1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Victor BOȘTINARU

Victor BOȘTINARU este acum un bărbat de 70 de ani.
Victor BOȘTINARU este absolvent al facultății de Istorie de la Universitatea București, promoția 1974. 
Victor BOȘTINARU este absolvent al Facultății de Filosofie de la Universitatea București, promoția 1981.
Victor BOȘTINARU a fost profesor de țară până în 1978.
Victor BOȘTINARU a fost profesor la școli generale din Găiești până în 1989.
Victor BOȘTINARU a fost deputat între 1990 - 1996.
Victor BOȘTINARU a fost membru FRSN, PD și din 2001 este membru PSD.
Victor BOȘTINARU a fost europarlamentar în intervalul 2007 - 2019.
Victor BOȘTINARU m-a dezamăgit prin aparițiile sale la tv care erau sofisticate, lipsite de substanță și care se dovedeau doar a fi o înșiruire de cuvinte și nimic altceva.
Victor BOȘTINARU m-a dezamăgit că stând la Burxelles nu cunoștea cu adevărat micimile politicii dâmbovițene și explicațiile sale la unele realități emanau doar principii generale, nimic din ceea ce aștepta lumea de la o minte lunminată ca să se apuce de treabă după un algoritm dat de el ca europarlamentar care știa cum stă treaba în democrațiile consolidate.

Victor BOȘTINARU a avut conrtribuții pe vremea când era europarlamentar, dar nefiind clar în a se prezenta, eu nu am cunoscut acele contribuții, căci direct nu mi-au mărit pensia să cad pe spate de fericire. dacă el n-a vorbit, cu atât mai puțin am fost eu interesat să văd ce a făcut el acolo, căci de MCV nu am scăpat și nici de blamări din partea altor europarlamentari români nu am fost ferit. Spectacol dizgrațios...

(29 august 2022)

Testul pandemiei picat

Suntem în secolul al XXI-lea și au fost băgate miliarde de USD sau de EURO în cercetarea științifică și la declanșarea pandemiei, toată lumea a rămas cu gura căscată, deși în matematică există teoria catastrofelor, iar statistica tratează distinct fenomenele rare. Și totuși, pandemia i-a luat ca din oală pe toți, oameni de știință dar și pe politicieni, iar toți s-au dat în stambă punându-se în situații cât mai jenante. A fost exact situația aceea în care câte unul se duce și dă cu capul în perete sau cu oiștea-n gard.

Să zicem că nu au fost stocuri de materiale că n-a fost să fie. Să zicem că nici acomodarea situației nu s-a făcut că n-a fost să fie. Dar să se demonstreze atâtea minusuri la câți bani s-au cheltuit cu cercetarea științifică în domeniul științelor sociale, chiar nu am o explicație decentă, logică și nici metaforică.

Să concluzionez: testul pandemiei a fost picat pentru că:

- nu a existat o strategie la niciun nivel,

- nenumăratele ezitări au arătat lipsa specialiștilor,

- ineficiența măsurilor face ca pandemia să dureze prea mult,

- deciziile luate au fost contradictorii,

- poziția față de purtarea măștii a fost contradictorie,

- noncalitatea din mediul privat a fost transferată spre buget,

- corupția nu a fost stăvilită deloc ca în războaie,

- s-a căutat fructificarea în plan politic nenorocirea produsă.

Și acum la un an de la declararea pandemiei, lucrurile sunt tot atât de clare și măsurile nu sunt deloc energice. Să nu uităm că la începutul pandemiei cea mai tâmpită politică de stat a fost aceea de a lăsa să se dezvolte fluxuri imense de populații care să se deplaseze de colo-colo, în loc să existe politici compensatorii care să ducă la stabilitatea persoanelor și la localizarea contaminărilor. Dar nu a existat o decizie unică și lucrurile au luat-o razna, ceea ce a dus la scăparea de sub control a pandemiei nu numai în Europa, dar și în alte state ale lumii, unde călătoriile nu au fost gestionate.

(16 martie 2021)

George Laurențiu Crin ANTONESCU independent?

Se vântură zvonul cum că George Laurențiu Crin ANTONESCU ar candida  independent la o adică. Unii fac comparație cu Mircea DIACONU, bineînțeles, o comparație forțată, nepotrivită și bizară. Mă îndoiesc în capacitatea lui George Laurențiu Crin ANTONESCU:

- de a merge la pas prin țară să strângă semnăturile,

- de a susține intens o campanie electorală,

- de a merge din casă în casă să facă muncă de la om la om,

- de a transmite un mesaj coerent acum în 2019 după o absență de 4 ani.

