Ehei, cum era facultatea de pe vremea mea...

Dacă privesc în urmă, îmi dau seama că facultatea din ziua de azi este total diferită de facultatea de pe vremea mea, căci eu am fost student în intervalul 1965 - 1970.
Pe vremea mea, nu existau universități particulare.
Pe vremea mea, numărul de facultăți și numărul de specializări erau extrem de mici.
Pe vremea mea, numărul de locuri la admitere era planificat.
Pe vremea mea, examenul de admitere la facultate era examen serios și a fi student însemna ceva.
Pe vremea mea, durata studenției era de 5 ani și nu erau credite transferabile.
Pe vremea mea, un examen nu se dădea până trecea studentul sau murea profesorul.
Pe vremea mea, studenții aveau cel puțin 36 de ore pe săptămână în 6 zile din săptămână.
Pe vremea mea, sesiunea de examene avea cam 30 de zile.
Pe vremea mea,  disciplinele în proporție de 80% erau cu durata de un an și aveau cel puțin 28 cursuri.
Pe vremea mea, nota de la examen nu se contesta de student, căci profesorul era profesor.
Pe vremea mea, studenții nu aveau servici, căci seminariile și cursurile trebuiau pregătite temeinic.
Pe vremea mea, studenții petreceau zilnic cel puțin 3 ore în bibliotecă să învețe.
Pe vremea mea, prezența la cursuri era obligatorie.
Pe vremea mea, lucrarea de diplomă, licența de azi, necesita un efort intens de un semestru.

Pe vremea mea, practica în producție era extrem de strictă și chiar făcea legătura cu producție.

Pe vremea mea, toamna se mergeadouă sau trei sau patru săptămâni în practică agricolă.

Pe vremea mea, nimic nu se baza pe memorare, ci pe muncă, pe raționamente și pe construcții proprii.

Pe vremea mea, nu exista internet, nu existau rețele de socializare și nici telefoane mobile.

Pe vremea mea, existau calculatoare electronice, nu ca acum și nici așa de multe, dar existau.

Nu spun că ceea ce a fost pe vremea mea a fost bine, dar am scris aceste rânduri pentru a se vedea că societatea a evoluat, cum era și normal, dar trebuie văzut dacă risipa de acum este benefică în comparație cu ceea ce se întâmpla pe vremea mea, când omul care termina o facultate, lucra în domeniul în care se specializase, în timp ce acum, cred că prea mulți absolvenți de facultate lucrează în domenii care nu au legătură cu studiile absolvite sau au locuri de muncă destinate oamenilor fără studii superioare.

(17 septembrie 2025)

Inteligența artificială și Clasificarea Ocupațiilor din România - COR

La ora actuală Clasificarea Ocupațiilor din România - COR este un bun ghid pentru piața muncii, atât pentru cei care doresc să se angajeze, cât și pentru cei care fac oferte pentru locuri de muncă, dar nu trebuie să-i neglijăm pe cei care joacă rol de formatori, aici mă refer la licee de specialitate, la școli postliceale, la facultăți sau la toți cei care organizează cursuri de calificare pentru diferite meserii.

Noi folosim termenii de profesie, meserie, specializare uneori fără să realizăm că fiecare înseamnă altceva. Ideea de ocupație este interesantă și trebuie să ne pliem pe ea, căci trebuie să stabilim:

- denumirea,

- specificul,

- condiții,

- experiență.

Pe internet există COR - Clasificarea Ocupațiilor din România, fiecărei profesii fiindu-i asociat un cod și o descriere, iar cine dorește să se informeze găsește elementele necesare pe Internet.

Pentru cpdul 731713 se află descrierea meseriei de lumânărar și sunt date toate elementele necesare exercitării meseriei de lumânărar cu descrierea postului, responsabilități și cerințe.

Acest catalog ce conține descrierea a 4428 de ocupații (meserii, profesii, specializări) este privit de către inteligența artificială doar ca un conținut digital și nimic mai mult. Acest conținut digital dacă este analizat, există posibilitatea de a vedea:
- componente între care există similitudini, ceea ce se traduce prin ocupații (meserii, profesii, specializări) care nu diferă semnificativ undele de altele decât prin denumire, iar în cadrul unor facultăți, problema trebuie privită ca paralelisme și trebuie luate măsuri,

- gradul diferit de definire a ocupațiilor (meseriilor, profesiilor, specializărilor), ceea ce impune luarea de măsuri urgente pentru a asigura un nivel uniform de definire, pentru a nu fi create modalități diferite de înțelegere a cerințelor,

- măsura în care COR acoperă ocupații (meserii, profesii, specializări) care sunt vehiculate în anunțurile pentru angajarea forței de muncă, pentru că firmele, agențiile de forță de muncă om iau înaintea COR în definirea de ocupații (meserii, profesii, specializări) noi pe piața forței de muncă, mai ales în zona TIC,

- definirea automată de noi ocupații (meserii, profesii, specializări) prin culegerea din anunțurile de angajare sau din fișele posturilor, a acelor elemente specifice care însoțesc o nouă ocupație (meserie, profesie, specializare).

