Profesori de demult

În anul 7490 de la facerea lumii eram secretar de BOB al PCR de la o serie a facultății unde lucram. Bunul meu prieten cu care făcusem cercetare științifică și publicasem articole în reviste de specialitate, m-a anunțat că i s-a aprobat plecarea definitivă în Israel. Am mers la comitetul de partid pe universitate și am anunțat că bunul meu prieten, care era membru de partid, va pleca în Israel. El trebuia exclus din partid. profesorii cu care am discutat mi-au spus că noi nu trebuie să ne facum dușmani și că eu trebuie în adunarea de partid să mă ridic în picioare, să spun că bunul meu prieten și să-i dau numele, are dosarul aprobat să plece în Israel. Să-l întreb dacă are ceva să ne reproșeze. Așa am făcut. Bunul meu prieten s-a ridicat în picioare, mi-a spus că nu are nimic a ne reproșa. Am propus excluderea lui din partid. Bunul meu prieten a părăsit ședința. Câteva zile mai târziu, l-am  condus la aeroport pe bunul meu prieten și pe soția lui și au plecat. Peste ani, când a revenit prin țară, l-am întâlnit. Noi corespondăm și acum pe e-mail.

Am scris toate acestea pentru a arăta că au existat doi mari profesori care m-au ajutat să ies dintr- încurcătură care presupunea înfierarea cu mânie proletară a celui care părăsea țara și trebuia exclus din partid. Întâmplarea a făcut ca în aceeași zi să se producă excluderea altui coleg din partid pe motiv că pleca definitiv în Germania, iar la adunarea de partid a fost făcut în fel și chip de colegii lui, după care a fost exclus din partid. În zilele următoare, am fost apostrofat că eu nu am procedat la fel. Mă uitam la cei care mă abordau și mi se făcea milă de ei. După Decembrie 1989 ei erau cei mai înfocați apărători ai democrației și detestau comunismul din adâncul suflețelelor lor.

(05 august 2024)

Examenul de admitere la facultate de pe vremea mea

Pe vremea mea, adică în 1965 mai exact, admiterea la facultate era ceva planificat. Era numai învățământ de stat. Locurile pe care concurau candidații la calitatea de student erau planificate pe universități și în cadrul fiecărei universități erau planificate pe facultăți. 

Pe vremea mea, te înscriai la o singură facultate.

Pe vremea mea, dacă nu intrai la facultatea unde ai dat examen, bye, bye și la anul.

Pe vremea mea, examenul avea probe scrise și probe orale.

Pe vremea mea, nu aveai posibilitatea să dai admitere în aceeași sesiune la mai multe facultăți.

Pe vremea mea,  nu exista glisare spre alte specializări din aceeași facultate.

Pe vremea mea,  nu exista atâta informație câtă există acum.

Pe vremea mea, nu a existat noțiunea de meditații, din mai multe motive, unul că lumea era prea săracă.

Pe vremea mea, ideea era să dau examen și să obțin bursă, altfel părinții nu aveau bani să mă finanțeze.

Pe vremea mea, admiterea era o necunoscută 100% ca subiecte, ca evaluare și ca rezultate.

Pe vremea mea, șansa de a deveni student se crea din anii de liceu prin ceea ce învățasem acolo.

Amintirile mele de la admitere nu sunt deloc vesele, căci eu mă știam un tip realist și comparam ceea ce trebuia să fac la scris sau la oral cu ceea ce făcusem și când auzeam în jurul meu că toți care ieșeau din examen spuneau că făcuseră perfect, mă întristam. Numai că,  cu cei care ziceau că făcuseră perfect, nu m-am întâlnit la deschiderea anului universitar și nici în sălile de curs, ceea ce însemna că respectivii nu știau să se auto-evalueze sau se lăudau în mod gratuit să pară ceea ce nu erau în realitate. Nu am cuvinte să descriu starea în care am fost când mi-am văzut numele în lista studenților admiși la facultate. Meciul era 1 - 0 pentru mine. Câștigasem partida și devenisem student.


(30 aprilie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Vasile BOZGA

Vasile BOZGA face parte din galeria marilor profesori ai ASE, care venea din zona Istoriei Economiei Naționale și care era un om foarte bine documentat. El venea la învățământul politic unde era lector și ne vorbea niște lucruri din care se vedea clar că este un om foarte bine documentat și care depășise de mult timp stadiul lozincilor politice, ajungând să facă știință în adevăratul sens al cuvântului, căci el vorbea pe documente și adevărata istorie înseamnă documente și nu oricum prezentate, ci exact așa cum trebuie, netrunchiate pentru a demonstra cu orice preț o teză falsă, ci preluat pentru a fi în slujba adevărului. Profesorul Vasile BOZGA era un bărbat înalt și eu am o teorie legată de bărbații înalți, care nu au niciun complex pentru a-și masca defectele, căci nu le au, ei fiind preocupați pentru a prezenta adevărul.
Vasile BOZGA la 42 de ani, a susținut în anul 1972 teza de doctorat de 337 pagini, intitulată Criza agrară din România dintre cele două războaie mondiale și coordonată de profesorul universitar doctor docent Nicolae N. CONSTANTINESCU.

