie de Spania și de fiecare dată, nerealizând proiectul se amâna pe următorii cinci ani. Și a venit 1989 și s-a dus și dictatorul și cu el și proiectul de țară.
Acum există nenumărate scremeri dar proiectul de țară, nema.
Prin proiect de țară aș înțelege maximum două pagini cu niște obiective clare de urmărit pe 30 sau 50 de ani, acceptate de toate forțele politice, un fel de Pact de la Snagov, care să nu se mai modifice la patru ani când se schimbă puterea.
Prima chestiune trebuie să fie un simbol, LOGO cum se zice acum și un slogan. Să zicem că frunza si chestia cu gradina Carpaților este punct ochit, punct lovit și nu se mai discută. E bifat ca realizat, chiar dacă nu stau lucrurile bine deloc, dar nu s-ar mai termina niciodată discuția.
A doua chestiune trebuie să fie legată de populație, adică ceva despre cât de mulți sau cât de puțini analfabeți sa avem.
A treia chestiune a proiectului de țară trebuie să vizeze aerul, cât de mizerabil sau cât de curat. Trebuie date cifre și stabilit pe etape, dar nu ca proiectul de la Lisabona cu informatizarea care a trebui sa fie amanat și corectat că a fost nerealist.
proiectul de țara trebuie să includă satul, cât de avansat trebuie să ajungă sau sa rămână la stadiul de înapoiere de acum.
Deci, agricultura, autostrăzile, adică tot ce este important. La autostrăzi va fi un rand: în anul 2050 să fie 1250km de autostrăzi. Dar undeva, va exista un document detaliat de unde a fist extras acel numpr, 1250km.
Sunt sigur ca cele două pagini va naște nenumărate discuții, controverse și poziții aberante. Dar ideia de consens trebuie impusă pentru că un referendum necesar ar lămuri poziționarea. Am și dubii că cineva va realiza concret acel proiect. Așa cum nu sunt autostrăzi, cum orașele se dezvoltă anarhic, am mari dubii să văd cele două pagini...
(8 martie 2016)