Pe lână informațiile existente acum în COR, inteligența artificială are posibilitatea de a adăuga elemente existente din planurile de învățământ ale facultăților pentru a da un caracter mult mai profesional și de detaliu al COR.

Pentru medici există în COR definite ocupații pornind de la 2534 la 2553, ceea ce mie mi se par insuficiente, pentru că există la ora actuală specializări foarte precise, iar particularitățile necesită definiri mult mai riguroase, care să reflecte exact profilul fiecărui specialist de înaltă clasă. Numai inteligența artificială este aceea care să genereze descrieri pentru diferite specializări, care chiar să le acopere și să reflecte anii de muncă necesari medicului să ajungă la nivelul de performanță care dă eficiența acestuia.




(07 februarie 2025)

Bani pierduți pe apa sâmbetei

Așa cum ne-am bătut joc de comunism, de capitalism și de orice ne-a mai apărut în cale, tot așa ne batem joc de banii veniți pe fonduri europene, căci dacă acești bani pică din cer, trebuie doar cheltuiți și doar atât, nu are importanță pe ce și mai ales, nu are importanță cum. De aceea a fost inventată caricaturizarea consultanței și cea a elaborării studiilor de fezabilitate.

Se știe că pentru rezolvarea de probleme, consultanța este singura soluție. Consultanții sunt specialiști cu experiență în domeniu, care știu:

- să definească problema,

- să dea soluție,

- să facă toate calculele,

- să identifice riscurile,

- să garanteze calitatea,

- să ofere toate detaliile.

Nu oricine devine specialist și cu atât mai mult, nu oricine devine consultant. Este adevărat că activitatea de consultanță este foarte bine plătită, tocmai pentru că specialiștii consultanți nu se găsesc pe toate drumurile și cei care sunt solicitați au tarife deosebit de speciale, adică mai pe românește, foarte mari. Se justifică acele tarife pentru că ei nu se ocupă de probleme simple, ci de probleme extrem de complexe, cu mii de chichițe, care necesită aprofundare și mai ales o gândire analitică și foarte multă experiență. La noi, consultanții sunt niște persoane oarecare, care au avut acces la informația despre post și suport în a obține acea poziție de consultant deși studiile, experiența și mai ales rezultatele sale nu-l recomandă în niciun fel pentru a ocupa respectiva poziție, dar în virtutea procesului de caricaturizare, evident, este preferat.

Și în ceea ce privește elaborarea de studii de fezabilitate, chestiunea intră tot în sfera caricaturizării întrucât studiile sunt ca alimentele, adică au perioade de garanție limitate și după scurgerea acelei perioade, este necesar să se elaboreze alte studii de fezabilitate. Se ajunge ca un closet să se construiască doar după ce a avut în spate elaborate și cinci studii de fezabilitate, care au însemnat bani dați pe nimic, căci studiile de fezabilitate trebuie să demonstreze că obiectivul este necesar, este eficient și investiția se recuperează într-un interval care este estimat și care-l motivează pe investitor să treacă la construcție. Că în realitate, obiectivul nu este nici chiar așa de eficient, nici chiar atât de necesar, este o cu totul altă poveste. Doar studiul de fezabilitate a contat, căci cineva a trebui să încaseze bani mulți. Dacă studiul de fezabilitate ar avea în structură și alte componente, nici gândăcelul mov care face să fie amânată construirea unei autostrăzi, nici reluarea studiului de fezabilitate peste 7 ani, nici multe alte chestii nu s0ar mai produce și s-ar trece la implementarea proiectului, astfel ca obiectivul din el să se concretizeze.

(04 ianuarie 2024) 

Greșeli în Curriculum Vitae

Am avut posibilitatea să citesc multe prezentări sub formă de Curriculum Vitae - CV ale diferitelor persoane și am identificat tot felul de greșeli, care arătau de fapt caracterele persoanelor care încercau să se prezinte acolo, căci fiecare dintre noi se definește prin ceea ce scrie, atunci când cele scrise descriu acțiuni, fapte, adică un parcurs pe o durată mare de timp, așa cum este orice CV.

Dar să le luăm pe rând.

Greșeala de a scrie fără a respecta regulile elementare de ortografie și scrierea denumirilor de orașe, de persoane fără a o face corect, este supărătoare și arată că proprietarul acelui CV este superficial, neglijent și disprețuitor, un om care nu-l respectă pe cititor și chiar crede că cititorul este un prost. Pornind de la această premisă, eu îmi schimb radical părerea despre proprietarul CV-ului și-l tratez ca atare.