În anul 1986 Vasile BOGZA, Ilie PUIA, Radu VASILE au publicat lucrarea de 382 de pagini intitulată Istoria economiei României.

În anul 2010, în ASE a fost publicată cartea Mari personalități ale ASE : Vasile BOZGA, de 152 pagini, cu ISBN: 978-606-505-298-7

Eu am fost impresionat de abordările profesorului Vasile BOZGA în public care ară ta că el este un om liber, un specialist autentic, un om documentat, care a înțeles mersul istoriei cu mult mai bine decât noi ceilalți care stăteam în umbra computerului și care eram interesați să facem programe care să rezolve corect și complet probleme și care să-i mulțumească pe beneficiarii noștri.

(29 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Niță DOBROTĂ

Niță DOBROTĂ era profesor de Economie politică pe vremea în care eu eram student. L-am cunoscut personal când era începutul anului al V-lea întrucât am fost la o nuntă și el era nașul. Când am venit la București de la nuntă, am mers cu el cu mașina. Nu mi-a fost profesor, dar dacă mi-ar fi fost profesor, cred că m-aș fi înțeles foarte bine cu el. Când vorbea, avea idei foarte clare. Era un om citit și se vedea că abordează lucrurile într-o manieră modernă, fiind debarasat de citate nici din cuvântările lui Gheorghe GHEORGHIU DEJ, dar nici din cuvântările mai proaspătului Nicolae CEAUȘESCU, ultimul venit în fruntea partidului, cu plăcere nebună de a glăsui și de a fi aplaudat de vulg în piețe, la mari adunări sau la Sala Palatului.
Niță DOBROTĂ era un om bine făcut și eu am o teorie legată de bărbații bine făcuți. Ei tratează problemele cu detașare, nefiind preocupați să pară ceea ce nu sunt, adică genii sau măscărici sau omniprezenți, așa cum fac bărbații scunzi, care vor să iasă în evidență cu orice preț, fie că li se potrivește sau nu contextul. M-a impresionat Niță DOBROTĂ că atunci când am abordat subiecte legate de colegii lui de catedră, care îmi fuseseră și mie profesori, el a avut delicatețea de a vorbi nu frumos, ci foarte frumos despre toți. A fost o atitudine care a făcut ca Niță DOBROTĂ să crească în ochii mei, căci dacă ar fi discutat urât despre respectivii pentru a se ridica pe el în slăvi, mi-ar fi creat o impresie atât de proastă încât cred că l-aș fi rugat să oprească mașina ca să vomit. Niciodată nu mi-au plăcut cei care-și bârfesc colegii, din dorința de a se ridica ei în slăvi. Eu am o teorie: dacă eu sunt de nota doi și în jurul meu sunt 100 de infivizi de nota 10, media noastră va fi 9,92 ceea ce arată că suntem foarte buni. Dacă eu sunt de nota 10 și am 100 de indivizi în jurul meu care fiecare este de nota doi, în medie noi avem  media 2,07 ceea ce este nasol de tot. Pentru că Niță DOBROTĂ a aplicat teoria mea fără să o cunoască, a dovedit că este un tip excepțional.

(28 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Florea STAICU

În anul întâi de studenție am avut disciplina Economia politică a capitalismului și profesorul de la curs era Florea STAICU. La seminar era asistenta Liliana PUNGAN, despre care am scris deja, căci și ea era în categoria celor care mai impresionat. Profesorul Florea STAICU mi-a făcut o impresie foarte bună, căci cursul lui era:
- structurat,
- șlefuit,
- interesant,
- argumentat,
- fără lozinci.

Existau multe cărți tipărite de Economie politică, inclusiv cele două volume, să le zic oficiale, primul destinat capitalismului, o lucrare clasică și al doilea destinat socialismului, care se schimba după cum bătea vântul. Profesorul Florea STAICU știa carte și am apreciat claritatea expunerilor lui. Nu a fost nevoie să citesc altceva în afara notițelor. Ceea ce ne-a spus la curs Florea STAICU se găsea diluat, cu floricele în cursurile tipărite, dar esența era în ceea ce spunea Florea STAICU.

peste ani, l-am întâlnit pe foatul meu profesor la o activitate comuni. Stând pe scaune alăturate, am intrat în vorbă și i-am spus că-l cunosc din anul universitar 1965 - 1966 căci mi-a fost profesor de Economie politică. Era o situație puțin cam ciudată, căci și fostul meu profesor și eu aveam doctorat și fostul meu profesor și eu eram lectori universitari. Așa erau pe atunci vremurile, căci se urmărea ca piramida funcțiilor să nu mai fie răsturnată și baza să fie cât de cât mai largă decât vârful...

