Înainte de al II-lea Război Mondial, oamenii de pe la noi mai aveau un dram de respect. Ei se salutau când treceau pe stradă și tinerii știau să se poarte cu bătrânii. Comunismul a venit cu nenorocirile lui și cea mai mare dintre ele este lipsa de respect a oamenilor, unii față de ceilalți, boală de care un popor nu se va vindeca decât în cel puțin 300 de ani, cu educație severă prin care fiecare cetățean trece vrând-nevrând.
La noi, comunicarea între oameni înregistrează deficiențe dintre cele mai grave, pentru că fiecare dintre noi ne credem zmei și ne credem urcați pe un piedestal, după care credem că nu ne vom prăbuși niciodată. De aceea, felul în care vorbim, felul în care concepen textele, arată limite grave de gândire, chiar mai îngrozitoare decât cele de tip nazist. Cel de lângă noi nu valorează doi bani. Toți de sub noi ca poziție socială trebuie prin ceea ce facem, să fie umiliți, desconsiderați și să execute ceea ce vrem noi, deși de cele mai multe ori noi ne autointitulăm șefi cu puteri discreționare, deși pozițiile pe care le ocupăm nu sunt nici pe departe cu o astfel de încărcătură.
Să citim textele care ne sunt adresate de instituții. Toți ne consideră viermi, la dispoziția lor. Ei consideră că nu au greșit niciodată și tratamentul care ni se aplică arată că în ochii lor suntem doar niște gunoaie nesemnificative.
Funcționarii din bănci ne tratează rău, deși ei trăiesc de pe urma banilor pe care noi îi depunem sau îi luăm cu credit și plătim dobânzi pentru ei. Portarii dse la instituțiile publice au un comportament din care rezultă clar că noi suntem niște nenorociți la mâna lor și numai dacă ei vor, avem acces la rezolvarea problemelor, deși accesul în instituție îl avem programat deja cu mult înainte.
Cine citește un anunț pus pe ușa de la intrare de la bloc va avea surpriza că modul de adresare este cel de la superior la un limbric, iar noi limbricii, trebuie doar să ne conformăm programului impus, să stăm acasă între orele indicate acolo și să facem ce ni se spune, căci nimic nu este negociabil.
Luați textele companiilor de coletărie și veți vedea că programul lor este nenegociabil și tu ca persoană care plătești cât ți se cere, trebuie să stai să aștepți ore în șir, ceea ce este expresia unui totalitarism abject.
(15 noiembrie 2023)
(15 noiembrie 2023)