Greșeala de a nu data CV-ul îmi arată mie că persoana care l-a întocmit, folosește acel CV la nesfârșit, fără a-l actualiza, pentru că pentru el este suficient că a trimis acel CV, proprietarul considerând că este atât de important și este sub demnitatea lui să compună un CV special pentru momentul cerut. 

Greșeala de a nu semna un CV când i se cere explicit persoanei care l-a alcătuit să o facă, îmi arată mie neglijența respectivului în a studia cerințele momentului la care s-a angajat, căci un CV se trimite când ceri o finanțare, când participi la un concurs, adică, atunci când vrei să accezi la o anumită resursă, deci tu vrei ceva și din respect pentru cei care au resursa și au deci ce oferi, iar tu ești cel care ceri, trebuie să le acorzi mult mai multă atenție și să dai dovadă de respect, iar respectul începe cu elaborarea  CV-ului.

Greșeala îngrozitoare a celui ce întocmește un CV este legată de dorința disperată de a impresiona cu orice preț, prin enumerarea de studii prin diferite locuri, prin diplome primite cu diferite ocazii, prin lucrări elaborate și prezentate pe colo și pe colo. Când nu exista Internetul, problema verificării era chiar o mare problemă și în absența dovezilor materiale primite o dată cu acel CV era extrem de greu de verificat afirmațiile din CV. Acum există Internet și a =verifica cele scrise într-un CV nu mai este deloc o problemă. Atunci când proprietarul CV-ului a inclus în text neadevăruri legate de studii, diplome, lucrări, poziții ocupate, CV-ul se anulează de la sine și atrage depunctarea autorului său.

Greșeala de a oferi detalii nerelevante este specifică persoanelor mărunte, care nu au realizri semnificative și care doresc să arate celorlalți cât de grozave sunt dacă scriu în CV că au deschis o ușă, că au spălat un pahar sau despre alte activități la fel de insignifiante.

Greșeala de a nu include lucruri semnificative, importante și definitorii este partea riscantă a proprietarului unui CV, iar omiterea reprezintă elementul de risc extraordinar de mare, care joacă un rol decisiv în ierarhizarea unor concurenți, mai ales când la dosarul de concurs nu apar piesele care să dovedească exact acele contribuții hotărâtoare ale candidatului.

(24 octombrie 2023)

Cum se citește un CV?

Viața m-a învățat să citesc un Curriculum Vitae. 
În primul rând mă uit să văd dacă am în față un CV complet, adică are în el date despre:
- studii,

- medii de absolvire,
- locuri de muncă,
- domenii de interes,
- certificări, 
- hobby,
- limbi străine,
- distincții,
- publicații,
- referințe.

Prima dată mă uit la studii, să văd ce școli a terminat respectiva persoană și dacă folosește titulaturile corecte. Eu merg să văd poziția în listele oficiale ale respectivelor școli și mă edific imediat dacă persoana și-a finalizat studiile în școli din prima treime a listei oficiale sau dacă se află în a doua jumătate a listei oficiale. Analizez diplomele pe care le-a obținut și mai ales, când le-a obținut. Una este să ai bacul la 19 ani și cu totul altfel stau lucrurile să ai bacul la 35 de ani. Una este să susții teza de doctorat la sub 30 de ani când ești un neica-nimeni și cu totul altfel stau lucrurile să susții teza de doctorat când ești demnitar în primii 20 din stat. Cine are prea multe masterate îmi dă de gândit, căci este foarte greu să ții mai mulți pepeni într-o mână. Cine scrie despre un stagiu doctoral prelungit nepermis de mult și nefinalizat, are deja o problemă, pe care și-a creat-o singur, căci stagiul de doctorand perpetuu este un lucru rău.

Mie nu-mi plac oamenii care au peste 40 de domenii de interes. Eu am enumerat la mine în CV nu mai mult de 5 domenii de interes la o carieră de peste 40 de ani. Mie nu-mi plac oamenii care pun tot felul de diplome obținute în străinătate și dacă încerci să vezi unde sunt acele instituții plasate în ierarhizarea mondială a universităților, nu le găsești sau sunt undeva după poziția 3.000.

Nu mă iau pe mine reper care am lucrat 42 de ani într-un singur loc, dar nu voi fi de acord cu cel care-mi prezintă într-un CV cum că în 5 ani de activitate a schimbat 15 locuri de muncă. Ceva-ceva este în neregulă la respectivul de nu a făcut purici niciunde.

Mai multe nu scriu aici, pentru că sunt secretele mele care mă călăuzesc în a-l evalua pe cel care-mi prezintă CV-ul său, iar dacă aș continua, ar trebui să dezvolt care sunt punctele tari și care sunt punctele slabe dintr-un CV, ceea ce ar ușura munca celor de la Resurse Umane - HR și nu e treaba mea.