Pe mine m-a impresionat foarte mult profesorul meu de economie politică pentru că nu l-am văzut forțându-și condiția, prin folosirea unui vocabular prea încărcat de neologisme. El vorbea ca noi toți, dar am observat și colegi de-ai săi extrem de prețioși în vorbire, aspect care mă deranja căci apărea o mare discrepanță între vorbire, haine și aspectul lor ca oameni, tuns, bărbierit, țoale  și încălțări.

Florea STAICU a susținut teza sa de doctorat de 280 pagini în anul 1969, intitulată Investitiile si eficienta lor economica in industria R.S. Romania și coordonată de profesorul universitar Marin MEHEDINȚU.

El a scris cărți precum: Eficienta economica a investițiilor împreună cu Marian STOIAN Dumitru PÂRVU, Maria DIMITRIU, Ion VASILESCU - 1995,  Evaluarea eficienței economice a investițiilor în industria energiei electrice : pentru uzul studențlor împreună cu Maria DIMITRIU - 1986,  Eficiența economica a investițiilor realizată împreună cu Ion ROMÂNU, Dumitru PÂRVU, Ion CĂMĂȘOIU - 1982, dar și multe altele.

Florea STAICU este profesorul pentru care am nutrit un respect cu totul special, căci de la el am învățat ce înseamnă rigurozitatea, claritatea și precizia în derularea liberă a  unui curs încă din primul an de studenție.

(27 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Elena MĂLIN

Elena MĂLIN era asistenta noastră la disciplina Economia politică a socialismului și trebuie să spun că seminariile sale erau adevărate regaluri, căci avea arta de a dezbate probleme cu o asemenea măiestrie căci ocolea acele lozinci stupide pe care ziarele aservite partidului, le dezvoltau și le deformau, încât dimensiunile grotești pe care le căpătau deveneau deranjante.

Elena MĂLIN nu avea puterea să pună problemele în felul pe care sunt sigur că-l stăpânea, dar care era în totală neconcordanță cu orientările pe acre le dădea partidul comunist în legătură cu disciplina de Economie politică.

Este foarte greu să faci din negru, alb și cu atât mai greu era să cosmetizezi o realitate care pe zi ce trecea devenea mai dificil de zugrăvit în culori cât de cât normale, nu cenușii, cum se înfățișa realitatea de lângă noi.

Asistenta noastră de la Economie politică venea la seminarii și o problematică apropiată de ceea ce era în planul de seminarii de la avizierul catedrei de Economie Politică de la etajul al III-lea al clădirii din Căderea Bastiliei, dar ea venea cu nuanțe care schimbau totul și ne duceau într-o direcție care ne era convenabilă, total diferită de buchea manualului tipărit. Îmi aduc aminte că atunci când s-a discutat despre legea fundamentală a socialismului, asistenta noastră a venit cu idei extrem de interesante și ne-a dus puțin prin teoria mulțimilor, arătând că oamenii sunt extrem de diferiți, că ei gândesc diferit, că văd problemele diferit și dezvoltarea armonioasă nu înseamnă că toți oamenii se îmbracă la fel, mănâncă la fel, muncesc la fel, citesc o aceeași carte toți, ci acea diversitate se orientează spre un obiectiv pozitiv, pe care apoi toți îl percep ca fiind al lor. Așa ceva devenea o abordare credibilă. În multe momente asistenta noastră a știut cum să pună problemele astfel încât ideea că în socialism nu există contradicții, altfel a arătat că există nepotriviri și oamenii trebuie să se obișnuiască să se descurce, căci ele sunt motorul dezvoltării. Erau multe, chiar foarte multe discuțiile pe care noi le aveam la seminarii și de fiecare dată, asistenta noastră Elena MĂLIN știa să ne scoată din încurcătură elegant, fără să forțeze nota și să ne ducă spre abordările politicii proletariatului și ale luptei de clasă, foarte la modă atunci.


(14 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Liliana PUNGAN

Liliana PUNGAN a fost asistenta noastră de studenți de anul întâi la disciplina de Economie politică a capitalismului. Catedra de Economie politică era la etajul al III-lea în clădirea veche din Căderea Bastiliei și acolo era un avizier unde se găsea tema de seminar din săptămâna ce urma, cu:
subiectele de urmărit,
- bibliografia obligatorie,
- bibliografia opțională.
Dacă era să te apuci să citești ce scria acolo, îți trebuia cam două săptămâni să stai în bibliotecă și să citești doar la economie politică. În anul întâi mai aveam și alte discipline, nu numai economia politică. Erau discipline precum Geografia, Tehnologia, Matematica, Istoria Economiei naționale și Sportul care se făcea pe un stadion și o zi era dedicată sportului.
Norocul meu a fost că am avut la seminariile de Economie politică pe doamna Liliana PUNGAN, o femeie extrem de elegantă, care fusese nevastă de ambasador în Anglia și care era tobă de economie politică. ne-a spus clar ce trebuie să citim, pe ce trebuie să ne axăm, ca lucrurile să iasă în final bine la examenul de Economie politică cu profesorul Florea STAICU.