Desigur, și EBA a candidat independentă, numai că tăticul ei era puternicul prezident Traian BĂSESCU, iar concentrarea de forțe pentru această candidată a fost magnifică, ceea ce nu e cazul la George Laurențiu Crin ANTONESCU, deși mulți foști PDL-iști sunt în structurile de bază ale PNL. Să nu uităm că George Laurențiu Crin ANTONESCU și ei nu prea s-au iubit. În concluzie, rămâne cum am stabilit, adică nu. Nu zic eu, calculele pe hârtie zic.

(29 ianuarie 2019)

O povestioară

Acum mulți, mulți ani, adică davno, davno, cum încep basmele slave, aveam un asistent debutant, chiar în vremea când Ion  Iliescu era prezident. Era zi de examen și stabilisem sa vin eu să dau subiectele, iar el să vină ceva mai târziu să stea la supraveghere pe durata elaborării lucrărilor scrise.
Tânărul apare exat așa cum am stabilit. nu știu ce mi-a venit și i-am zis:
- Băi, uite, ceva mai devreme a venit Iliescu în control cu rectorul și a văzut că sunt singur s-a uitat pe o hârtie și a întrebat de tine.
Tânărul s-a schimbat la culoare. După foarte puțin timp a alărut șeful de catedră care a prins din zbor semnificația chestiei și a întărit că și el a fost chestionat mai sus despre cum de-ți permite asistentul stagiar să nu fie prezent. Tânărul era deja pierdut. Nu l-am mai lăsat să fiarbă în suc propriu și i-am zis:
- Mene, tălică ai crezut că ditamai prezidentul se interesează de un asistent stagiar? Mie mi-ar fi convenit să fi venit Stalin să întrebe pe rector:
- Ce mai face profesorul Ivan? Invită-l aici că vreau să stau de vorbă cu el între patru ochi.
Mi-ar fi crescut cota la bursă imdediat. Nici Iliescu n-avea treabă pe aici. El avea treburi în a se înconjura de tipi de nota doi în ceea ce privește caracterele, căci funcționa foarte bine aia cu Ancorat în realitate şi raportat la sinergia faptelor, recursul la universalitate nu eludeaza meandrele concretului.
Totul e bine când se termină cu bine.
Este ora 8,35. Povestea nu este spusă de sanchi, este cu cheie.

(25 martie 2016)

UE - USA

Am observat că UE s-a dorit a fi o mare putere:
- economică;
- politică;
- socială;
- culturală;
- democratică.
Cine face o analiză concretă trebuie să ia cu mare atenție prin comparație cu ceva. Ochii europenilor sunt îndreptați către America, adică spre USA.
Niște elemente de comparație se impun pentru a ști care este punctul de start.

Caracteristica	Uniunea Europeană	USA
Suprafața	4,324,782 kmp	9,857,306 kmp
Populația	508,191,116	322,369,319
PIB(GDP)	$18.124 trillion	$17.419 trillion
PIB/locuitor	$35,849	$54,629
Număr state	28	50
Rata șomaj	8.9%	5.1%
Capitala	Brussels	Washington, D.C.
Densitate populație/kmp	115.8	35/km
Moneda	Euro și alte 10	United States dollar ($)
Autostrăzi	75.871 km	75.500 km
Formatul datei	MM/DD/YYYY sau DD/MM/YYYY	MM/DD/YYYY
Forță de muncă ocupată	45%	59.4%
Road	75,200km	91700 km
Cale ferată	78,000km	228,218
Constituția	Treaty of Rome 1 January 1958 Treaty of Maastricht  1 November 1993	1776

Există foarte mari diferențe între cele două uniuni.

De aici trebuie pornit. este important ca toate comparațiile să se facă ținând seama de nenumărați factori dintre care cei istorici sunt esențiali. 

Un economist cu ochiul format vede imediat care sunt diferențele și înțelege marile ofuri ale europenilor care doresc să ajungă din urma USA dar și Japonia și să le depășească. E o muncă foarte grea și Europa are particularități profunde. Una este chiar sub ochii noștri, cea legată de migrație. este și un bun exercițiu prin care migrațiile masive n-au determinat vid de teritorii, așa cum susțin unii istorici în prostia lor grațioasă și nedureroasă.

(22 martie 2016)