Eu când merg să târguiesc lăutarii de nuntă, nu stau să le ascult repertoriul în stradă. Mă uit cum pun arcușul pe vioară. Tot așa și cu cititul unui CV. Mă lămuresc în doi timpi și trei mișcări.

(12 august 2023)
 

IA și CV

De reglă, atunci când întocmim un Curriculum Vitae - CV, avem tentația să ne facem și mai frumoși și mai deștepți decât suntem, să includem tot felul de detalii pe care credem noi, îl vor impresiona pe cel care citește acel CV. Inteligența Artificială - IA are menirea:
- să verifice cele scrise de noi în CV,
- să reordoneze cele scrise de noi în CV,
- să corecteze erorile făcute de noi în CV,
- să adauge noi elemente pozitive sau nu în CV,
- să restructureze CV-ul nostru,
- să aducă nota de echilibru specifică oricărui CV,
- să ne contureze cât mai exact profilul.

Ca să dau numai un exemplu, atunci când scriem despre persoanele pe care le indicăm să dea referințe, IA cu o funcție extrem de simplă va verifica dacă acele persoane au căderea de a face așa ceva, criteriile de verificare fiind în principal legate de apartenența tuturor la aceeași formă de învățământ sau loc de muncă au autorul de CV.

Sunt persoane care pentru a-și arăta măreția indică parcurgerea unor studii pe la mari universități, deși în realitate doar au trecut prin parcul acelei universități sau cel mult au vizitat niște culoare din clădirile acelei universități. Inteligența artificială va consulta liste de persoane și de forme de învățământ din universitatea indicată și va opera corecțiile care se impun.

Angajatorul are posibilitatea de a obține și acea formă de CV cu nivel de detaliere dorit de el, din care să rezulte adevăratul profil al persoanei care dorește să-i devină salariat și aici mă refer la aspecte mai puțin plăcute din viața celui care depune un CV sau abordări cantitative legate de comportamentul sau de evoluția în timp din spațiul educațional, căci deși foaia matricolă este importantă, mulți o evită.

Multă lume face apel la datele personale. Atunci când se întocmește un CV asistat de o aplicație care are elemente de Inteligență Artificială-IA, acele elemente personale de identificare din CV dispar și aplicația cu IA aduce toate completările, fără a fi făcute puneri în corespondență explicite.


(28 mai 2023)

Inutilitatea studiilor de fezabilitate

Există mai multe modalități de a fura legal banii de la stat. Una dintre ele este elaborarea studiilor de fezabilitate inutile. 

Vrea cineva să construiască un spital, musai plătește bani grei să se facă un stidiu de fezabilitate. În final, spitalul nu se construiește.  Peste ani, dacă se reia ideia cu spitalul, se mai face un studiu de fezabilitate. Spitalul tot nu se construiește. Și tot așa.

Vrea cineva să construiască un stadion, musai plătește bani grei să se facă un stidiu de fezabilitate. În final, stadionul nu se construiește.  Peste ani, dacă se reia ideia cu stadionul, se mai face un studiu de fezabilitate. Stadionul tot nu se construiește. Și tot așa.

Vrea cineva să construiască o autostradă, musai plătește bani grei să se facă un stidiu de fezabilitate. În final, autostrada nu se construiește. Peste ani, dacă se reia ideia cu autostrada, se mai face un studiu de fezabilitate. Autostrada tot nu se construiește. Și tot așa.

Vrea cineva să construiască un ceva, orice, musai plătește bani grei să se facă un stidiu de fezabilitate. În final, acel ceva, acel orice nu se construiește. Peste ani, dacă se reia ideia cu acel ceva, acel orice, se mai face un studiu de fezabilitate. Ceva-ul, orice-ul tot nu se construiește. Și tot așa.

A face studii de fezabilitate este deja un sport național pentru că:

- se fură prin ele bani foarte mulți,

- caracterul lor este repetabil,

- dacă sunt prost făcute nu contează,

- durata de viață este prea mică la ele,

- reprezintă ceva independent de orice,

- nu presupun nicio responsabilitate,

- nu necesită calificări grozave,

- câteva pagini cu elucrubații scrie oricine,

- sunt de inutilitate maximă.

Consider că DNA ar trebui să studieze aceste studii de fezabilitate ca forme de corupție în cazul în care se fac și nu sunt utilizate, dar și în cazul în care se vede că ele au fost de calitate îndoielnică, mai ales când ceea ce se realizează pe baza lor nu se dovedește a avea utilitate socială, așa cum se întâmplă cu acele telegondole ce nu duc nicăieri, acele azile de lux pentru bătrâni sau acele parcuri și stadioane făcute în locuri neadecvate. 

(16 martie 2018)