Față de toți ceilalți profesori, doamna Liliana PUNGAN era cu o anumită modalitate de a ne vorbi încât învățam la seminariile ei, de jenă. Știa să lanseze o problemă. Știa să dirijeze discuția spre elemente de detaliu din care noi să învățăm cât mai multe. Eu îl citisem pe MARX când eram elev de liceu, dar doamna Liliana PUNGAN m-a făcut să-l înțeleg cu adevărat, căci MARX nu e de nasul oricui, ci trebuie pătruns în adâncime. Propoziția O liră este de valoare o liră, a fost subiectul unui seminar și Liliana PUNGAN ne-a explicat cum stă treaba cu semnificația acestei ziceri. După aceea, ne-a explicat cum stă treaba cu modelele acelea ale reproducției simple și ale reproducției lărgite. 

Doamna Liliana PUNGAN avea tact pedagogic.

Doamna Liliana PUNGAN era calmă.

Doamna Liliana PUNGAN vorbea pe înțelesul nostru.

Doamna Liliana PUNGAN nu făcea pe interesanta, ci era modestă.

Peste ani, mi-am dorit ca la seminariile pe care și eu le aveam să fiu tot atât de concis și de clar ca doamna Liliana PUNGAN și să dau dovadă de tactul său, să nu fac eu pe deșteptul că am văzut și aia și aialaltă, să stau în pătrățelul meu și dacă am posibilitatea să arăt cuiva o soluție la o problemă să o fac și punct.


(28 ianuarie 2023)
- 

Am fost contemporan cu N.N. CONSTANTINESCU

Foarte multe stiu despre ilustrul profesor N.N. CONSTANTINESCU de la fiica acestuia Ileana CONSTANTINESCU, profesoara la Catedra de Limbi Staine din ASE.

Academicianul N.N. CONSTANTINESCU este un om cu o vasta opera, el fiind primul care a scris despre contradictiile din economia socialista. Pe multi i-a mirat ca profesorul cu notorietatea sa are curajul sa trateze un astfel de subiect, cand bine-mersi ar fi avut un loc caldut si ar fi trait fara griji fara sa se bage intr- asemena belea.

Cand a implinit varsta de 60 de ani, eram in BOB la organizatia D si am luat un album de pictura, am pus pe toti colegii si pe studentii prezenti sa semneze acolo, i-am scris o dedicatie si l-am inmanat profesorului N.N. CONSTANTINESCU. S-a emitionat omul si ne-a multumit. Nu se astepta.

Eu cand am dat admitere la ASE, din intamplare a fost in sala pentru acteva momente profesorul N.N. CONSTANTINESCU, tocmai cand raspundeam. L-a impresionat ceea ce am zis si a spus ca merit o nota mare. Am si intrat la ASE, caci nota aceea plus celelalte au dat o medie cu care am luat si bursa in anul intai. De fapt i-am multumit profesoarei mele DULEA caci rezumatele ei erau perfecte, logice si le-am inteles, avand capacitatea sa redaun ideile de baza si sa mai pun si ceva de la mine, caci, ca sa ma laud un pic, in clasa a XI-a fiind, citisem Capitalul de Karl MARX chiar de cateva ori, ca-mi placuse teribil. Nu stiu cat de mult am inteles atunci, dar ma fuduleam asa, pentru mine, ca facusem ceea ce altii nu facusera, chiar daca se dadeau grande.

Ceea ce am admirat la N.N. CONSTANTINESCU a fost capacitatea sa de a reuni pe toti profesorii de economie politica din Ro pentru a scoate doua volume masive de carte pentru disciplina de Economie politica, un volum dedicat capitalismului cu mult mai stabil, iar al doilea, dedicat socialismului, zic eu destul de perisabil, caci atunci cand a muriot Dej citatele lui au fost inlocuite cu cele ale lui CERAUSESCU.

Peste ani, m-am ambitionat si am facut si eu un gest asemanator, reunind tot ce am fost eu in stare sa reunesc si am coordonat cele doua volume ale lucrarii de structuri de date, impreuna cu Paul POCATILU si Marius POPA, cu care am obtinut un premiu al Academiei Romane pe anul 2008.

(05 ianuarie 2020)